2,188 matches
-
vei ușura, tocmai fiindcă o socotești ușoară”. „Judecata oamenilor este o părticică din soarta lor.” (W. Shakespeare) Nu e de mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
zaruri: dacă n-ai aruncat numărul care-ți trebuie, folosește-te cu chibzuință de cel ieșit”. * „Acela care Își apreciază În mod just necazurile, le poate suporta.” (Martial) Cei mai mulți dintre noi ne exagerăm Însă nereușitele: „Mai des suferim din cauza unor Închipuiri, decît din cauza realității... Noi ne sporim durerea, sau ne-o creăm singuri, sau ne-o facem mai Înainte de vreme” (L.A. Seneca). * „GÎndește-te că nu lucrezi contra libertății tale dacă Îți schimbi părerea și dacă cedezi aceluia care ți-o corectează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
basmele noastre populare este ilustrativ comportamentul Spînului, care se folosește Într-un mod necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim sensul profund/filosofic pe care Mihai Eminescu Îl dă termenului de „glorie”: Gloria-i Închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor Închină, numind mare pe-un pitic Ce-o bășică e de spumă Într-un secol de nimic. („Scrisoarea II”). * „Lucrul de care te temi se Întîmplă mai iute, decît acela pe care-l
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de pîine, striga și se chinuia de parcă ar fi avut o durere de neîndurat pe gîtlej, unde credea că s-ar fi oprit acul. Însă, Întrucît nu era nici o umflătură, nici partea din afară vătămată, judecînd că nu era decît Închipuire și Încăpățînare, din pricina unei bucăți de pîine care o zgîrÎiase pe gîtlej, un om isteț a pus-o să vomeze și În vărsătură i-a strecurat, pe furiș, un ac Îndoit. Femeia, crezînd că a lepădat acul, a simțit de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
el și-a pierdut măsura.” (Titu Maiorescu) Este adevărat că hotărîrile importante trebuie să le iei singur, Însă decizia este mai rațională atunci cînd cineva te ajută să vezi și alte alternative. * „Dacă nu există deloc obiecte exterioare și dacă Închipuirea mea face totul, de ce mă frig atunci cînd ating focul și nu mă frig, cînd, Într-un vis, cred că ating focul?” (Voltaire) Această comparație sugestivă, folosită de Voltaire, este o pledoarie reușită pentru admiterea unei realități exterioare obiective, Însă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Dacă apostolii recurg la magie, de ce n-ar face-o și el? Pentru că, în acele timpuri, magia și miracolele țin de aceeași practică a minunilor. Lumea nu era pe atunci prea scrupuloasă, în privința a ceea ce e rezonabil și ceea ce e închipuire. în acele vremi de efervescență intelectuală, spiritele, demonii, iraționalul, miturile coexistă nestânjenit cu Logosul. Ca, de altfel, și astăzi... Astfel, Simon îl interpelează pe apostolul Pavel pentru a afla, contra unor sume de bani, câteva din secretele lui. Evident, magicianul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar găsi locul în marea literatură dacă idiosincrasiile unora de tipul meu ar avea trecere. Noroc că în fapt și l-au găsit de multă vreme și e destul a pomeni o serie de nume ilustre și de plăsmuiri ale închipuirii popoarelor pentru a încheia orice discuție. Refuzul meu nu e decât o chestie de intoleranță a gustului, ca la alții care „nu înțeleg” o anumită poezie sau artă, deci un simplu filistinism, agravat însă la mine prin faptul că-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu e creație fantastică, în zadar se străduie unii autori nedotați să înșire istorii fără cap și coadă: creația fantastică are cap și coadă. Adică are o noimă (gr. noema, de la noeo = a gândi, a înțelege). Când spunem despre niște închipuiri că sunt „cai verzi pe pereți” le respingem ca aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot avea validitate estetică, vezi, de pildă, nuvela lui Poe Metzengerstein). Numai într-un context de pregnantă realitate obiectivă poate să se
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
subiecte de actualitate, ci de chestiuni atemporale, abordabile În orice moment, și deci susceptibile, pentru scriitorul fără memorie, să fie tratate din nou de acesta fără să știe și În aceiași termeni: Or, nu aduc aici nici o Învățătură nouă. Sunt Închipuiri comune: pentru că le-am imaginat de sute de ori Înainte, mi-e teamă să nu le fi scris deja. Aceste „repetiții”, pe care Montaigne le consideră deja regretabile la un autor ca Homer, căruia i le reproșează, Îi par cu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Înviază morții. (Regretele și remușcările, oricât de sincere ar fi, nu Înlătură fapta reprobabilă comisă, ci Încearcă, cel mult, să o scuze.) Nu tot ce zboară se mănâncă. (Când lași imaginația să se hrănească cu tot felul de iluzii, de Închipuiri fanteziste, ajungi În situația donchihotescă de a te „bate cu morile de vânt”.) „E bine să știți ce vi se datorează, pentru ca nu cumva să cereți oamenilor ce nu vi se cuvine.” (B. Pascal) „Unii se dovedesc naivi tocmai prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de incertitudine În raport cu noi Înșine sau cu alții). Μ Cine se refugiază În imaginar crede că acolo lucrurile sunt, În mod obligatoriu, mai frumoase și mai ușoare sau că ceea ce nu e cu putință În viața reală devine posibil În Închipuire. Dar și imaginarul poartă pecetea personalității celui care-l făurește: și acolo pot să apară monștri... Adevărul este că imaginarul nu ne schimbă viața, ci, de regulă, ne-o complică, deoarece cu cât iluziile sunt mai dulci, cu atât trezirile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de atitudini și de moduri de a reacționa după o logică, alta, dar nu mai puțin tare decât a conștiinței, un ritm interior, consolidat Într-un fel de tainic simțământ al destinului, un apetit primar de forme, o efervescență a Închipuirii dătătoare de sens, adică un mănunchi de inițiative de o putere spărgătoare de stavili ca a semințelor și de o exuberanță năvalnică, precum a larvelor sau a vieții embrionare. Toate aceste atitudini, orizonturi, accente, inițiative răzbat În pofida presiunii ce-o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Când te urăști, cum ai putea să iubești pe altcineva? Μ Unii oameni chiar și moartea o realizează cu discreție, astfel că abia Într-un târziu aflăm felul În care au murit. Μ Este mai greu de luptat cu demonii Închipuirilor noastre decât cu cei aparținând lumii exterioare, deoarece apetitul constructiv al unei imaginații maladive este, se știe, de nestăvilit. Μ Păcatul repetat Însingurează, deoarece ne Înstrăinează de „bine” și, astfel, de oameni. Μ Unii se supun probei curajului doar din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Este foarte probabil ca acela care se analizează pe sine să ajungă la schizofrenie”, deoarece numai metoda ascezei, cu procedeele ei (paza minții, purificarea ei, pocăința, rugăciunea și ascultarea poruncilor), constituie soluția, căci aceasta „ne ajută să ne desprindem de închipuiri și de robia față de cele trupești și să ne constatăm jalnica așezare lăuntrică” (Vlachos, 1998, p. 169). Aceste opinii trebuie interpretate cu prudență, deoarece, pe de o parte, ele sunt încărcate de credințe religioase, iar pe de altă parte, nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
anevoios stâncos... De ce a ales poetul pajura pentru a călători? Pasărea are aripi, că visul meu să prindă aripi, ca să mă poarte spre înălțimi... Ce exprimă versul „Cum o fi acel tărâm?” -Curiozitatea copilului... Ce poate reprezenta tărâmul celălalt? - Țara închipuirii, imaginației, fanteziei.... Cum e zugrăvita fantezia în cuvintele poetului?: „Spre tărâmul celălalt/ Ce se știe-i foarte-nalt” - Nu are limite, nemărginita... Ce sugerează versul: „Merg și eu dar nu rămân”? - Preferă pământul, casa mea, ceea ce cunosc, mă întorc acasă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
povestirii în pofida istoriei”. Deși pentru narator istoria există - și există chiar și o serie de istorisiri, fixate în scris, la care personajele nu contenesc să-și raporteze existențele -, autorul mizează pe posibilitatea unui „totuși”: al mișcării libere cu gândul, al închipuirii și al visului. Tache de catifea, de pildă, e un roman ancorat solid de unele evenimente memorabile (mișcarea eteristă, răscoala lui Tudor, revoluția de la 1848 în Principate etc.). Cu toate acestea, cartea e foarte greu, dacă nu imposibil de povestit
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane Într-un vagon, printre care patru bătrîni peste 80 de ani și un copil paralizat. Ne era teamă să nu se plumbuiască vagoanele. La gară s-au Împărțit pîini. În Închipuirea noastră și, după cele spuse, plecam spre o localitate În fundul Basarabiei, Atachi, se zicea că vom fi colonizați și vom avea un mijloc de trai. La opt seara am plecat, cu al doilea transport. Prima noapte, parcă am fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
orizont cultural mai larg, el a simțit nevoia extinderii și spre culegerile de maxime și învățături morale laice - Apoftegmata („viiața și orânduiala, vorbele și așăzământul a mulți filosofi vechi”), Ithica ieropolitica („sau filosofiia învățătoarea de firea, cu simvolii și cu închipuiri aleasă”), Învățătură dulce sau Livada înflorită -, ajungând chiar la Esopia, pe care a tradus-o din greacă. Tălmăcirile sale nu au fost tipărite, unele s-au pierdut, iar cele mai multe se găsesc la Biblioteca Academiei Române. Aproape la fel de vie era și preocuparea
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de concrete, căpătând o tentă onirică sau fantasmatică (Ordinea prestabilită, Unul își ascunde fața, Vorbește domnul K). De același joc al ambiguității, care întrețese misterios realitatea cu închipuirea, ține în parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape prolixă narațiune parabolică despre o lume levantină în descompunere, acest joc ia o formă mult mai echilibrată în culegerea Pasagerul (1985), care cuprinde
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
de observație realistă, de reflecție morală (în care intră, fatal, și ironia) și o notă de parodie și fantastic ce vine dinspre teatrul ionescian. Toți indivizii, copleșiți de destinul lor existențial, nu găsesc altă soluție de salvare decât fuga în închipuirile pe care și le plăsmuiesc, evaziunea într-o utopie ce merge spre absurd și grotesc. Având în față două modele celebre (I.L. Caragiale și Eugen Ionescu), I. se descurcă bine, inteligent, cu haz și har, înseninând într-o oarecare măsură
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
Chinei. Acesta a fost cel mai mare act de creație de la Adam și Eva, si o veritabil) ilustrare a statutului de superputere al Statelor Unite. O tar) devine o superputere dac) o trat)m ca atare. Cre)m alte state în închipuirea noastr). Mulți dintre cei care au f)cut recent aprecieri legate de întoarcerea lumii c)tre multipolaritate, nu au f)cut-o în mod surprinz)tor, întrucat ei confund) structura cu procesul. Cum sunt capabilit)țile distribuite? Care sunt rezultatele probabile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
elementar, spre organic generează nu doar viziuni, ci și foarte intense, uneori deosebit de fine sentimente. Poetul imaginează regresiuni în paradisuri din ere revolute, își autocontemplă chipul „pădureț și grav” în lacuri „cu fund mâlos și puhav”, se lasă „ademenit” - în închipuire - de „vreo femelă cu sâni făloși și brațe pline”, în „culcușuri virginale”. Adorația față de vegetal merge până acolo, încât poetul dorește ca o „plantă înaltă” să îi „țină loc de iubită”. Într-un vis, el și iubita devin „doi arbori
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
de mesele În oraș. Nici măcar de postura În care i-am văzut azi. E ceva legat de ea. E ceva În ochii ei. E un animal de pradă. Însă, dacă le spun asta, o să zică amîndouă că e doar În Închipuirea mea. — Bine, zic pînă la urmă. N-o să fac nimic. Hai să comandăm, spune Suze fermă, vîrÎndu-mi meniul În ochi. — Au și un meniu à la carte, spune Jess, punîndu-mi În față o foaie dactilografiată. E mai economic, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Dar știi și tu, atunci cînd ești gravidă, lucrurile Îți pot părea mai grave decît sînt de fapt. Poți să reacționezi exagerat... — Ba nu reacționez deloc exagerat! A Încercat să-mi fure bărbatul! Ce, crezi că totul e doar În Închipuirea mea? Crezi că am inventat eu asta? — Nu! sare Suze repede. Uite ce e, Îmi pare rău. Poate că așa e, poate că pusese ochii pe el. Dar nu a reușit să pună gheara pe el, nu? — Păi... nu. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu doar în varietatea domeniilor abordate (poezie, proză, dramaturgie, traduceri), ci și în cadrul aceluiași gen. Tot astfel, proza sa (Paștele cailor, 1970, Povestea minunatelor călătorii, 1973, Vânătoare de tigri în Sakartvelo, 1976, Elfi la Brusa, 1979, Babilonul, 1981, Scribul și închipuirea, 1984) pendulează între lirism, fantastic, parabolă, eseu, reportaj, dovedind o fantezie debordantă și o deplină însușire a tehnicilor prozei moderniste. A mai publicat proze, poezii, teatru pentru copii și traduceri. SCRIERI: Iadeș, București, 1967; Vânătorile, București, 1969; Farfurii zburătoare, București
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]