102,537 matches
-
acționând solitar În lumea Înconjurătoare. Apar În acest tablou motive noi, cu o simbolistică bogată: gemenii, prezența ochilor care privesc si dialoghează interiorizat. Iona adresează o scrisoare mamei sale, pentru că „În viata lumii” există „o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se ajunge la o singură mamă, una imensa...”. Deși i „s-a Întâmplat o mare nenorocire”, Iona iubește viața cu jovialitate si tristețe, ideea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pește, pe o plajă pustie, dar orizontul din fața lui il Înspăimântă, pentru că și acesta este alcătuit dintr-un alt șir nesfârșit de burți de pește, deși crezuse ca e liber. Înțelege că vinovat este „drumul, el a greșit-o” și gândește o cale inversă pentru a „ieși la lumină”. Își strigă numele și, În loc de a tăia burți de pește, În speranța unei libertăți iluzorii, iși spintecă propriul abdomen, cu gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a ieși la lumină, ci Își spintecă propriul abdomen, pentru a găsi În sine deplina libertate (prin moarte). „Răzbim noi cumva la lumină.” Întrerupe astfel circuitul inconștient al naturii pentru a renaște prin moarte. „Și acum, dacă stau să mă gândesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greșit-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
publică”, a marii „armate cetățenești” care constituie acel grup util de colaboratori ai oamenilor de stat moderni. ISR și-a propus și a reușit să devină un stimulent de gândire politică, un antidot împotriva inerției și a lenei de a gândi în materie politică și socială, a clișeelor, a „figurilor retorice și frazeologiei „indolente” în care trăiește și este „înecat” cetățeanul. Soluția optimă propusă de Gusti, în acest scop, a fost autoorganizarea competențelor în cadrul unui institut privat de utilitate publică, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea. Numim această asociere dependență. Critici în lanț ale teoriei tranziției. De la M. Manoilescu și P. Prebish la A.G. Frank Să examinăm, în fine, reacția latino-americană la paradigma developmentalistă și a tranziției prin modernizare. În anii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
semn al salvării): munca stăruitoare, vrednicia, atitudinea ascetică în consum devin valori centrale tocmai grație sistemului religios care le-a putut promova. Iată maximele din cadrul acestui sistem spiritual (precizând că ele au trecut asupra comportamentului noii clase întreprinzătoare din Japonia): - gândește-te întotdeauna la protecția divină; - nu neglija activitatea și hărnicia; - fii temperat în fața luxului fără profit; - nu juca jocuri de noroc; - ia mai puțin, nu te întinde la mai mult” (So, 1990, p. 44). Sistemul religios a influențat și relația
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
marcanți ai unei vechi familii de samurai, Iwassaki (So, 1990). Iată regulile casei Iwasaki, familie fondatoare a corporației Mitsubishi: - acționează în toate întreprinderile cu interesul național în minte; - nu uita niciodată spiritul curat în serviciul public; - fii harnic, frugal și gândește-te la semeni; - utilizează-ți propriul personal; - tratează-ți angajații bine” (apud So, 1990). Influența religiei prin familie asupra condiției generale a unei societăți este, iată, cât se poate de clară. „Casa comerciantului era socotită o entitate sacră care simboliza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fi privită ca un mod practic de a rezolva probleme cotidiene, cultura este considerată ca „tradiție”, adică un registru în care sunt depozitate elementele simbolice și cele legate de identitate. Atunci când vorbesc de cultura unui grup, cei mai mulți oameni se gândesc la artifacte, muzică, limbaj, mâncare, patrimoniu, simboluri, mituri și arhietipuri - cu alte cuvinte, o sumă de obiecte noneconomice și nonsociale, „plutind” undeva, deasupra societății. Aceasta se suprapune stereotipurilor potrivit cărora societățile „moderne” au economie, pe când cele „tradiționale” au cultură (Appadurai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Africii. Această zonă aridă, semiaridă și de savană concentrează una dintre cele mai numeroase populații de păstori din lume, adesea amenințată de secetă, malarie/musca țețe și războaie coloniale sau postcoloniale. Un proiect de dezvoltare a acestei zone a fost gândit și implementat după ce musca țețe a fost eliminată dintr-o zonă afectată. Odată deschisă această nouă nișă ecologică, inițiatorii proiectului au introdus cirezi de vaci pentru populațiile din această zonă. Vacile au fost aduse din țările învecinate, fiind adaptate și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1979) arată că alegerea altruistă, cea care reduce suferința altei persoane decât a celei în cauză, apare atunci când oamenii simt că își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că „generozitatea și altruismul cresc odată cu bunăstarea” (Alt, 1979, p. 190). În condițiile recesiunii economice, când situația economică a celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai eterogenă. Excluderea din rețeaua centrală poate fi un bun motiv pentru a sta deoparte. Unii dintre membrii mai bătrâni nu au, pe de altă parte, forța de a participa la situațiile de acțiune colectivă, în timp ce unii mai tineri pot gândi că familia și cariera sunt mai importante. Discursul actorilor Analiza discursurilor șefilor de scară, ale membrilor activi ai scărilor și ale locatarilor inactivi din punct de vedere comunitar ai scărilor a relevat dări de seamă structurate ale implicării și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fii șef de scară. De ce s-a întâmplat asta? R. Depinde de temperamentul fiecăruia. Sunt o persoană timidă și nu îmi place să mă implic prea mult. (Activ) Mai bine cedez decât să dau replicăă îmi pare rău pentru că ceilalți gîndesc că sunt fraier. (Activ) Părinții nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nevoie. Sistemul specializat de servicii de asistență socială s-a degradat treptat din cauza unui proces de subdezvoltare cronică, presupunându-se că problemele individului pot fi rezolvate automat doar printr-un mecanism administrativ. Încă din primii ani ai tranziției, au fost gândite, în mediul academic și de cercetare, multiple forme de „terapii individuale și sociale” care să atenueze efectele nedorite ale trecerilor rapide de la un sistem la altul. Strategiile de dezvoltare socială propuse de specialiștii din domeniul socialului, însoțite adesea și de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alte universități din țară, de stat și particulare: la Oradea, Târgoviște, Alba Iulia, Pitești, Baia Mare, Arad, Constanța, Bacău, Suceava etc. În prezent există profil universitar de asistență socială în 24 de centre universitare din țară. Planurile de învățământ au fost gândite la începutul anului 1992 la nivel național sub coordonarea Universității din București, prin implicarea marilor centre universitare. Catedra de asistență socială și cea de sociologie ale Universității din București, împreună cu Asociația Română pentru Promovarea Asistenței Sociale (constituită în 1993 și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o orientare accentuat socială; asistența socială a fost concepută ca un instrument al reformei sociale, având, totodată, misiunea de a contribui la dezvoltarea noilor politici sociale; asistența socială la noi, mai mult ca în țările dezvoltate din Vest, a fost gândită nu numai ca un mijloc de suport și recuperare individuală a persoanelor în dificultate, ci, totodată, ca un instrument de soluționare a problemelor sociale ale individului, grupurilor și comunităților, precum și ca terapie și dezvoltare socială în același timp. Acest accent
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și copil nu poate fi desprinsă de politica socială globală, avându-se în vedere faptul că mecanismele de distribuire și redistribuire a resurselor existente într-un domeniu sectorial pentru obținerea bunăstării acelui sector depind de resursele comunității, iar acestea trebuie gândite la nivel global și articulate într-o logică a totalității nevoilor integrate social. Copilul și familia, în orice societate, au fost și trebuie să reprezinte o prioritate națională. Copilul nu poate fi privit ca unul dintre numeroasele alte grupuri sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale integrate, coerente, centrate pe cuplarea eforturilor și resurselor financiare din sistemul asistenței sociale, ale cărei principii au fost formulate de foarte mult timp de numeroase studii de cercetare, rapoarte naționale elaborate în mediul academic, Guvernul din perioada 2000-2004 a gândit noua structură a MMSSF pe baza unei viziuni moderne de natură să elimine pierderile din sistemul de asistență socială cauzate de fragmentarea politicilor de suport și de dispersarea serviciilor de asistență socială între numeroase ministere și agenții guvernamentale. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul de asistență socială cauzate de fragmentarea politicilor de suport și de dispersarea serviciilor de asistență socială între numeroase ministere și agenții guvernamentale. S-a pornit, firesc, de la ideea că nevoile indivizilor sunt de tip integrat și nu pot fi gândite și soluționate pe „bucățele”, pe „felii.” Pregătirea unei metodologii clare de implementare a unei astfel de politici unitare, integrate devine, astfel, posibilă, ea fiind sprijinită și de legea-cadru a asistenței sociale apărută în 2001. Legea-cadru a asistenței sociale are, de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și formare profesională atât pentru persoanele de vârstă școlară, cât și pentru celelalte grupe de vârstă, precum și pe facilitarea transferului sau trecerii de la un nivel de educație la altul pentru toți cetățenii. De asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2001), odată ce tot mai mulți - țări și indivizi - aveau să aibă acces la „cunoaștere” prin impactul cu tehnologia avansată și informații. Discursul anilor ’70 cu referire la țările în curs de dezvoltare urmărea „ajungerea din urmă”. După 1980 a fost gândit un set de politici, sub forma programelor de stabilizare și ajustare structurală (PAS), adresat celor care își propuneau să se angajeze într-o dezvoltare sănătoasă, care, în timp, aveau să rezolve, în bună măsură, și problema sărăciei. Distanța în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care îi câștigă în urma unui sejur de muncă extenuantă și economii drastice în altceva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale (1997, p. 1960). Evoluția modului în care a fost gândită dezvoltarea socială este strâns legată de evoluția instrumentelor de măsurare, dar principiul metodologic al unității dintre teoretic și empiric e uneori înlocuit de un proces circular de tipul: dezvoltarea socială înseamnă ceea ce se măsoară prin indicatorii selectați. Diferitele sisteme de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
groaznic de săraci și totuși mulțumiți. Anita Brookner, în unul dintre romanele ei, povestește despre o femeie atât de modestă, încât nici nu presupune că este nefericită. Iar Susan Minot, în romanul ei Foly, scrie: «nu numai că nu se gândește să facă ea însăși anumite alegeri, ci nu are deloc conștiința de avea dorința de a face». Femeile indiene raportează mult mai rar că sunt bolnave decât bărbații” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Streeten</Author><Year>1995</Year><RecNum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Prin această măsură populația va rămâne pe drumuri și fără adăpost și este în interesul ei de a se opune acestui fel mișelesc de a face războiu de către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice. Populația să se gândească la foametea care o așteaptă, dacă va lăsa armatele să pustiască colhozurile, să le ardă recolta și să le distrugă bunurile cari le sunt necesare vieții. ȘEFUL MARELUI CARTIER GENERAL GENERAL, AL. IOANIȚIU Nr. 1087 din 19 Aug. 1941. p.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Țară fără cercetări și trimiși direct în lagăre, fără ca aceștia să fi avut vreo activitate subversivă. Autoritățile administrative depun mari eforturi pentru a stârpi contrabanda. Jandarmeria își pierde în majoritate timpul cu supravegherea lor. Mă întreb, cum se poate gândi cineva că acești oameni trebuie să se alimenteze singuri, când nu au unde munci ca să câștige, când nu pot primi nimic de la rude și când ajutorul comunității este cu desăvârșire insuficient. În lagăre sunt o mulțime de copii orfani, ai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]