4,751 matches
-
și gutuie vreau să-l port cu mine atunci când sunt departe! Măicuța bună, pregătește masă... în jurul acestui altar ne vom simți din nou oameni! O, măicuța mea, alunga lacrima... va veni copilul flamand de liniște și alint! Măicuța, icoana mea,împodobește bradul... printr-un colind îți voi pune sub el veșnicia! Măicuța, vine Crăciunul! Măicuța. vine copilul! Referință Bibliografica: Măicuța, vine Crăciunul! / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MĂICUŢĂ, VINE CRACIUNUL! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348650_a_349979]
-
și savura acele tainice dorințe specifice tinereții. Dalia lăsa la malul mării împlinirea visului său interstelar, vis născut într-o noapte ploioasă de sfârșit de primăvară, când zburând printre aștri, s-a întâlnit cu prințul călare pe armăsarul său negru, împodobit cu harnașamentul poleit cu aur. A luat-o pe cal și amândoi îmbrățișați au alergat spre castelul de cleștar ridicat pe vârf de munte. Era prințul ce i-a salvat viața și de care s-a îndrăgostit pe loc. Iubirea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
pagubă, ci un câștig. „Când văd o armată cu drapelele desfășurate în bătălie am sentimentul iubirii absolute”. Ai văzut și admirat vreodată un ceremonial militar? Ar trebui s-o facem cu toții. Cu ochii liberi nu putem observa decât uniformele frumos împodobite cu medalii și decorații militare. Tehnica militară, în special aviația, cu toată splendoarea ei. Ne produce senzația de siguranță și putere, dar și de uimire, fascinație, dragoste și bucurie. Dar, ceea ce este dincolo de toate acestea, frământările, gândurile, suferințele, căutările și
CINE SUNT VETERANII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348742_a_350071]
-
Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trăsnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne Dar și cu acea gheață în măduvă Așteptăm momentul când figura ta luminoasă
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
în anul 136, Împăratul Roman Adrian a construit pe ruinele Ierusalimului un oraș în cinstea Zeului Capitoliului și l-a numit Aelia Capitolina. O dată cu victoria creștinismului în secolul al IV - lea, Împăratul Constantin cel Mare împreună cu mama sa Elena au împodobit orașul cu admirabile lăcașuri creștinești și l-au transformat într-un centru al pelerinajului creștin. În anul 1947, legat de conflictul arabo - israelian, Ierusalimul a fost împărțit în două zone - arabă și israeliană și a fost reîntregit după Războiul de
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
română dar cu numeroase greșeli gramaticale, reprezentanții Mișcării Național-Democrate susțin că în cadrul festivalului, delegația moldovenească a avut posibilitatea, de a fortifica relațiile de prietenie mai vechi și de a pune temelia unor relații noi cu organizațiile naționaliste din Europa. Cabana împodobită cu drapelele Moldovei și Mișcării Național Democrate a devenit un loc preferat pentru dezbateri și reuniuni ale reprezentanților diferitelor organizații naționaliste din Europa întreagă, mai arată liderii MND. Moldovenismul este un concept etno-cultural menit să faciliteze procesul de rusificare al
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
pios, abia călcând, în pridvorul bisericesc, apoi înaintez admirând picturile din pronaos, unde adesea se află mormintele ctitorilor mânăstirești, ai domnitorilor și soțiilor, marilor dregători sau ai unor monahi ce au slujit biserica. Încăperea următoare, naosul, pictat cu sfinți și împodobit cu icoane și obiecte de cult de mare valoare, este locul mirenilor de adunare și închinăciune. Mă rog la icoana aflată pe altar și rămân încremenită de uimire în fața catapetesmei aurite, numită iconostas ori tâmpla, sculptată cu migală, pictată cu
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
ori din argint, uși sculptate măiastru, cu aplicații de foițe de aur, dincolo de care se află spațiul sacru, rezervat fețelor bisericești, unde se țin odoarele însemnate ale bisericii: sfinte icoane, obiecte de cult de mare valoare din aur și argint, împodobite cu pietre prețioase, evangheliare aurite ori argintate, înrămate în fildeș sau lemn prețios, broderii țesute cu fir din aur și argint, scaune domnești sculptate, adevărate comori de artă... Mă aflu la Putna, piatră de hotar, ce adăpostește mormântul lui Ștefan
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
izvorul vieții ori al morții. În acest scop, ca un bun gospodar ce s-a dovedit a fi, a pornit hotărât la lucru, nu însă fără să chibzuiască adânc fiecare pas în parte, structurându-și loturile, ce urmau să-i împodobească grădina, cu proaspete parcele pentru adevărate culturi de hrană pentru suflet și cu „buruieni” de leac. Cât se poate de firesc, lumina dragostei îmbie și călăuzește omul, îi înalță sufletul și îi șlefuiește caracterul. Sunt aspecte cunoscute, dar nu fiecare
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
s-a născut un sentiment de iubire reciprocă, efemeră. Ei bine eu iubesc această iubire. Pură și absolut nevinovată. Poate mămica să fi putut considera că încerc să prind un pește mare folosind peștele mic. Dar părul alb care-mi împodobește chelia m-a ferit de asemenea supoziție. Poate zâmbetul returnat se datorează imposibilității mele de a fructifica pescuitul? Poate! În consecință iubim, ne îndrăgostim, facem dragoste sau avem relații platonice. Totul se învârte în jurul aceluia amoraș care străpunge două inimi
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
pânzele pictate întinse pentru a fi văzute de trecători, se afla în trecere prin acel loc o fată foarte frumoasă, însoțită de un om ce părea bogat, după ceea ce se vedea prin straiele sale pricopsite și chimirul său lat și împodobit cu nestemate în care se întrezăreau, într-o pungă mare, o mulțime de bani. Nerun nu vânduse mai nimic în acea zi, dar văzând o fată așa de frumoasă care-i admira rezultatul creației sale, deveni dintr-odată bucuros, deși
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
lat pe spate ca bivolul și ciolănos ca un elefant, nu ți se mai pare nimic ciudat, văzând parascovenia cu pricina. În discordanță cu hoitul descris mai sus, căpățâna lui Silviu e mică și rotundă, ca o ghiulea și e împodobită cu un păr spălăcit și țepos, mai tot timpul tuns scurt, ca la ocnă. Nu e vreo frumusețe deosebită, nu e un Narcis de la țară, dar te surprinde, când îl vezi prima oară, limpezimea privirii lui nevinovate, ca vioreaua, puțin
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa Scai. Mai bine de o jumătate de oră nimeni n-a plecat la locul lui de muncă și s-au
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Mehedinți, pe care o găsim și înPlaiul Cloșani trece drept ia cu altița, încreț și râuri, compoziție ornamentala pe mânecăcu origini îndepărtate. Altița, încrețul și rândurile de pe mânecă și pieptul cămășii, uneori și pe spate, erau principalele câmpuri ornamentale ce împodobeau cămașă. Pe mânecă, rândurile se făceau drepte, costișate, mutate sau înzălate. La mână, mânecă se termină cu dantelă albă - colțuti din ață albă lucrata cu cârligul. Dimensiunile ciupagului era în funcție de marimea persoanei care îl purta; în general lungimea stanului varia
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos toate macaturile și a împodobit gardul curții cu ele. Erau în total 40. Fiind singurul copil rămas în viață (sora mea mai mare cu un an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai frumoasă copilă din
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
hainei. Trebuia să fiu destul de onorat și de mândru fiindcă apele Nistrului sfânt se revărsau în venele tuturor Strămoșilor mei de atâtea milenii. De sărbătoarea Paștelor, la noi în comună, o comună veche atestată de peste șase-șapte secole, toți locuitorii se împodobeau cu ce aveau mai curat și mai frumos, de regulă în portul popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
s-a hotărât schimbarea locului în satul alegoric. Bisericuța a fost construită între anii 2008-2010 și târnosită în 2008 de către Înalt Prea Sfințitul Andrei, primind hramul „Sfântul Ilie”. Biserica este construită în stil tradițional, din piatră și lemn și este împodobită în interior cu icoane, ștergare, covoare țesute în război. Aici se oficiază slujbe de „Sfântul Ilie”, în timpul Festivalului Văii Gurghiului, de Paști și ocazional: botez, cununie, absolvirea liceului. În acest an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a fost organizat de Ocolul Sivic Gurghiu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
-i-se mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rândunici, de silueta chiparoșilor băștinași și de lujerul irișilor împodobind incinta schiturilor. Toate aceste detalii - descrise mustos cu o limbă senzuală, grație acelui lexic pitoresc de care Dan C. Mihăilescu știe să fac uz ca nimeni altul, toate aceste detalii dau carne și farmec cărții, atâta doar că farmecul este
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
cărora le-a refuzat dragostea, și capul lui cu lira, alunecând pe valurile Hebronului până la mare, pe insula Lesbos... De jur-împrejur o geometrie perfectă încadra pereții în linii aurite; pictori vestiți s-au întrecut cu penelurile lor pentru a-i împodobi cu tablouri mărețe din viața împăraților vestiți care-au trecut prin foc și sabie imperiul... Este un mirific și opulent spectacol care încântă ochiul, fascinat de culoare și de frumos... Veronica lângă Eminescu, extaziată, admiră arhitectura sălii, dând ocol cu
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al unui oraș prosper, fericit situată în liziera unei bucăți de pădure de rășinoase - are în fața ei, la stradă, curtea împodobită cu „stâlpi împușcați” și „semințe”, fără de număr, lucrări care l-au făcut cunoscut pe sculptor în întreaga lume. Intrând în atelier, pentru început, am făcut câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
colinde: ”florile dalbe, flori de măr”), crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și miros. La români, floarea este simbolul feminității, la țară, mai nou și la oraș, ferestrele caselor și balcoanele sunt împodobite cu mușcate, simbol al afecțiunii, al dragostei și tandreței. Japonezii au acordat florii o atenție deosebită, considerând-o a fi un microunivers - crizantema este o floare sacră; în anul 1876 a fost fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito”- frumoasa panglică
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
cântând: Albăstrele, viorele / Precum lacrimile mele, / Udându-mi cărările, / Deschizându-mi zările... / Albăstrele, viorele/ Să mă-npodobesc cu ele... Sărea într-un picior și cânta, lega buchețele de buchețele pe-o ramură de salcie să-și facă o coroniță să se împodobească cu ea. La un moment dat, s-a rătăcit; era liniște, o liniște suspectă, codrul întunecat o speria întotdeauna, fetița a luat-o la fugă printre tulpinile uriașilor copaci... Fugea ca nebuna prin ochiuri de întuneric și nu știa încotro
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]