6,663 matches
-
ai sosit, drace? Drept să-ți spun, de data asta chiar te așteptam. Te-aș mânca de drag ce-mi ești, da' nu pot de urechi. Ia zi, ce mai ala-bala prin fundul bălții? Nu te-a tăiat capul, venind încoace, s-aduci și toporul meu? Că am a-l da înapoi celui de la care l-am împrumutat. CODÂRLIC: Las' că-i pus la loc bun și toporul: Acu' alta-i. Tu, măi Dănilă... DĂNILĂ (încruntat): Cum ai zis? CODÂRLIC (temător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fi asta? SMARANDA (iese din casă, se uită în sus): Iaca, numai pozna asta n-o mai văzusem! Intră iute-n casă, dragu' mamei, să nu te vateme cumva... Și stăpânește-i înăuntru și pe ceilalți. VASILICĂ: Alei, iaca vine-ncoace! (fuge în casă. Efect descendent) DĂNILĂ (din culise): Nu vă temeți, dragii tatei! Nu te speria, Smarandă, că eu îs! Intră urmat de Codârlic, acesta pune sacul jos.) SMARANDA: Da' ce plocon se mai cheamă ș-aista, Dănilă? De unde-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în casă. Gălăgie mare, voci de copii. Dănilă, din casă) Gura! Unu' să nu mai crâcnească pân' ce nu spun eu. (liniște. Dănilă iese în prag.) Venit-ai, Smarandă? SMARANDA (vine cu cele cerute): Gata-s. DĂNILĂ: Bun. Dă-le-ncoace. (reintră cu uneltele. Din casă) Puneți mâna, dragii tatei, pe jupânul ista și începeți a-l blastama cu ragila și cu pieptenii de tras câlți cum îți ști voi mai bine, așa ca să-i placă și dumnisale. Cu nădejde, ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
venit, Pâșpâlică? PÂȘPÂLICĂ (se oprește din cântat): Am, ține-te-ar Dumnezeu, Dănilă, că picoteam și eu, ca omul, sub un copac, și numa' ce-aud pe sus un vâjâit și, când deșchid ochii, văd o dihanie zburând într-a-ncoace. Și lăsa în urmă o putoarea de n-am mai putut adormi. Apoi, zic, ici-șa s-a-ntâmplat poznă mare! Ia hai să vedem unde-o fi fost, poate-i nevoie de minea... DĂNILĂ: Aici a fost, Pâșpâlică, și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
știre c-am început să mă supăr iarăși. LINGUȘITORUL (trece la ușa din dreapta. Strigă): Măria Sa a început să se supere. Temeți-vă capetele și arătați obraz întristat! (În plan îndepărtat, crainicul repetă porunca) PRICINĂ: Așa. Acuma ia dă-te mai încoace, preaiubită fată a mea mezină, să ne înțelegem din cuvinte. N-ai auzit tu pe surorile tale mai mari cu ce fel de dragoste mă iubesc ele? Te-am crescut și ți-am dat învățătură aleasă, ți-am împlinit toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Poftim, ia de ici, să vezi și tu... LEHAMITE: Numai dacă-mi bagi în gură! PRICINĂ: Să te hrănesc, fratele meu, ca pe-n prunc?! GRAS: Ce atâtea mofturi, frate Lehamite? Îți dă omul de pomană, ia și taci! Fă-ncoace blidul, frate Pricină. (Pricină întinde spre el strachina, Gras apucă a bucată bună, mestecă. Revoltat) Pfui! Ce-ai cu mine, mă? Ai vrut să mă otrăvești, hoțule! BOLOVAN: Ho, bre, ce v-a apucat? Ia vezi, când v-oi înșfăca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am chemat, este că niște nemernici de la liceu, care își zic legionari, ca să se răzbune pe săteni pentru că nu ascultă de ei, au hotărât să nu ne mai dea sămânță de păpușoi la schimb, cum ne dădeau de ani buni încoace. Noroc de inginerul agronom Cicoare, care vrea să ne ajute cu orice preț. Ei au vândut surplusul de sămânță unui angrosist din târg. Uite aici zapisca către negustor, prin care îl roagă să ne dea la schimb porumb de sămânță
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Moș Dumitre, bun vin ai, da’ rar îl dai... Spune mi, însă, când poți merge la angrosist? Chiar mâine, pentru că încă mai este omăt și pot trage o fugă cu sania. Armăsarul meu îi dornic să zburde oleacă. Dă țâdula încoace și lasă-l pe moș Dumitru s-o meșterească. Că cum ți-o meșteri-o el nici dracul nu ți-o descurcă. Amin! Și spune-i mehenghiului de Costăchel să aibă nădejde, că am să fac treaba ca la carte
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să n-ai grijă, că știe el moșneagul ce face... Când pulberea ultimelor stele se topea în înalturi, iar cocoșii cântau de ziuă, moș Dumitru a înhămat armăsarul la sanie. Un pui de ger întărise omătul, care, de câteva zile încoace, pornise să se topească. Zamfiră, dacă întreabă careva unde sunt, îi spui că îs la pădure, să aduc un ster de lemne rămas acolo din toamnă. Să cumperi un fânar și gază, Dumitre! Lasă, că mi-am făcut eu socotelile
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
moșului: „Apoi nenea Petrache umblă cu făncialu’, că doar asta-i treaba lui. Cu ce altceva să umble?” L-o întors moș Dumitru pe toate fețele, dar n-o aflat nimic și pace. Așa că, fă o scrisorică și dă-o încoace, că mai departe îi treaba mea. Bine, Petrache. Mâine ai scrisorica. Ai grijă dară ce faci! Am să am grijă, dar îți pun și eu o condiție. Care-i condiția, mă rog? Să mă iei și pe mine când te
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fiecare dată, Petrache a strigat din prag: Ești gata, Costache? Hai, băiete, că soarele-i de două prăjini pe cer. Gata de tragere, domn’ caprari! a răspuns Costăchel militărește, ieșind din casă. Ai scris inginerului? Unde-i scrisoarea? Dă-o încoace! Uite-o aici și spune-i lui Petruță să i-o dea inginerului în mână și să aștepte răspuns. Așa i-am scris. Petrache a luat scrisoarea, a pus-o în geanta de care nu se despărțea niciodată și a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
dau buzna amândoi - i-a întâmpinat din fotoliu învățătorul, deschizând larg brațele, să-i îmbrățișeze. Bine ați venit, copii! Bine v-am găsit și sărut mâna, nașă! a răspuns Costăchel și pentru Petrache. Rar vă mai vede omul. Ia veniți încoace, să vă pup - i-a primit învățătoarea. Ei, ce veste poveste? a întrebat învățătorul. Am venit să vă vedem și... Tare mă tem că treaba cu văzutul îi așa, de ochii lumii, iar în căpușorul vostru bâzâie altceva. Să auzim
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
inginerul și nu-mi venea să cred că e adevărat. Dacă trăia tata, parcă l aș fi auzit: „Măi copchii! Aici în cartea asta spune că lummea va trece din nou prin foc... Aici anii se numără de la facerea lumii încoace. Știți voi în ce an ne aflăm noi începând de la Adam și Eva? Iaca am ajuns în anul 7447, din care, dacă luăm 5508, găsim taman anul în care ne aflăm de la nașterea lui Hristos încoace. Adică taman 1939”. Uite
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
numără de la facerea lumii încoace. Știți voi în ce an ne aflăm noi începând de la Adam și Eva? Iaca am ajuns în anul 7447, din care, dacă luăm 5508, găsim taman anul în care ne aflăm de la nașterea lui Hristos încoace. Adică taman 1939”. Uite așa o ținea de fiecare dată când avea chef de vorbă... Dumnezeu să-l hodinească. Și acum, ar trebui să ne facem nevăzuți, Petrache! a sfârșit vorba Costăchel. Mai stați. De ce vă grăbiți? a intervenit învățătoarea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
titlu : „Trupele germane au intrat în Polonia”. Bătrânul a întors jurnalele pe toate fețele, dar nici un cuvânt din titlurile pe care putea să le silabisească nu pomenea despre război. „Măi! Adică cum vine asta? Nemții iștia, de vreo doi ani încoace, ba o intrat în Austria, ba în Cehoslovacia și n-o mai zis nimeni că-i război și acuma... De unde până unde îi război? Scorneli de-ale lui Froim. Alta nu-i”. Cu îndoiala în suflet, moș Dumitru s-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ești primar și ți se cuvine respect... Cum ai umblat, moș Dumitre? Drumul o fost ușor, dar veștile sunt grele. Ce vești, moș Dumitre? Și de ce grele? Grele, băiete. Grele. Uite colea gazetele. Cică o început război... Ia dă le încoace, moș Dumitre, că mi s-o-nmuiat genunchii! Costăchel a luat cu înfrigurare gazetele din mâna bătrânului și a început să le frunzărească cu mare grabă. Cu pălăria în mână, moș Dumitru își purta privirea de pe chipul împietrit al lui Costăchel la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și Anglia. Asta îi drept mulțămire că nu le au pus mâna-n gât nemților la primele lor mișcări... Oare noi ce vom mai avea de tras? Neutri nu știu cât vom mai putea rămâne, dacă nemții se vor hotărî să coboare încoace. De când au ocupat Polonia, au trupe la granița noastră apuseană, unde ungurii abia își stăpânesc dorința de a ne răpi Ardealul. Ce mare lucru pentru nemți să treacă peste noi? a apreciat învățătorul. Vorbind de una, de alta, timpul trecea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu este de față reprezentantul prefecturii! În timp ce spunea acestea, mintea lui Costăchel lucra febril: „Situația nu-i roză deloc și netrebnicul ista are și un pistol la șold”. În clipa următoare, hotărârea era luată... Măi Târnaucă! Ia aruncă furca ceea încoace! a strigat cu voce de comandant Costăchel. În clipă următoare, îmbrâncindu-l pe Catârcă, a și trecut în spatele lui Vrăbioi. A apucat fulgerător furca din mâinile paznicului, care alerga spre el, și a proptit-o în șalele lui Vrăbioi. Între
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ploaie. Ba mai rău... Își lasă aproapele să moară cu o sete de zile mari! Apoi așa-s vecinii. Nu te lasă să trăiești, ferita sfântului... Și dacă tot ai adus vorba de sete, fă bine și adu o bardacă încoace, că tot mă așez la masă acușica - i-a întors vorba Costăchel. Vezi tu, Măriucă? Mehenghiu ista de Costăchel m-o invitat la masă fără să te întrebe. Da’ mai rău îi că trebuie să aduc băutura de acasă. Cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
părintele Amaicei ziceau că... Ce ziceau? Ziceau că „Mâine-poimâine terminăm noi și cu chiaburii!” Așa ziceau? Așa ziceau, bădie Costache. Și care-s chiaburii ceia? Ei! Parcă mata nu știi... Știu eu, dar voiam să-mi spui tu. Ia dă încoace hârtia ceea, să văd ce bucurie mi-o trimis aiștia! Măriucă! Cheamă-l pe Petrache! Spunei că o primit o scrisorică! Costăchel a desfăcut hârtia și a început să citească pe îndelete. În acest timp, Măcriș sorbea cu evlavie din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mi-au spus: „Te duci în baraca șapte și te prezinți la șeful formației, Vultur Costache.” La auzul numelui, mi s-a oprit răsuflarea.„E o asemănare de nume. Nu poate fi Costăchel!” - îmi ziceam în timp ce abia îmi târam pașii încoace. Când te-am văzut venind spre mine, mi s-au muiat genunchii. Hai să-ți fac loc pe priciul meu. Îți mai aduci aminte de prietenul meu - sergentul Boldur Petrache? Îi și el aici... Doamne Dumnezeule! Și el?... Când l-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
deranja pe nimeni, niciodată. Iar asta, de când se știa ea prezentă în câmpul muncii, făcuse întreaga zi, zi de zi, fără încetare, atâta amar de ani! Lucrul acesta nu poate face bine nimănui, este limpede. Astfel că, de la o vreme încoace, ceva parcă se schimbase-n ea. Femeia începu a simți, în sinea ei, ceva nedeslușit, ca o strângere de inimă. Avea în permanență un gol în suflet, ca un hău adânc și neguros, care se cască neașteptat dinaintea ta și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aceea, te rog! Adriana, însă, părea că nici nu o aude, fiind prea distrasă de propriile-i gânduri, iar fereastra rămase deschisă. Mai mult, 1 Cuvinte atribuite lui Mihai Eminescu. afară bătea vântul violent și izbea fereastra mereu de zid încoace și încolo, făcând-o să trăncănească. Luiza continuă: - Nu-i deloc greu să intuiesc ce anume voiai să faci, într-un chip cu totul și cu totul nebunesc. Dumnezeule, Adriana, mă cutremur numai și când mă gândesc la una ca
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
voi spune direct că, de când se știa ea, Victoria fusese o femeie foarte credincioasă, foarte bisericoasă și o femeie căreia îi sporise credința și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de ceva vreme încoace, dânsa ajunsese o habotnică veritabilă și cu convingeri religioase de oțel. Iar această trăsătură a ei de frunte - se poate spune - o definea cel mai corect, căci, în orice făcea și pe oriunde trecea, lăsa neapărat urme clare a felului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
că-s cel mai bolnav om de pe toată fața pământului; cu siguranță că de la toate scandalurile astea nenorocite și acerbe mi se trage. Am probleme cu stomacul (cu toate că pot să spun că m-am obișnuit deja). De vreo doi ani încoace, tot îmi dă târcoale o formă blestemată de ulcer (ulcer peptic cred că se cheamă, sau dracu’ s-o ia, dacă se cheamă altcumva!). Trebuie să fiu calm, însă; este doar un diagnostic pus de mine, atât; prin urmare, poate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]