102,537 matches
-
Unele persoane leșină, iar altele au chiar atacuri de panică. Aceste lucruri nu sunt de glumă. Dacă vi se întâmplă vreodată să vă simțiți ca prins în capcană sau dacă sunteți cuprins de panică, părăsiți zona respectivă cât mai repede. Gândiți-vă la un loc unde vă face plăcere să mergeți și respirați adânc. Aplicați-vă un tratament reflexogen. Lipiți vârfurile degetelor și apăsați-le unele de altele, inspirând adânc pe nas timp de șapte secunde, apoi relaxați degetele și expirați
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
ori mai active și, cu ajutorul reflexologiei, trebuie să le aducem la nivelul normal de funcționare. În acest fel, spiritul nepoftit nu mai are unde să rămână, așa că moare de foame sau pleacă.” Aceste informații ar trebui să le dea de gândit celor care lucrează cu persoane cu tulburări psihice. Biblia vorbește de oameni posedați și chiar și în zilele noastre se crede că unii oameni ar fi sub influența unor spirite. Nu toată lumea are curajul să vorbească despre asta. Sper că
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
XVIII-lea s-a derulat procesul de constituire a unei identități naționale premoderne integrată regimului feudal al ordinii habsburgice. Națiunea română pentru a cărei emancipare politică se căzneau cărturarii ardeleni elaborând demonstrații istorice ale originii latine și continuității etnice era gândită în cadrul premodern al sistemului de "națiuni politice". În mentalul politic al vremii străin de noțiunea mult mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei, putea să înalțe duhul lor, să-i facă a se simți mai pre sus de ceea ce era și să îmbrățișeze cultura cu focul ce caracterizează pe asfel de nație; dar ceea ce a oprit duhul rumânilor de a nu se gândi la aceasta și de a nu face nici o mișcare spre înaintare, au fost turburările din lăuntrul lor care au fost mai dese decât răsboaele cu puterile vecine, care au ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o dată; de n-ar fi avut a face cu oameni ca Sigismund Batori, Ieremie Movilă și Basta, și de i-ar fi fost hărăzit de sus un curs politic mai lung, era în stare să săvârșească ceea ce alții numai au gândit sau numai au început. Omenirea creștină i-a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Dumnezeu în istorie; Italiei i-a revenit misiunea sfântă de a lansa noua ordine a omenirii" (Hayes, 1960, p. 71). Fără să atribuie românilor săi o așa misiune directoare în edificarea noii ordini a omenirii naționalizate politic, Bălcescu va gândi pe aceleași cadre providențialiste filosofia istoriei, în care românii beneficiază, la rându-le, de un mandat divin de autodeterminare politică. La baza concepției lui Bălcescu asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masele populare să fie îndreptată înspre "libertate și dreptate socială", cât și "pentru apărarea ființei naționale" (!) (p. 29). Această împletire a năzuințelor de justiție socială și împlinire națională creează nota de specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te la nivelul de trai al familiei tale, adică lucrurile pe care familia ta le deține și își permite să le facă, ai spune că faci parte dintr-o familie...?") variază semnificativ statistic cu modul de apreciere a comunismului [X2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a-și face viața zilnică mai ușoară și pentru a se descurca în mendrele existenței lor cotidiene. Iar dacă acceptăm concluzia, întemeiată în cuprinzătorul probatoriu întocmit în urma unor penetrante analize lingvistice, potrivit căreia "sistemul nostru conceptual ordinar, prin prisma căruia gândim cât și acționăm, are o natură fundamental metaforică" (Lakoff și Johnson, 1980, p. 3), avem motive serioase pentru a extinde jurisdicția validității acestei afirmații astfel încât să cuprindă înăuntrul limitelor sale și "sistemul conceptual extraordinar" pe care oamenii îl utilizează în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direct profesorul / antrenorul / cadrul didactic universitar, etc. , afirma nu demult T. Kotarbinski, (1976), părintele praxiologiei (ca teorie a acțiunii umane eficiente), cel care expune ideea (devenită principiu al proiectării didactice) că “un lucru bine făcut” este rezultatul “unui proiect bine gândit”. El jalonează și algoritmul proiectării didactice prin prisma răspunsurilor la întrebările oricărui cadru didactic: “ce vor face ?”; “cu ce voi face ?”; “cum voi face ?”; “cum voi ști dacă ceea ce trebuie făcut a fost făcut?”. Acesta consideră, pe baza principiilor praxiologiei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
făcut?”. Acesta consideră, pe baza principiilor praxiologiei, că orice acțiune este determinată de o cauză, este îndreptată spre un scop, are o determinare psiho socială și o valoare bine determinată, iar orice lucru bine făcut este consecința unui proiect bine gândit. Adepți și continuatori ai ideilor lui Kotarbinski, pedagogi de talia lui I. Jinga și I. Negruț (1982), I. Nicola (1996), M. Ionescu și I. Radu (1995) dar și specialiști redutabili ai domeniului Educație fizică și sport; D. Colibaba - Evuleț și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este exprimat prin alte părți de vorbire (ca substantivul, despre care în mod curent se spune că nu are categoria morfologică a persoanei), fenomenul în discuție poate fi considerat recțiune, pentru că substantivul-subiect cere verbului-predicat (sau din componența predicatului, dacă ne gândim la predicatul nominal) o categorie morfologică pe care el nu o are. În al doilea rând, observațiile Ecaterinei Teodorescu cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem vecini. Ce, mă, n-ai dormit ieri? Unde-i lupul, moș Mihai? Ei, jupâneasă dragă, asta nu pot face. Cum te cheamă, măi fetiță? Nu mă tem de nimeni, venerabile domnule președinte...Subiectul baladei este conceput
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte - că m-ai înțeles! „Articularea” celor două enunțuri implicate în relația de incidență
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Propozițiile dublu subordonate simultan introduse prin conjuncția că, prin pronume sau adjective pronominale și prin adverbe au predicatul de obicei la modul indicativ; ele se pot construi și cu modul prezumtiv sau condițional - optativ”( Mă regăsesc în fiecare poezie, așa cum gândeam, simțeam și aș fi scris și eu pe atunci.) . Propozițiile introduse prin conjuncția să se construiesc cu modul conjunctiv. Valoarea modurilor este aceeași ca și în propozițiile independente. În ceea ce privește topica propoziției dublu subordonate simultan aceasta stă, de regulă, după regentă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
primit un premiu al Academiei, unul acordat de ieșeni... Este adevărat, au fost și aceste premii. Însă aș vrea să vă mai spun un lucru, care nu diminuează cu nimic și le mulțumesc din toată inima celor care s-au gândit să-mi acorde acest premiu, că premiile acestea au o semnificație foarte mare pentru o persoană, pentru o personalitate, însă trebuie să le iei cu rezerva cuvenită. Încă o dată, nu pentru a le diminua valoarea spun lucrul acesta, ci pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru că filozofia, precum bine știți, nu este un domeniu al spiritului la fel cu artele, ci este destul de dificilă, ca și celelalte, de altfel. Numai că învățătura în filozofie este de un tip mai special. În fond, a învăța să gândești, să filozofezi, este un lucru care nu se vede imediat după școală. Trebuie să intri în contact cu o personalitate, cu o operă filozofică. E drept, timpul de la noi, pe care l-am parcurs, nu a fost dintre cele mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată, Conferința Națională de Estetică să fie un eveniment unic în cultura românească. V-ați gândit deja la ediția a Xa? Deocamdată vor fi niște discuții, dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul inedite), observații directe cu ajutorul instrumentelor, ceva mai diferite acum, în ambianța acestei ierni nu prea blânde. Ne gândim însă încă din aceste zile la organizarea observării eclipselor totale de Lună de la 4 mai și 28 octombrie, respectiv a celebrei Comete Halley, în ultimele luni ale anului. Există o limită de vârstă pentru cei dornici să se inițieze în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vă este totuși frică? Trăiesc senzația că fiecare nouă lucrare ar trebui să iasă măcar tot atât de bine ca lucrările de până acum. S-a întâmplat ca unele să iasă, însă frica rămâne. Poate tocmai de aceea nu aștept prea mult. Gândesc muncind, abordez subiectele și materialele cu vivacitate și până la urmă se lasă îmblânzite. Mulți vă consideră un urmaș al lui Brâncuși, iar întrun interviu chiar dumneavoastră afirmați că acesta vă dă o mare neliniște. E adevărat că îi sunteți tributar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poate face sculptură bună, se poate inova. Iar artiștii români care inovează cunosc foarte multă meserie. Pentru mine, de exemplu, desenul este o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai definitivat. Ce ați putea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]