3,653 matches
-
ce sunt boabele de rouă? - Boabele de rouă sunt oglinzile în care se admiră soarele dimineața, zise pe nerăsuflate ariciul. - Boabele de rouă sunt transpirația naturii, își dădu cu părerea și bursucul. - Boabele de rouă sunt vinul în care se îmbată fluturii în zori, se trezi vorbind și ursulețul. - Boabele de rouă sunt suspinele frigului și apei în foșnetul luminii și întunericului, îi bâzâi o libelulă la ureche. - Măi, măi, măi! exclamă ursulețul spre cei doi. În pădurea noastră toți sunt
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
trece iute o viață e un vis numai iubirea dulce ne duce-n Paradis 3 îmi este dor de tine de coapsă ta fierbinte m-ai amețit cu visuri ce mi s-au copt în minte și sînii tăi mă-mbată cu moliciuni suave parfumuri nesecate de roze și agave 4 ne plimbăm prin zăpadă ținîndu-ne de mînă stelele stăteau să cadă coapte, limpezi, în fîntînă și-mi era de tine sete te sorbeam pe inserat se coceau perele coapte peste
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_mine_nu_m_a_iubit_nici_o_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
vie fără suferință să îi dai iubitei ceasuri dulci de veghe lumii bucurie, cerului credință 7 eu nu cred popi în biserici, ci-n fire îmi pun eu nădejdea, îmi fac mănăstire eu cred doar în clipa iubirii în care îmbătat de tine îmi croiesc cărare Referință Bibliografica: PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_mine_nu_m_a_iubit_nici_o_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
oficială și nu acceptă nimic care ar putea fi luat drept mită. După un timp în care grătarele sfârâiseră continuu, iată că revine Azura cu o sticlă de vin. - De acord cu dumneavoastră. Nu vrem să vă corupem, să vă îmbătăm sau altceva. De fapt noi aniversăm ziua primarului. Însă făcând atâta drum, vă rog eu în mod insistent, să-mi faceți plăcerea și să gustați doar o înghițitură din acest vin. E făcut de mine, din strugurii vițelor de pe lângă casă
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-oameni-sireti-si-veseli-de-iulian-popescu-aparut-la-editura-sitech-craiova-in-2011-existent-in-bibliotecile-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
călugări după o rețetă secretă a lor. E așa de „șmecher” acest vin, că e suficient un pahar ca să te facă praf! Și l-a făcut praf pe bietul inspector! Așa că și-a dat drumul: a mai băut, s-a îmbătat bine, a mâncat zdravăn din produsele grătarului. Iar Azura n-a stat degeaba; a adus câțiva elevi, i-a pus la masă și i-a fotografiat împreună cu inspectorul. Elevii, ca artiști autentici, doar erau din Mura, l-au înconjurat, două
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-oameni-sireti-si-veseli-de-iulian-popescu-aparut-la-editura-sitech-craiova-in-2011-existent-in-bibliotecile-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
că ajuns-am la liman. Și așa va fi până în veșnicie, Călătorind cu El printre trădări... Pe brațe El mă poartă cu credincioșie Iar eu Îi mulțumesc și Îl slăvesc mereu! Cluj Napoca, 18 noiembrie 2015 Împlinire Ochi de soare Se îmbată într-o floare. Clipirea-i splendoare... Iar lacrima-l doare. Până-n zenit... Lumina îi surâde Chiar și-n asfințit. Cu brațe de floare Raze cuprinde A vieții ninsoare Iubirea aprinde. De-mbrățișarea Ți-e vie dorința, Zarea albastră A-nvins
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1448017696.html [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
pune impozit și pe aer. Bătrâna: Nu mai trece nimeni. Femeia tânără: Vin imediat. Mă duc după apă. (Femeia tânără pleacă. Cât timp este plecată trece pe acolo o femeie cu o fetiță.) Femeia cu fetița: Ce rușine! S-a îmbătat și acum zace în mijlocul drumului. Bătrâna: Ce-am ajuns! Acum sunt acuzată că am consumat tărie, eu, eu care n-am pus buzele pe așa ceva niciodată. (peste un timp) Nu mai vine. (Câțiva oameni trec pe lângă bătrână, o privesc, după
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1465133896.html [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
Ediția nr. 736 din 05 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Știam că vine-o iarnă magistrală , Mai toată plină cu zăpezi de gală, Mi-ai spus într-un răvaș sculptat cu dor Ce l-ai trimis cu ultimul cocor. Ne îmbătasem dintr-un vin târziu, Puteai să-mi fii. Și eu puteam să-ți fiu! Doi condamnați de-un tribunal nebun, Atunci am învățat sentințe să-mi adun!) Ne-am întâlnit în scorburi de lumină, Tu rătăceai, eu așteptam să vină
IARNĂ MAGISTRALĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iarna_magistrala_gina_zaharia_1357422213.html [Corola-blog/BlogPost/350208_a_351537]
-
de la ei din casă și căruia îi mergea vestea de om foarte descurcăreț care știe să tragă sforile în societate și să facă afaceri scoțând profit din cele mai nepromițătoare circumstanțe. Rică reușise ajutat fiind și de faptul că îi îmbătase pe Mihai și Sofia să îi determine să garanteze cu apartamentul pentru ca el să scoată o sumă mare din bancă pe care să o investească într-o afacere ce după spusele lui Rică avea să-i îmbogățească pe toți. Rică
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446376296.html [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
e o aventură minunată. Că soarele care îi încălzește brațele lipite de piatră merită să fie iubit, ca și iarba pe care pășește, ca și păsările care zboară deasupra lui și uneori, în ceasurile de amiază, când ierburile parfumate le îmbată cu mirosul lor, cântă. Apoi, pe munte coboară toamna, iarba se îngălbenește, florile se scutură și în amurg, Sisif simte că îmbătrânește și devine melancolic. Își aduce aminte câte veri au trecut de când a suit prima oară acest munte. Atunci
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_o_altfel_de_an_valentina_becart_1355334351.html [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
S-au găsit destui care să-i șoptească la ureche că orice efort este inutil, că ar trebui să blesteme muntele. Dar în vreme ce umărul său sângerează sub apăsarea stâncii, Sisif iși amintește de toate ceasurile când mirosurile verii i-au îmbătat trupul. Fericirea are uneori culoarea simplă a unui cer spălăcit, iar Sisif știe că n-are rost să reproșeze acestui cer faptul că va exista într-o zi fără el. În felul ăsta, el și-a cucerit o înțelepciune anevoioasă
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_o_altfel_de_an_valentina_becart_1355334351.html [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
cu tot cu căruță și cu boii înjugați într-o pădure de salcâmi și în viscol, aproape de sat...(cum tragic și clar zugrăvește prozatorul Ion Avram în romanul său de căpătâi, “Așteaptă-ne, Lazăre!”)...și cum Vasile al lui Cutare, a fost îmbătat criță și legat cu capul pe șina roții de la căruța cu care veneau din iarmaroc...până acasă fiindu-i roasă toată cutia craniană, fiindu-i creierul împrăștiat pe tot lungul drumului dintre târg și baștină!...și cum Maria lui Cutare
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
ceas îmi spui povești anume, Despre întoarceri și de împăcare. A mia oară tu mă faci stingher, Când picuri de otravă-mi dai de sete, Mai trist mă pripășesc prin vre-un ungher, Sperând ca răul tău să nu mă-mbete. Adorm sfârșit, cerșind minuni cerești Și până-n zori scot ghimpele din gând. Tu, dor nebun, de ce mă amăgești Și-mi pui poveri ca unui sclav de rând ? 05 Iulie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** un dor anin! fulgi se cern
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416725840.html [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
Consider că merită să vă ofer și această interesantă parte a povestirii, după cum urmează: Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Magnet de suflete cu vise înaripate...Toate visele pluteau în atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii. În pantaloni scurți și cu bască albă pe cap, mă plimbam prin mijlocul horei sau în afara ei. Priveam atent, cu ochii bulbucați și mâinile la spate...Îmi plăcea să observ fețele tuturor, cu zâmbete fericite
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
pași de dans, înzestrat cu multă fantezie. Parcă-l văd... Începea cu pași lenți, cu arcuiri de picior. Mișcările trupului și ale mâinilor pluteau cu unduiri lascive, expresia feței, transfigurată, cu ochii aproape închiși, o pasăre cu zbor leneș, planat, îmbătată de melodie, visând spre depărtări nedefinite. Apoi, suveica pașilor alerga gradat, din ce în ce mai rapid, pe diferite mișcări, sărituri pe un picior, pe călcâi, cu sincope bătute și bătăi pe glezne și coapse, în salturi sacadate. Mișcările picioarelor, precum trilurile ciocârliei, zburând
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Macedonski publică în "Curierul de Iași"la 6, 11, 13, 15 și 18 august 1876, "Thalassa"în care mitologia exotică întruchipată de "Insula lui Euthanasius"este o evocare sugestivă a instinctului erotic de posesiune în etapele progresive ale definirii sale. Îmbătat de "vinul nemuririi", Thalassa primește moartea ca o eliberare și se dăruiește valurilor simțind cum sufletul lui, dezbrăcând prezentul în viitor, dezbracă pe om în arheu". La ideea acestui arheu ca spirit al Universului ajunsese - într-o viziune și versiune
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
zumzet, nicio prietenie, vă voi arăta un alt tablou, mergând în timp cu peste un an în urmă: eram într-o excursie de o zi la munte, soț, soție și copii. Zăpadă, brazi, pădure, cer albastru, rețeta sigură care ma îmbată de fericire în copilăria și adolescență mea. Pornim urcușul pe cărare și fiul meu alunecă pe gheață; deodată, un potop de înjurături violente se abat asupra noastră. Poate că acești copii ai mei s-au obișnuit, nu stiu ce-i în sufletul
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1481197936.html [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 Autor: Eugen Lupu Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI Ep. 4 Fane Cizmaru când se îmbăta spunea că a fost în misiune. Acțiunea se derula într-un spatiu dedicat lui și aflat într-un restaurant. Mai toate restaurantele aveau spații de protocol dedicate, unde nici măcar nu puteau privi oamenii neînsemnați. La acțiune participau mai mulți colegi
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
cantitatea alocată, începeau să se înjure ca la ușa cortului. Ieșea un circ care, dacă ar fi fost înregistrat, ar fi bătut orice film în audiențe. Dar totul se derula astfel ca individul adus pentru a fi studiat să se îmbete și să-și deschidă mintea în fața lor. Era un circ regizat. Numai că Fane Cizmaru se îmbăta primul și nu mai puteai conta pe el. Devenea o greutate de 100 de kilograme care putea face orice: putea să cadă peste
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
fost înregistrat, ar fi bătut orice film în audiențe. Dar totul se derula astfel ca individul adus pentru a fi studiat să se îmbete și să-și deschidă mintea în fața lor. Era un circ regizat. Numai că Fane Cizmaru se îmbăta primul și nu mai puteai conta pe el. Devenea o greutate de 100 de kilograme care putea face orice: putea să cadă peste un scaun și să-l rupă, putea să cadă peste un coleg și să-i rupă un
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
era decizia sotiei și era momentul ei de răzbunare pentru suferințele pe care numai ea le știa. ..................................................................................................................................... - Așa că, după ce a murit tata, în spital, îl ducem acasă tot învelit în covor, așa cum îi plăcea să fie adus acasă când se îmbăta! zice Oprița. - Cum, tatăl vostru a murit în spital? întreabă Victorița surprinsă și se oprește pe loc. - Da! răspunde Oprița. - Și... atunci... în tren...nu a fost omorât în tren? zice Victorița, mai mult ca pentru sine. - Din tren prietenul
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
de aleasă omenie și cu aceasta am spus totul. La mulți ani, dragă Ion! În continuare, vă propunem trei epigrame de Ion Cuzuioc. Unui avocat-poet Cînd dai cu legea-n bară, Încerci să fii poet Și iarăși, cu regret, Ne-mbeți cu apă chioară. Replică Eu constat că mătăluță, Cum bei kilă după kilă, N-ai sorgintea în maimuță, Ci te tragi de la... cămilă. Unui politician pasager Prin partide călător, Cunoscutul boșorog Și-a făcut un viitor Numai bun de... necrolog
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ion-cuzuioc-65/ [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
se doresc a fi exprimate, mai bine zis, eliberate din amfora sufletului, spre a fi dăruite oceanului emoțional universal. Asta pentru a avea spațiu de a prelucra alte și alte emoții, ce pe parcursul vieții umplu acea amforă - din care se îmbată de frumusețe - universul întreg. Pentru mine, întâlnirea cu poezia Valentinei Becart, ea însăși, prin construcție - emoțională și fizică, o poezie aproape desăvârșită, cuprinzând întreaga gamă a trăirilor omenești, a avut un efect bulversant. Mă întreb mereu: ce forță uriașă de
VALENTINA BECART by http://confluente.ro/articole/valentina_becart/canal [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
se doresc a fi exprimate, mai bine zis, eliberate din amfora sufletului, spre a fi dăruite oceanului emoțional universal. Asta pentru a avea spațiu de a prelucra alte și alte emoții, ce pe parcursul vieții umplu acea amforă - din care se îmbată de frumusețe - universul întreg. Pentru mine, întâlnirea cu poezia Valentinei Becart, ea însăși, prin construcție - emoțională și fizică, o poezie aproape desăvârșită, cuprinzând întreaga gamă a trăirilor omenești, a avut un efect bulversant. Mă întreb mereu: ce forță uriașă de
VALENTINA BECART by http://confluente.ro/articole/valentina_becart/canal [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]