185,071 matches
-
încâlcită pe care o transcriu, bineînțeles reparându-i în mod mecanic logica după cum procedează orice pilot automat. Frază mult mai întortocheată și mai complexă pe care o raționalizez împotriva cursului ei liber, stufos, plin de tot felul de incidențe: ...X înțelese dezavantajul pe care îl avea din naștere Y și despre care acesta nu știa încă, deși se afla permanent sub comanda lui, a dezavantajului... ca un fel de minus activ al persoanei sale... astfel încât nu se arătă prea aspru cu
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
dovedit însă peste puterile lor: era necesară nu doar o competență filologica, dar și o persoană care să poată frecvență B.A.R., B.C.U. și alte mari biblioteci din România spre a pune la punct informația obligatorie pentru a înțelege Agendele. Ideea cu d-na Omăt a avut-o colegul ei de la Editură Minerva, colaboratorul nostru permanent, regretatul Z. Ornea. Eu am făcut doar demersurile pe langă d-na Lovinescu. La începutul anilor ‘90, d-na Omăt s-a dus
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
76 de ani - la care mă pot lipsi liniștit de orice apartenență politică. - Nu aveți senzația că după ’89 s-a înlocuit o minciună cu o alta, poate mai poleită, dar tot o minciună? - Iată un lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a vrut răsturnarea lui Ceaușescu - asta-i convingerea mea intimă. Ea a
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
pot lipsi liniștit de orice apartenență politică. - Nu aveți senzația că după ’89 s-a înlocuit o minciună cu o alta, poate mai poleită, dar tot o minciună? - Iată un lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a vrut răsturnarea lui Ceaușescu - asta-i convingerea mea intimă. Ea a pus pe picioare viața politică, infiltrându
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
respectivă era reprezentantul CCES. Regretele de azi pentru ignoranța de la începutul anilor '90, cînd efectiv se putea face curățenie, sînt tardive: "... nu am aflat cine e C. Voiculescu - nu m-am interesat niciodată, e adevărat (...) dar ar fi interesant să înțeleg măcar în ce ape se scaldă între timp; nu m-aș mira să fie și azi angajat la Ministerul Culturii, urmașul CCES" (p. 109). La o scară mai largă este exact poziția adoptată de puterea instaurată în 1996 față de arhiva
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
timpuri în care interesul pentru țările eliberate de comunism atinsese cote înalte și tot ceea ce se petrecea la nord și la sud de Dunăre era examinat, pe Potomac, cu maximă atenție. Regimurile nou instaurate la Varșovia, Praga sau Budapesta au înțeles că pot specula această deschidere trimițând în capitala politică a lumii oameni credibili. Cehoslovacii o aveau pe Rita Klimova, care se impusese drept o veritabilă vedetă a vieții publice de dincolo de Atlantic, polonezii și ungurii umpluseră ambasadele cu oameni credibili
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
hotărîrea lui de a-și vedea țelul fixat parcă de cînd e lumea și pămîntul, acela de a lucra fără contenire zi de zi, ca să-și slujească vocația. Și-o asumase și trebuia să o onoreze cum se cuvine. Așa înțelegea și existența. De asta închiriase la Slatina două odăi în casa unui majur, la margine de tîrg, ca să aibă atelierul lui și ca să-și poată vedea netulburat de sculptură. Asumîndu-și în modul acesta exemplar vocația, artistul și-a putut construi
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
lui 1999 nu mai vine la Fălticeni în vacanțe, în vizite. S-a statornicit între timp aici, în cîteva odăițe, unde-i este și atelierul, care peste timp vor întregi, ca și în cazul lui Brâncuși, muzeul, făcînd să se înțeleagă mai bine omul, cu obiceiurile lui de viață trecătoare. Din păcate, a venit la Fălticeni singur, pentru că soția lui, coana Jenița, a plecat între timp la cele veșnice, adîncindu-i și mai mult singurătățile, ce-s ale amurgului vîrstei sale venerabile
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
care ar trebui să aleagă între politică și afaceri, cum le-a cerut Ion Iliescu. Cităm din ADEVĂRUL (nr. 3927): "Președintele începe să semene cu Nicolae Ceaușescu în cele mai negre momente ale acestuia" - a atacat Adrian Păunescu." Pentru a înțelege mai bine contextul acestei declarații, cităm în continuare din Adevărul: "Mai mulți senatori-afaceriști au amenințat cu demisia. Parlamentarii PSD sînt hotărîți să răstoarne și legea pentru a-și păstra și afacerile și mandatul." Să revenim însă la discursul prin care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
și cei mai dăruiți dintre cetățeni." Cronicarul are mari îndoieli asupra felului în care se ajunge parlamentar în România - fiind vorba de alegeri pe liste de partid, nu de oameni luați la puricat de alegători, așa cum vrea să dea de înțeles poetul senatorilor. Dar comparația avîntat revoluționară prin care poetul îl aseamănă pe Ion Iliescu, azi, cu Nicolae Ceaușescu merită puțină atenție. Dacă nu ne înșelăm, momentele cele mai negre ale lui Ceaușescu la care se referă poetul sînt cele în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
cîteva mici diferențe. Nimeni nu l-a invitat în URSS. Nimeni n-a știut din timp că are de gând să traverseze Marea Neagră ca să ajungă tocmai la Odesa. Nimeni nu i-a organizat vreun program. Și, mai ales, nimeni nu înțelege ce caută acest romancier de succes într-o țară în care pitorescul a dispărut. Nu poți veni pur și simplu să-ți petreci vacanța în universul bolșevic, ca și cum te-ai duce pe Coasta de Azur sau la piramidele egiptene. Aici
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Trec pragul și observ sute de persoane care stau la coadă și care duhnesc a mizerie. Imposibil de găsit ceva mai murdar, mai sordid. Nimic altceva decât zdrențe, chipuri răvășite, îngrozitoare. Toată lumea se împinge. Suficient pentru autorul lui Maigret ca să înțeleagă că viața reală se desfășoară în altă parte decât este el condus. De asta dată, semnul e înțeles. El intră în sistemul de investigații pe care Simenon îl aplică în incursiunile sale jurnalistice. Amână concluzile, dar observă și calculează. Ce
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
găsit ceva mai murdar, mai sordid. Nimic altceva decât zdrențe, chipuri răvășite, îngrozitoare. Toată lumea se împinge. Suficient pentru autorul lui Maigret ca să înțeleagă că viața reală se desfășoară în altă parte decât este el condus. De asta dată, semnul e înțeles. El intră în sistemul de investigații pe care Simenon îl aplică în incursiunile sale jurnalistice. Amână concluzile, dar observă și calculează. Ce se cumpară și cît costă. Și, mai ales, cine cumpără. Prețurile sunt fabuloase. Oamenii nu au faimoasa cartelă
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
loc rău", care și-a infectat deja populația cu virusul unei ucigătoare minciuni. Înainte de a scrie romanul inspirat din experiența sovietică (Gens d'en face, 1933), Simenon trăiește în mod direct un fragment din realitatea comunistă. Suficient, însă, cât să înțeleagă ansamblul. Mai mult decât declarațiile unor interlocutori timorați și decât scenele la care asistă, atmosfera este cea care îi dezvăluie adevărurile ascunse. Ea este "cheia" unor întâmplări precum vizitarea plajei din Odesa, unde bărbații sunt despărțiți de femei printr-un
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
câte ceva de la el și cu toții împreună, fiind la un loc, nu doar în spațiu, ci în ceea ce ei cred că e ruga lor, ne-rostită, numai gândită. Pe urmă, câte unul rupea brusc tăcerea și spunea câte ceva... Eu l-am înțeles pe unul că vorbea despre niște cartofi pe care trebuia să-i culeagă, despărțindu-i pe cei buni de cei stricați. Ei bine, aici era problema lui, că nu știa să-i separe; și-atunci, ce să facă el, în
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
Eugenia Vodă Servicii complete pentru Sara e o comedie de serie, care poate fi văzută - fără folos, dar la limita suportabilului.. Eventual dimineața, în timpul orelor de serviciu. Riscînd reacția unui coleg de breaslă, care nu înțelege de ce descrie subsemnata, în unele cronici, atmosfera din sală (de ce? simplu: pentru că e mai interesantă, uneori, decît cea de pe ecran!), am să spun că am văzut filmul la două-trei zile după premieră, la Scala, într-o dimineață, într-o sală
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
din declarația într-un ziar central a regizorului Ioan Cărmăzan, care se anunță hotărît să facă urgent "un film despre viața lui Tinu", căruia o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
direct la volumul doi, pentru că pe celălalt îl citea, pentru prima oară, unul dintre membrii mai tineri ai familiei (lucru pentru care îl invidiam pe față). Și am dat iarăși peste povestea firului de ceapă, însă de data aceasta am înțeles-o, brusc, în alt fel. Pentru cei care au uitat-o, iată, pe scurt, ce povestește Grușenka. Se zice că a existat o femeie extrem de păcătoasă. Nu făcuse nici un bine în viața ei, era rea, egoistă, zgîrcită, ticăloasă, depravată. Nu
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
mult așteptata schimbare, mi-am dat seama de ce sîntem încă atît de departe de a ne salva. În România de astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
Lamartine, în 1832. Nici Andersen, Byron, Chateaubriand, Renan, Giraudoux, Sartre, Cocteau - și câți alții! - n-au gândit altfel. Nici noi, în zilele noastre. Democrația, morala, filosofia, arta, literatura, estetica, mitologia, jocurile olimpice, istoria Greciei rămân obsedante pentru cine încearcă să înțeleagă izvoarele europene. A merge pe urmele lui Schliemann, la Mykenes, a asculta o scandare grecească la Epidauros rămâne visul oricui. Atena, în câmpia deschisă spre mare și înconjurată de Parmes, Pentelikon și Hymettos, nu se numește degeaba Athenai, care e
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
să justifice idealurile de tinerețe ale părinților săi (chiar dacă recunoaște în cîteva rînduri că își adoră mama) nici nu se lansează, ca atîția alții (hélas, post festum) în rechizitorii iacobine la adresa defunctului sistem comunist. Ceea ce își propune el este să înțeleagă. De aceea tratează chestiunea cu empatie. Se pune în pielea celor care au crezut sincer în valabilitatea preceptelor comuniste. Încearcă să reconstituie din interior elementele care au făcut din acest sistem criminal o fascinație pentru milioane de oameni, așa cum mărturisește
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
al lui Gelu Colceag sau Cațavencu din Scrisoarea pierdută al lui Tocilescu. Din păcate, mi se pare că eforturile reale ale tuturor creatorilor și realizatorilor acestui spectacol atît de mediatizat nu s-au împlinit. Din mai multe motive. Să ne înțelegem de la început. Discutăm despre opera unor artiști importanți iar neîmplinirea pe care am pronunțat-o se situează în limitele acestea. E tîrgul plin de spectacole mediocre, submediocre, nicicum, care nu se plasează în zona artisticului sau esteticului. Iar cheia lor
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
-l amintesc pe Victor acum 45 de ani. Visător, expansiv și retras în același timp, sobru și ludic. Legătura noastră a devenit prietenie, apoi suflu de care fiecare avea nevoie pentru a continua, iar în final am ajuns să ne înțelegem din priviri. Semnul deplinei comunicări. Ceea ce îl caracterizează pe Victor Rebengiuc este o inerentă disciplină scenică, abilitatea de a asocia stări contradictorii și de a descinde întotdeauna în profunzimea unui rol. Emană energie și stilizează grotescul lui Richard al-II-lea, este
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
nevoie de o cenzură exterioară care să le dea o limită a scriiturii lor; o au în sânge. De aceea cărțile noastre, chiar și cele bune, păstrează un aer de mediocritate, de banalitate, de spirit local prea evident. - Ce ați înțeles despre existența umană din tot ce ați trăit, din tot ce ați cunoscut? - Am înțeles o lecție care, într-un fel, este elocventă: intelectualii, când luptă cu greutățile, pot da opere mai bune. Când dau de libertate, nu mai știu
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
au în sânge. De aceea cărțile noastre, chiar și cele bune, păstrează un aer de mediocritate, de banalitate, de spirit local prea evident. - Ce ați înțeles despre existența umană din tot ce ați trăit, din tot ce ați cunoscut? - Am înțeles o lecție care, într-un fel, este elocventă: intelectualii, când luptă cu greutățile, pot da opere mai bune. Când dau de libertate, nu mai știu ce să facă. Așa suntem și noi. Au trecut mai bine de zece ani și
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]