1,244 matches
-
părut! Poate nu-i nimic! Dar, ți-ai găsit! Arătarea ceea venea și ea, pe urmele mele, exact în aceeași direcție, ca și când nu-i plăceau decât urmele pașilor mei. Când am coborât spre Bolătău, spre cele trei podețe, ridicate și încălecate peste ramificațiile Șomuzului, mi-a venit, totuși, un gând salvator: aș putea strânge laolaltă oile pe tăpșanul de după primul podeț, să treacă încet, cât mai pe îndelete, peste celelalte două mai mici, mai înguste ca un fel de strungă; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și wasabröd pâine crocantă etc. Gertrud era adepta cumpătării. Consuma puțină carne; prefera însă multe feluri de pește. Fructe de pădure. Brânzeturi diverse. Kesso (brânză cu smântână). Pâine foarte puțină sau chiar deloc. Făcea zilnic sport. O auzeam dimineața când încăleca și pedala pe bicicleta ei medicinală (fixată în parchet) vreme de cel puțin jumătate de oră. Și, în vremea asta, eu, care dormeam la primul etaj, săream din pat, mă rădeam și făceam un duș. Apoi coboram la micul dejun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
adune în pripă ce se putea, fără să mai stea locului "având ca obiectiv trecerea Prutului", spre interiorul țării. Eugen nu putea fi decât în rândul acestora din urmă. Singur, fără nici un fel de bagaje și-a procurat și a încălecat pe o bicicletă și avea să noteze ulterior: "în noaptea aceea, ca și în cele următoare, mi-a dispărut orice sentiment de teamă. Am pornit la drum. Zorit. Cu încredere. Și-mi făceam cruce. Fiindcă a zăbovi o clipă era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Doar gaura prohabului e prinsă acum cu un ac de siguranță ce-i mai protejează din priveliștea șortului. Cu o voluptate curată și Îndreptățită, mă redescopeream orfanul de treizeci și cinci de ani care eram. Mă abțineam cu greu să n-o Încalec acolo pe loc de-a-mpicioarelea, sub privirile Încurajatoare ale stăpânului nostru tânăr și ale părințelului și să-i spun mamă, dragostea mea, iubirea mea, ce dor mi-a fost de tine și bine că te-am regăsit, n-am să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
coboară În stomac dimpreună cu aburii fierturii. Se adunau toate În stomacul meu și se Îngreunau, erau tot mai grele, aveam o cruce mare de granit În stomac, care mă ținea locului să nu sar pe umerii părințelului, să-i Încalec și să-i călăresc pe amândoi acolo peste cratița cu fiertura și laolaltă cu ei și pe văru' Laur. Și uite-l și p-ăsta strecurându-se cu o cârpă pe sub pântecul mutei, după cratiță, și ușor, vere, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vânt, și numaidecât Andrei i-a sărit În cârcă, ceea ce m-a făcut să mă reped ca un mistreț În coapsele lui. Era de-acum lungit pe jos; eu Îl țineam de picioare și Andrei de cap, iar Pepino Îi Încălecase pe spinare. - Stai aicea, Hansi, e pericol mare! - Omoarămmmâââ... omoarăm... omoară! În noaptea aia am mai auzit În câteva rânduri Împușcături și bubuituri ca de bombe ori salve de tun, dar la vreun ceas până să se lumineze au Încetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și Caragea... Astfel puneam țara la cale În birtul ăla din spatele gării Timișoara, la o halbă de bere și ascultându-l pe Carol șușotind că dacă nu dăm foc la țară acuma când e momentu’ și-apucă ăștia de ne Încalecă, o să fie vai și-amar de oasele noastre. Acum e pe viață și pe moarte. Scoase din mâneca gecii o șurubelniță pe care ne-o arătă acoperind-o cu mâna printre halbe. Avea capul polizat, era ca un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a-și exhiba nepăsarea și nerăbdarea, chiar i se potrivea. Dă-l În gâtu’ măsii, că-i mai bine fără el. Suntem mai liniștiți. Aruncă țigara printre gratiile ferestrei. Se Întoarse și-mi puse brațul pe piept. Coapsa ei mă Încălecă și urcă pe picioare până Îmi ajunse cu genunchiul În capul pieptului. Mă fixă surâzând cu privirea ochilor ei negri. - Am să te strivesc, am să te halesc, ai dat de dracu’ cu mine. Sunt grea? - Ba nici pomeneală. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o replică dintr-o piesă pe care o repetam seară de seară până la saturație, ca un hatâr și o plăcere pe care ea nu pregeta să mi le facă, străduindu-se să-și strunească nerăbdarea pentru ce urmează. M-a Încălecat și stă În capul oaselor pe burta și pe pieptul meu, având grijă totuși să nu se lase cu toată greutatea, În timp ce-mi plimbă palmele peste umeri și brațe Într-o mângâiere continuă Însoțită de uitătura ei avidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și menținerii în curentul civilizației. Că ne "bucură" excesele lumii civilizate (cele două războaie mondiale fiind bune exemple în acest sens) ține de care ne-a fost necesară pentru a nu ne contopi în masa numeroaselor comunități ce ne-au încălecat de-a lungul istoriei. * Marele păcat al progresului îl constituie scăderea demnității clipei prezente în favoarea uneia viitoare. În felul acesta el introduce un punct de fugă în existență, ce ia chipul speranței în viitor, mutând atenția de pe prezent. Semn că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sine ca tot ceea ce se exceptează de la legea comună, atât cu înzestrarea de prim ordin de a ne introduce în sufletele anormale, de a ne face să pătrundem în noaptea scorburilor unor trunchiuri omenești, ale căror „rădăcini” se răsucesc, se încalecă și se cuprind inextricabil, de a crea viață din ceea ce atacă viața.”3 Imputării de lipsă de stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: „... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
unitatea națională. Dimpotrivă, Marko Bela spune ce crede și ce vrea să audă oricare dintre minoritarii secuiomaghiari, agitând steagul pierdut: iredentismul, naționalismul feroce și antiromânismul. Ideea cu idila de pe pajiște cu Ion și Ildiko trebuie înțeleasă în felul următor: Ildiko, încălecată de Ion, va face unguri! Ei, ungurii, ca și secuii, au suferit dintotdeauna din cauza numărului! Oricine dintre locuitorii acestei țări se poate întreba cum deși permite Marko Bela să-și scuipe frustrările fără frică și fără jenă. Tăcerea premierului și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și pe altețele lor de cum vor să-și zică, treaba lor, dar de ce prințul Duda de România ? Actorașul, se vede treaba, a jucat rolul cerșetorului și acum joacă rolul prințului, a confiscat o parte din România și se pregătește să încalece Carpații, Dunărea și Marea, Margareta nu-i mai ajunge. Ne este dat să fim bătaia de joc a unui parvenit cu ifose princiare, când adevărații prinți duc o existență modestă și anonimă, deși ar avea tot dreptul să se afișeze
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
părul. Taică-s\u i-a dat o motocicletă. Și când spun o motocicletă nu mă gândesc la una din alea pât-pât-pât, pe care te așezi ca pe un scaun, ci la monstrul ăla mare și brutal pe care-l încaleci ca pe un încărcător și care face un zgomot ca AAAARRGRR. Țin minte când te apucase pe tine sentimentalismul că dorești un fiu, și ți-am spus că o să fie iadul pe pământ. Acum cred că o fiică e și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
discursuri, apoi audiențe până la ora 4. Cu Elisabeta. Ora 6½ Rosetti, președintele Camerei, la masă, conversat până la ora 9. Elisabeta mai bine, dar obosită. Luni, 11 aprilie/30 martie Vânt îngrozitor de rece. +4°R. Frig. Ora 10 spre Cotroceni, acolo încălecat și inspectat Batalionul de cadre, foarte rece și neplăcut, până la ora 10, călare înapoi, pe jumătate înghețat. Ora 1½ primirea coloniei austro-ungare, 30 persoane, Otto Herz ține un discurs, căruia eu îi răspund, vorbit cu fiecare în parte. Elisabeta nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
31 iulie Vreme minunată, vânt rece. Ora 9 plecat călare din Sinaia, mers până dincolo de Poiana Țapului, acolo arhiducele Eugen, care se află la Brașov, la Regimentul al II-lea de husari. El vine cu trăsura, eu îl invit să încalece pe Coma. Ora 10¼ în Sinaia. Companie de onoare pentru arhiduce. Fanfara intonează imnul austriac. Îi confer ordinul meu. Vizitat mănăstirea, apoi el merge cu Elisabeta, cu trăsura, la castel, eu merg pe jos, cu căpitanul de cavalerie baronul von
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Davila, cântă în grădină. Ora 10 cu Elisabeta la Palat. Ora 10¾ cu ea, en gala, la Mitropolie; trupele formează spaliere, Te Deum, foarte plin și sărbătoresc. Delegațiile în curte. La mitropolit, acolo felicitări din partea clerului, eu mulțumesc. Ora 12 încalec. Elisabeta cu trăsura pe bulevard. Defilare a școlilor, a răniților cu steagul lui Tudor Vladimirescu, a delegaților și a armatei, care arată foarte frumos. Vreme minunată, enorm de multă lume. Totul în oraș e împodobit. Ora 1½ în Palat. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
loc pentru clădirea Economatului. Seara biliard cu Elisabeta, doamnele, Alecsandri etc. Sâmbătă, 8/20 octombrie. Manevre la Băicoi. Vreme minunată. Ora 8¾ la gară, pe jos, cu Elisabeta, Alecsandri etc. Ora 9¼ plecarea. Ora 10½ în Băicoi, acolo Cernat, Radovici, încălecat. Vizitat pozițiile, la redute, apoi la Băicoi, unde se află colonelul Călinescu, observat întreaga manevră. Vânt rece. Durat până la ora 3. Bateria de munte de asemenea pe poziții. Ora 4 plecat din gara Băicoi spre Sinaia. Ora 5½ aici. Pe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Palat cu Elisabeta. Ora 10¼ cu Elisabeta la Mitropolie, în ținută de gală. Trupele formează culoar. Multă lume. Casele și străzile împodobite. Te Deum, miniștrii, delegați etc., biserica foarte plină. Ora 11, se termină. În curte delegați cu steaguri. Eu încalec, Elisabeta cu trăsura pe bulevard (Academie), acolo sfințire a noilor drapele, pe care eu le înmânez respectivilor comandanți de regimente. Defilare, Școala Normală, răniții, protectorii săracilor, Garda Națională, apoi armata, cu noile drapele în față și toți ofițerii care nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara scris. Sâmbătă, 10/22 mai. Sărbătoarea națională. Vreme minunată. Ora 10 la palatul din oraș. Ora 10½ plecarea la Mitropolie cu Elisabeta, trupe etc., foarte plin. Înmânat drapelul Regimentului de Dorobanți. Cu Elisabeta la mitropolit, care e foarte bolnav. Încălecat. Ora 11½ defilare a școlilor și a trupelor pe Bulevard. Ora 1 la Palat. Ora 2 primit Camerele, discursuri. Kogălniceanu e și el de față. Cerc îndelung. Seara iluminație și artificii la Șosea. Ora 10½ la Cotroceni. Duminică, 11/23
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pentru 40 de persoane, cerc, Voinov alături. Ovații. Seara discutat dispunerea trupelor. Joi, 8/20 octombrie. Focșani. Vreme minunată, dimineața frig. Ora 9 vizitat școli și stabilimente, până la ora 10. Direct la gară, plecat cu trenul la Putna Seacă, acolo încălecat și prin Sacâza, mică luptă de cavalerie. Pe Putna toată infanteria în linie, 11 batalioane și 6 baterii. Pe cal până la ora 3½, cald. În Făurei urcat în tren și ajuns la ora 4½ în Focșani. Scris critica manevrei, care
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
7 dineu pentru toți șefii de corpuri, 40 de persoane. Toast în cinstea armatei, ministrul de război mulțumește, cerc până la ora 9. Noapte rece. Sâmbătă, 10/22 octombrie. Focșani-Sinaia. Vreme frumoasă, deloc frig. Orele 9-10 în oraș, vizitat școli etc. Încălecat la clădirea Diviziei, mers pe terenul mare din spatele noii cazărmi, pe care am inspectat-o ieri. Trupele aranjate pe două linii, prima linie cu 11 batalioane a 1.000 de oameni, a doua linie 4 regimente de cavalerie și 6
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cravase pentru călărie, vezi 36.63 365 Fabricarea jocurilor și jucăriilor 3650 Fabricarea jocurilor și jucăriilor Această clasă include: - fabricarea de păpuși, îmbrăcăminte pentru păpuși și accesorii; - fabricarea de figurine reprezentând animale; - fabricarea de jucării cu roți, destinate a fi încălecate, inclusiv triciclete; - fabricarea instrumentelor muzicale de jucărie; - fabricarea de articole pentru amuzament, jocuri de masă și salon; - fabricarea cărților de joc; - fabricarea de popice jocuri funcționând cu fișe, jocuri de biliard, mese speciale pentru cazinouri, piste pentru bawling-uri etc.; - fabricarea
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
opoziției apropiere-depărtare se împletește cu o altă trăsătură semantică - diferențiere în planul semantic al pronumelui de diferențiere: • cestălalt; diferențierea se realizează din perspectiva locutorului: Eu îl vreau pe cestălalt.; • celălalt; diferențierea se face din perspectiva interlocutorului sau a obiectului comunicării: „Încălecând pe una din iepe, mână pe celelalte în aerul întunecos și răcoare al nopții.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 16) Observații: În limbajul popular se întrebuințează și alte forme, unele cu caracter general (asta), altele cu întrebuințare restrâns regională: ăsta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lacrimi.” (M. Eminescu, P.L., 54), „O fată frumoasă e O-nchipuire ca fumul.” (L. Blaga, 278) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu: se realizează prin: • adjectiv: „Dintr-o stăpânire semeață Ai făcut puțină ceață Zidind, schele-nalte și repezi ridici Încaleci pe lespezi cât munții, melci mici.” (T. Arghezi, 91) • substantiv: „Ce e poezia ? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.” (M. Eminescu, I., 36), „Pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]