1,577 matches
-
pe călugări - dar când Radu Mihnea (1616-1618) vine la domnie și odată cu el vine și Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, găsește mănăstirea în mare neorânduială și complet sărăcită. Asta se întâmpla doar după 25 de ani. În actul de închinare a mănăstirii la Sfântul Mormânt din Ierusalim, întocmit de Radu Mihnea voievod, găsim: „Întâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ignoranța și de necunoașterea, în medii teologice și scolastice, a altor tradiții, în condițiile în care „idolatria“ dă, de fapt, contur neregulilor „din interior“, aruncate însă nedrept asupra altor religii („din exterior“), care rămân neînțelese și pecetluite negativ. Prin urmare, închinarea la idoli, ca fărădelege și încălcare a propriei tradiții, se regăsește numai în interiorul „mono teismelor“, demarcând propriile neajunsuri și blocaje ori căderi. Studii de caz 1. Moise și vițelul de aur „Poporul, văzând că Moise zăbovește să se pogoare de pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
treptei prin excluderea principiului identității a. Imaginea diavolului, în creștinism, ca reprezentare a celui care dorește să ia locul Unului; căderea lui Adam și a Evei, ca urmare a dorinței de a fi asemeni Unului, cunoscând binele și răul; b. închinarea la idoli, impunând chipuri neadecvate Unu lui; iconolatria ca închinare la imaginea-stereotip din icoană, anulând „transparența“ ei liturgică; identificarea eronată a ultimelor trepte din ierarhie cu Unul, cel dincolo de toate; c. Egoul ca decupare de sine, ce naște karma, în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ca reprezentare a celui care dorește să ia locul Unului; căderea lui Adam și a Evei, ca urmare a dorinței de a fi asemeni Unului, cunoscând binele și răul; b. închinarea la idoli, impunând chipuri neadecvate Unu lui; iconolatria ca închinare la imaginea-stereotip din icoană, anulând „transparența“ ei liturgică; identificarea eronată a ultimelor trepte din ierarhie cu Unul, cel dincolo de toate; c. Egoul ca decupare de sine, ce naște karma, în hinduism și budism; imaginea „recuperatorie“ a teoforului, în creștinism, indicând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nuitatea ierarhiei; el nu mai poate fi interpretat, după cum înclină să susțină îndeobște critica literară, ca gest con dam nabil și de blamat ori ca expresie mediocră a unui refuz în privința posibilității, doar aparente, de ascensiune a sufle tului). b. închinarea la idoli, de data aceasta ca practică idolatră în interiorul religiilor monoteiste (nu ca aplicare nelegitimă a termenului pentru a descrie alte tradiții religioase): reducerea Unului prin falsă „întrupare“ la nivelul uneia dintre treptele ierarhiei; astfel se întâmplă, de exemplu, când
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pe noi Dumnezeu. Căci răbdând, zice, am așteptat pe Domnul, și a luat aminte la mine (Ps. 39, 1)”. (Sf. Simeon Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 11, în Filocalia..., vol. VI, p. 20) Credința dreaptă „Închinarea la idoli se hrănește cu păcatele oamenilor; credința cea adevărată, însă, întocmai ca albina care nu murdărește nimic din cele peste care se așază, se bucură numai de mântuirea oamenilor”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Tit 1, 16). Și iarăși: Dacă cineva dintre ai lor, și mai ales dintre casnici, nu le poartă de grijă au tăgăduit credința și sunt mai răi decât necredincioșii (1 Tim., 5, 8). Și iar: Fugiți de lăcomie, care este închinare la idoli (Col., 3, 5). Prin urmare, fiindcă sunt atâtea tăgăduiri, este limpede că sunt tot pe atâtea mărturisiri, ba chiar mai multe<footnote Tâlcuirea Pr. Marcel Hancheș: Capacitatea de diversificare a răului, deși uluitoare, nu este nici pe departe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Abelard care spunea: Intelligo, ut credem. Credința deschide inima pentru primirea tainelor existenței mai presus și mai adânci decât ceea ce înțelege rațiunea care mărginește și se închide acestei adâncimi și lărgimi. (n.s. 331, p. 307) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, cartea a noua, în PSB, vol. 38, p. 307) „Căci credinței îi urmează, în mod cuvenit, și putința de-a înțelege. Aceasta o spune și proorocul Isaia: De nu veți crede, nici nu veți înțelege (Is
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
drepte și sunt înțelepți, nu bagă de seamă nenorociții că se războiesc împotriva dogmelor adevărului; și stăpâniți de o râvnă falsă ei socotesc că vorbesc în favorul slavei lui Dumnezeu, împotrivindu-se celor ce grăiesc drept”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, în PSB, vol. 38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic n-are vreo însemnătate pentru ei, în discuțiile lor pot să aibă păreri felurite, câtă vreme sunt înțeleși într-ascuns să înfrângă unicul adevăr. Toți se îngâmfă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a pedepsi pe cei ce necinstesc mărirea lui Dumnezeu. Căci pilda lor rea rămasă nepedepsită duce la pierzarea multora. Deci nepedepsirea lor nu se dovedește ca împlinind porunca iubirii de oameni. (n.s. 198, p. 185) footnote>” (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șasea, în PSB, vol. 38, p. 185) „Născocind unele ca acestea împotriva dogmelor Bisericii și îngrămădind mituri deșarte la urechile celor mai simpli, cu dreptate vor auzi: Vai celor ce proorocesc din inima lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hristos. Iar țarină netedă și lină le este celor ce știu să umble drept prin ea, de Dumnezeu însuflata Scriptură. Căci toate sunt netede celor ce înțeleg și drepte clor ce află cunoștința (Prov. 8, 9)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, cartea a șaptea, în PSB, vol. 38, p. 251) „Să se păzească cei ce voiesc să se ferească de corupere, să nu iasă din cortul părintesc, adică din casa lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă, zidul înalt al egoismului cade, ca și zidurile Ierihonului urmare a păcatului strămoșesc. Acest lucru este semnificat prin înconjurul lăcașului de închinare după slujba punerii înmormânt. Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”(Ioan 1, 29), Mântuitorul vedea din mormânt zdrobirea inimilor ucenicilor: „Aceasta a fost noaptea de priveghere pentru Domnul!”(Ieșire 12, 42), spunea Dumnezeu la trecerea poporului prin adâncul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ușile, ușile,să luăm aminte cu înțelepciune!”. Această chemare se referă, nu ladeschiderea „Ușilor Împărătești”, ci la păstrarea ușilor inimilor deschise, așa cum le-a deschis Hristos prin Jertfa Sa, ca preț de răscumpărare, ca să scape și de dispute și de închinare la idoli. Este chemarela deschiderea tuturor simțurilor pentru învățătura despre Dum nezeu cuprinsă în „Crez” ca adevărata înțelepciune, grăind-o și as-cultând-o necontenit cu luare aminte și cu concentrare<footnote Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, 26, PG 150, col
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Psalm 102, 20), deoarece Îllaudă pe Dumnezeu „întru tăria puterii Lui” (Psalm 150, 1).După Jertfa de laudă pentru mila de împăcare are loc chemareala mulțumirea euharistică pentru lucrarea Sfintei Treimi, ceea ce în-seamnă mai mult decât laudă: este recunoștință de închinare cuvrednicie și dreptate Treimei celei deoființă și nedespărțite, pentru odihna conștiinței și bucuria inimii: „Veniți la Mine, toți cei ostenițiși împovărați și Eu vă voi da odihnă... veți afla odihna sufletului”(Matei 11, 28-29). Părtășia la crucea lui Hristos în numele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nezeu-Fiul, locul Său în Sfânta Treime ca Dumnezeu adevărat și apoilucrarea Sa mântuitoare în lume prin Întrupare. În al 8-lea articol seprecizează învățătura despre Duhul Sfânt, de asemenea ca „Dum nezeu” și „Domnul”, iar în loc de termenul „oJmoouvsio"” arată că„închinarea și proslăvirea” Sa este întocmai cu cea a Tatălui și aFiului. Expresia „care de la Tatăl purcede” precizează monarhiaTatălui, ca singura sursă în Sfânta Treime a Fiului și al Sfântului Duh,și ca premisă a înțelegerii ortodoxe a lucrării lor în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sub călăuzirea Simboluluide credință.Tot sub auspiciile mărturisirii de credință rămân și treptele de săvârșirii din viața spirituală a Bisericii mai ales pe treapta unirii desăvârșite cu Hristos, prin Euharistie. Mărturisirea oferă comunității și posibilitatea de a aduce slăvire și închinare. Când la serviciul divin, mai ales la săvârșirea Tainelor, se aude mărturisirea de credință, atunci comunitatea mărturisitoare își dă seama din nou de conținutul credinței și, în acest timp,Îl slăvește pe Dumnezeu Cel treimic, pe Care-L mărturisește. Doxologia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tăria și Echilibru. Pentru pregătirea propagandistică și financiară a serbării E. se deplasează în Bucovina, la Cernăuți, apoi, trecând prin Ipotești, la București; corespondează cu T. Maiorescu, adresează o scrisoare lui D. Brătianu. La întrunirea de la Putna, E. citește poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei), scris de altcineva, dar neîndoielnic ameliorat de pana tânărului cărturar. În tot acest timp E. trimite la „Convorbiri literare” din Iași poezii (Venere și Madonă, Epigonii, Mortua est, Înger de pază, Noaptea), povestirea Făt-Frumos din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
panta abruptă! Piramidele? Cin-le-a făcut? Cine-a condus egiptenii? Și-avan i-au bătut? Cine-a mânat indienii, De-au înălțat, Acele temple-mamut?! Doresc de la fiecare Dintre voi-fie mic, fie mare Mie, celui mai tare Din...Istorie, Mărire ! Închinare ! Și...Glorie ! Cei mai mulți oarecum l-au...crezut; Dar când l-au aclamat Cu ecou sacadat... Biciul nefixat, a... căzut În...noroi! Fiind rupt și călcat În picioare de cai, de oameni și boi; A venit țăranul, conducătorul, L-a zărit
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cealaltă parte a străzii, Theo gol o întinde pe Ana pe scândura tare, deasupra lor în conca absidei Maica Domnului purtând pe Iisus, iar dacă l-aș zugrăvi ținut de Mama Sa în picioare sau pe genunchi, scena ar simboliza închinarea magilor și a supușilor credincioși, amintind de scenele de închinăciune la vechile curți împărătești, brațele goale ale Anei înconjură strâns trupul lui, nu l-ar lăsa să plece, și ochii mei urmăresc cu lăcomie gesturile lor înfierbântate, am făcut dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
povestea, a venit cu fundu’ ei mare că abia dacă a intrat pe ușa bisericii și a început să inspecteze pictura, De ce ai pus acolo roșul ăla? Și meșterul îmi îndreaptă privirea spre roșul puternic din veșmântul Fecioarei în scena Închinării magilor, scenă alăturată Nașterii, având în partea superioară îngerii, Maria stând în centru lângă ieslea lui Cristos, ciobanii, Iosif deoparte și magii închinându-se cu daruri pruncului sfânt, roșu în veșmântul Mariei, Și preoteasa mi-a spus că roșul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
potrivește deloc cu auriul stelelor de pe umerii Mariei, meșterii izbucnesc din nou în râs, Și despre sfânt, ce ți-a spus despre sfânt? îl îmboldește pe meșterul Duma un altul, Stai așa! Îl vezi, și-mi întoarce privirea de la scena Închinării, îl vezi pe arhanghelul Gavriil? Și eu mă uit spre imaginea indicată de meșter și dacă el spune că e arhanghelul Gavriil, Să știi că sfântul ăla, m-a atenționat preoteasa, l-a plătit tata, să-i scrii dedesubt numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lumea pe care se pregătește s-o străbată nu-i decît o imensă deziluzie de esență feminină. O lume care eludează tot ce e profund sau înspăimîntător. Și rezolvă orice problemă anulînd-o, transformînd-o în lozincă și limbaj de lemn. Suferința, închinarea și mila devin lupta pentru existență, conștiință civică, liberalism. Pînă și loviturile prin care-și selectează elita sînt pizmașe și ipocrite căci țelul ei nu e eternitatea ci luxura. Acest V. este o variantă pe care-o secretă V. tînăr
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cultului, este oare o astfel de rană de nevindecat? Oare este adevărat că poporul, care în templul Domnului, la începuturile zidirii sale, nu a fost numai spectator, ci actor, în mare parte, abia dacă mai are o prezență materială la închinare? Spun abia, pentru că este foarte dificil pentru oamenii civilizați să fie prezenți la rituri pe care nici nu le înțeleg, nici nu le împărtășesc 54; iar această respingere de a frecventa bisericile creștine devine apoi un motiv pentru imprudența omenească
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
datorii au cetățenii pentru patria și Imperatul lor" (pp. 102-103). Codexul datoriilor cetățenești cuprinde o serie de obligații, toate avându-l ca obiect de referință pe împărat: i) în primul rând, cetățenilor li se solicită respectul ceremonios, supunerea temătoare și închinarea plină de smerenie și umilință față de "capul țării, unsul lui Dumnezeu și mai marele popoarelor" (p. 103); ei trebuie să onoreze pe împărat mai presus decât toți ce sunt pe pământ, întrucât împăratul dispune de dreptul divin; ii) în al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și de ajutorul direct al Domnului Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea muce‑ nicilor era supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru Înțele‑ gându‑l unii din călăi, s‑au lepădat de deșarta Închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit Împăr‑ tășirea noii credințe, trecând În tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar marti‑ riul, o a doua naștere
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]