3,912 matches
-
originea sa În calea războinicului, cultura strategică japoneză, deși se inspiră din cea chineză, diferă de aceasta - mai insidioasă și mai politică și pentru care predomină durata și cheltuiala minime. Principiul echilibrelor - central, la chinezi - poate prilejui combinații și stratageme Înșelătoare. Dincolo de niște clișee, figura mandarinului și a samuraiului reprezintă embleme ale culturilor strategice tradiționale ale Chinei continentale și ale Japoniei insulare. Cărturarul slujbaș al Statului Își câștigă rangul ca urmare a unui merit dobândit prin studiu, iar la nevoie prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ne-a condus la examinarea culturii strategice a Japoniei Înainte de a ne interesa maniera sa particulară de a-și concepe și de a-și pune În aplicare principiile de creare a cunoașterii În organizații. Comerțul intercultural e plin de oglinzi Înșelătoare, iar cuvinte simple, cum ar fi nu și da nu au aceeași semnificație. În Statele Unite, da Înseamnă da, iar nu Înseamnă nu fără echivoc, În timp ce, În alte țări, valorile lor fluctuează, iar interpretarea depinde de contextele de utilizare, de derularea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fapt, lucrurile și fenomenele din lumea sensibilă înconjurătoare, înțeleasă ca realitate decăzută metafizic, de gradul al II-lea. Noi înșine, oamenii, facem parte din această lume în care trăim fără să ne dăm seama că ne aflăm în mijlocul unor aparențe înșelătoare pe care, în ignoranța care ne caracterizează, le luăm drept niște realități adevărate. 5) Și, în sfârșit, focul din peșteră simbolizează chiar Soarele, principiul luminii datorită căruia este posibilă vederea însăși; prizonierii din peșteră au în fața lor umbrele, singurele pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
însăși; prizonierii din peșteră au în fața lor umbrele, singurele pe care le pot vedea, ale lucrurilor care defilează între ei și focul din spatele lor. „Morala” ce se impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care ne aflăm. Se impune, iarăși, o constatare fundamentală: suprimarea neștiinței la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bolta cerească drept spațiu al experienței și al judecății care, singure, conferă tuturor lucrurilor și relațiilor măsura ce le este proprie și care, singure, dau regula organizării și ordonărilor.” Legat prin lanțurile simțurilor sale în închisoarea lumii sensibile a aparențelor înșelătoare, omul se comportă ca un prizonier care nu poate evada spre adevărata realitate, pe care o constituie lumea I-a inteligibilă, ce se întinde dincolo de lumea II-a sensibilă. Ca prizonier, de fapt al propriilor sale simțuri, omul se hrănește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Dacă vrem să ajungem la adevărata imagine a divinului, nu trebuie aleasă această cale, ci asceza corpului, a sufletului și a inteligenței.” Revine aici acea asemănare pe care Platon o vede între pictor și sofist. Ambii sunt producători de idoli înșelători. În sens originar eidolon însemna „fantomă a mortului din Hades”) Pictorul, la fel ca și sofistul se blochează într-o retorică a imaginii lipsită de consistență gnoseologică. Scopul lor este manipularea. Seducția exercitată în numele plăcerii îi amăgește pe oameni, profitând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sa cu procesele perceptive prin intermediul conceptelor structurale precum transformarea, recentrarea, completarea spațiilor, inversarea figură-fundal. Cercetătorii nongestaltiști care au împrumutat elemente din teorie deseori evidențiază insight-ul spontan sau așa-zisa comutare gestaltistă. O astfel de caracterizare a teoriei gestaltiste este oarecum înșelătoare. De exemplu, atunci când Wertheimer a întreprins studiul de caz al lui Einstein (pe care l-a cunoscut și intervievat), el a descris zece etape ale perioadei de nouă ani care a condus la structurarea teoriei relativității, după care multe întrebări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative remarcabile într-un anumit domeniu. Nu putem spune decât că este nevoie de mult timp, mult mai mult decât atunci când se învață doar elementele de bază ale domeniului respectiv. Expresia „regula celor 10 ani” este, prin urmare, un pic înșelătoare, întrucât am văzut diferențe între domeniile studiate de Hayes. Pe lângă aceasta, nu putem spune prea multe despre motivul diferențelor care apar între domenii în ceea ce privește durata medie a perioadei necesare, precum și despre motivul pentru care persoane diferite au nevoie de durate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de la începutul carierei muzicale a lui Mozart, când avea 21 de ani. Primele patru concerte pentru pian (K. 37, 39, 40, 41) le-a compus în iunie-iulie 1767; avea 11 ani. Însă formularea „concerte pentru pian compuse de Mozart” este înșelătoare, deoarece nu conțin muzică originală care să-i aparțină lui: ele au fost construite pe baza lucrărilor altor cinci compozitori. Următoarele trei lucrări de acest tip (K. 107, nr. 1-3) au fost compuse în 1772, când Mozart avea 16 ani
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altor categorii să se impună, pentru că se află chiar la baza scării sociale: doar ea este clasa exploatată și, mai jos decât ea, nu mai sunt decât niște minorități marginale. Din acest punct de vedere, imaginea confruntării dintre clase e înșelătoare. Burghezia cu funcție de clasă n-a exercitat puterea: o elită guvernamentală a exercitat-o pentru ea. Cu atât mai mult, clasa muncitoare n-ar putea decât să delege puterea unei minorități care o va exercita în numele ei. Astfel, revoluția proletară
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nimic nu-i atît de greu ca a evita noi Înșine greșelile despre care credem că avem dreptul să le criticăm la alții”. * „Aceasta este prima mea Înțelepciune cu privire la oameni, că mă las Înșelat, pentru a nu mă păzi de Înșelători!” (Fr. Nietzsche) Este, bineînțeles, amuzant să vezi cum oamenii Îi lasă pînă la urmă În pace pe cei care nu-și fac o preocupare din faptul că ar putea fi Înșelați la un moment dat, În schimb nu-i iartă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă). * „Orice-nșelare cuprinde În sine o mărturisire de slăbiciune.” (N Iorga) Înseamnă, bineînțeles, că din partea Înșelatului a fost prea multă Încredere, iar din partea Înșelătorului a fost o lipsă de Încredere la fel de mare. * „Ați observat că oamenii care discută mai mult Între ei sînt acei care sînt siguri că nu se pot Înțelege?” (N Iorga) Deosebirile dintre oameni În „discuții” sînt mai mult de orgoliu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
copleșește, te prinde În mrejele lui. În schimb, pentru a obține succesul virtuții trebuie să te supui insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba de ambiția exacerbată, care sufocă luciditatea, agățîndu-se de puterea „vanității”. Lucrurile stau și mai rău
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unui Creator ci implicarea acestuia în amănuntele și în viața cotidiană a lumii. Numele său? Apikoros - Epicurianul... Rabinii consideră ca ateu pe oricine afirmă inexistența unui judecător, și deci imposibilitatea unei judecăți. Prin urmare, astfel de opinii ar demonstra caracterul înșelător al religiei. în mod evident, negarea Providenței - și nu a puterilor demiurgice - ține de epicurismul ortodox... Folosirea termenului în patrologia greacă și latină discreditează un om sau o gândire. Este cazul gnosticilor Simon și Carpocrat în lucrarea Contra ereziilor a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înșeală atunci când vor să clădească castele cu niște ficțiuni, cu vânt, cu fantome, cu flatus vocis. Lumea e percepută exclusiv prin cele cinci simțuri ale noastre. E prea puțin pentru a accede la Dumnezeu. Cele cinci simțuri sunt nu atât înșelătoare cât limitate în posibilitățile lor. Pe o planșă, între turnurile catedralei Notre-Dame, experimentăm puterile imaginației. Să încetăm, așadar, a mai crede că, înarmați doar cu acest mic bagaj senzorial și senzualist, putem purcede la cucerirea lumii și-i putem descoperi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el, ceea ce filosoful n-a fost niciodată. Și totuși Pascal jefuiește zdravăn, Eseurile: imagini, metafore, bestiariu - arahnida... -, nu doar citând de șaptesprezece ori numele lui Montaigne, căci îi găsim pe Montaigne și pe Charron la orice cotitură a Cugetărilor: puterile înșelătoare ale simțurilor, limitele rațiunii care se poticnește pe terenul religiei, incapacitatea oamenilor de a-și privi destinul în față, determinismul geografic în materie de legi și obiceiuri, necesitatea de a te cunoaște. Tezele pascaliene despre divertisment n-au decât de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, întotdeauna, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
totuși, imuabilă, eternă și bine reglată din punct de vedere mecanic. Practicând această metodă, nu mai gândim lumea la suprafață, ci în adâncimea pe care o reclamă. Luciditatea se dobândește astfel: trebuie să nu ne mulțumim cu aparența, prea ades înșelătoare, să recuzăm evidențele transmise din generație în generație și să preferăm efortul filosofic, să refuzăm părerile și să optăm pentru investigație. Să ne folosim de simțuri, desigur, să nu uităm că orice cunoaștere le implică, evident, dar să nu ne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
States.</keyword></keywords><dates><year>2004</year></dates><pub-location>Cheltenham, UK ; Northhampton, MA</pub-location><publisher>Edward Elgar</publisher><isbn>1843761939</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HN25 .W53 2004</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004), numele acestor indicatori poate fi înșelător, putând adesea masca orientarea către dezvoltarea durabilă, calitatea vieții sau dezvoltarea socială. Într-o evaluare globală, Richard Estes subliniază că ei sunt inovatori și au un puternic caracter participativ, implicând un mare număr de oameni. „Acest tip de abordare promovează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obligat să se adapteze unei realități economice, politice și sociale în permanentă schimbare. Au fost deja prezentate elementele comune teoriilor de inspirație marxistă. A încerca identificarea mai multor teme de legătură este un demers mai degrabă inutil, dacă nu chiar înșelător. În definitiv, între lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile - de multe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și trebuie să considerăm indivizii și unitățile substatale drept referințe cu un sens real (Ibidem, p. 110). De notat faptul că Buzan rămâne în interiorul unei concepții statocentrice, dar pe care o nuanțează pentru cazurile în care această perspectivă poate deveni înșelătoare în demersul analitic. Prin cercetarea problemelor cu care se confruntă statul, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic (Ibidem, pp. 124-141). Discuțiile pentru fiecare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
forma unor „profeții”, și apropiindu-se în acest fel de dorința inițial formulată de a aborda asistența socială dintr-o perspectivă globală. Anamaria SZABO Publicitatea comparată este acceptată numai ținând cont de condițiile impuse de UE adică: dacă nu este înșelătoare, dacă produsele comparate au utilizări diferite, dacă nu sunt prezentate produse care imită alte brand-uri consacrate, dacă nu discreditează alte produse sau creează confuzie în piața-țintă. Pentru mai multe detalii privind publicitatea comparată, vezi Seitz, Victoria, „Publicitatea tipărită în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
expresie, și pe unii din contemporani chiar la gândire!, acum când ni s-a cerut - țineți minte - „să gândim cu capetele noastre”. Avantajul de a judeca („aceste mult prea triste și prea urâte fapte”) după multe secole e un avantaj înșelător. Sigur că nu putem judeca pe Cezar, pe Napoleon, pe Petru cel Mare numai după testimoniul contemporanilor. Sigur că testimoniul lor e viciat, de multe ori, de interese și de pasiuni. Dar ne vine totuși cam prea comod să judecăm
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
am convins că un plan dumnezeiesc hotăra aceste dispariții, pentru care nu eu aveam răspunderea” (ibidem, p. 467). Ibidem. Vezi lucrarea mea Qui a tué Roger Ackroyd?, CU +, Minuit, 1998. Freud folosește expresia „amintire-ecran” pentru a desemna amintirile din copilărie Înșelătoare, a căror funcție e să disimuleze altele, mai puțin acceptabile pentru conștiință („Sur les souvenirs-écrans”, În Névrose, psychose et perversion, CR + +, PUF, ed. I, 1973). CR și CE + +. Les Essais, II, PUF, 1999, p. 650. Ibidem, p. 408. Ibidem, p.
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dacă partenerii relației ar trăi ceva mai mult pentru și prin ei Înșiși. Μ Curajul unora provine doar din infatuarea lor, din convingerea că, orice s-ar Întâmpla, ei nu pot fi decât Învingători. Dar un astfel de curaj este Înșelător, deoarece infatuarea nu are, de cele mai multe ori, o acoperire În virtuți psihice reale. Μ Atâta libertate există În comunitate, câtă libertate interioară a reușit să-și creeze fiecare. Μ La cel Înfumurat (arogant), până și mila pe care o acordă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]