16,848 matches
-
Romania / Orașe românești în declin Vol. 1: Research and Analysis / O cercetare critică. DOM publishers & Editura MNAC. Chiar dacă populația urbană a scăzut în ultimii 25 de ani, intravilanul s-a extins, iar amprenta urbană a orașelor și a localităților înconjurătoare a crescut continuu*7, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a dus la dificultăți majore în gestionarea infrastructurii și a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv a transportului public, întreținerii și modernizării drumurilor și a altor servicii de bază
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
al localităților, ce ar putea fi cu ajutorul PUG-urilor este tot mai scăzut calitativ direct proporțional cu scăderea rangului localității. În absența planificării urbane eficiente, creșterea populației tinde să conducă la o extindere urbană exagerată ocupând terenuri din zonele înconjurătoare localității. În lipsa planificării teritoriului privind alocarea de terenuri pentru facilități și infrastructuri, populația trebuie să se bazeze pe o mobilitate auto pentru necesitățile de bază. Costul infrastructurilor necesare pentru a rezolva ulterior aceste probleme este cu atât mai mare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
vecinătatea orașului, deseori mai accesibil ca preț, care fac naveta către nucleul urban la locul de muncă, școală, etc. Zona periurbană reprezintă primul inel de localități adiacente unui oraș - denumit oraș-nucleu, dacă este discutat în contextul relației sale cu localitățile înconjurătoare. Zona periurbană poate include municipalități și orașe cu o populație mai mică, denumite orașe periurbane și comune. În total, în România există: 260 de orașe-nucleu, 59 de orașe periurbane și 1312 comune periurbane. Aglomerarea urbană este termenul folosit pentru
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
cu primul inel de localități, atât urbane, cât și rurale. Zonele urbane funcționale (ZUF) se referă la oraș și la zona de navetism, ceea ce ar putea reprezenta o zonă mai largă decât cea periurbană. Zona de navetism include localitățile înconjurătoare de unde cel puțin 15% dintre rezidenții angajați călătoresc zilnic pentru a lucra în oraș. Aceste zone surprind modele zilnice de mobilitate determinate de piața muncii și nu urmăresc neapărat dinamica zonei urbane și periurbane. De fapt, în ultimele decenii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
economice, care uneori pot fi chiar divergente, prin combinația celor trei dimensiuni se obține astfel dinamica generală a unei zone urbane, permițând o diferențiere între zonele urbane în creștere, statice și în declin. Metodologia agregă dinamica orașului și a localităților înconjurătoare situate în primul inel periurban, deoarece o înțelegere a performanței orașelor depinde atât de dinamica urbană, cât și de cea periurbană. Orașele dinamice au un efect de polarizare asupra localităților limitrofe, în multe situații, creșterea demografică, teritorială și economică fiind
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
noile comunități nu dispun de trotuare, străzi laterale și iluminare stradal. • Infrastructura socială este omisă din planificarea noilor comunități. În consecință, rezidenții lor se bazează pe școlile, serviciile de sănătate și facilitățile de petrecere a timpului liber oferite de localitățile înconjurătoare sau din nucleul urban, facilități care devin rapid supraaglomerate și subfinanțate, deoarece rezidenții periurbani nu au o contribuție directă la jurisdicțiile respective. În plus, noile comunități sunt lipsite de vitalitate și identitate socială, deoarece nu au infrastructura necesară pentru a
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
CO2e - dioxid de carbon sau echivalent. ... ... ... 2. Cerințe fundamentale privind calitatea în construcții (1) Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, definește șapte cerințe fundamentale pentru construcții: – rezistență mecanică și stabilitate; ... – securitate la incendiu; ... – igienă, sănătate și mediu înconjurător; ... – siguranță și accesibilitate în exploatare; ... – protecție împotriva zgomotului; ... – economie de energie și izolare termică; ... – utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. ... (2) Îndeplinirea celor șapte cerințe fundamentale reprezintă un deziderat de egală prioritate la realizarea construcțiilor. Prin lege nu se stabilesc niveluri
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
este redus, ele reprezentând o soluție viabilă care poate fi adoptată în clădirile existente în egală măsură atunci când prezența lor este cerută prin reglementări tehnice, cât și atunci când se urmărește o echipare suplimentară. ... 2.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător (11) Prin îndeplinirea cerinței fundamentale „igienă, sănătate și mediu înconjurător” clădirile sunt realizate astfel încât să nu constituie o amenințare pentru igiena și sănătatea utilizatorilor sau a vecinilor, în special ca urmare a: – degajării de gaze toxice și cu impact
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
adoptată în clădirile existente în egală măsură atunci când prezența lor este cerută prin reglementări tehnice, cât și atunci când se urmărește o echipare suplimentară. ... 2.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător (11) Prin îndeplinirea cerinței fundamentale „igienă, sănătate și mediu înconjurător” clădirile sunt realizate astfel încât să nu constituie o amenințare pentru igiena și sănătatea utilizatorilor sau a vecinilor, în special ca urmare a: – degajării de gaze toxice și cu impact negativ asupra mediului; ... – prezenței în aer a unor particule sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
standarde române (SR), europene (EN) și internaționale (ISO) definesc mărimile fizice utilizate, modul de determinare a acestora, proceduri de măsurare și/sau calcul etc. Există standarde române care definesc valori limită pentru nivelurile de zgomot în interiorul construcțiilor sau în mediul înconjurător. (3) În principal, respectarea cerinței esențiale „protecție împotriva zgomotului” presupune limitarea nivelului de zgomot (definit ca nivel de presiune acustică, exprimat în dBA) în spațiile protejate (spații în care utilizatorii clădirilor trăiesc sau își desfășoară activitatea o perioadă de timp
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
viza asigurarea condițiilor minimale de calitate pentru una sau mai multe dintre cerințele fundamentale prevazute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: a) rezistență mecanică și stabilitate; ... b) securitate la incendiu; ... c) igienă, sănătate și mediu înconjurător; ... d) siguranță și accesibilitate în exploatare; ... e) protecție împotriva zgomotului; ... f) economie de energie și izolare termică; ... g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. ... (3) În funcție de numărul cerințelor fundamentale care fac obiectul lucrărilor de intervenție, se definesc două strategii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
în clădire; ... (e) necesitatea asigurării calității locuirii, inclusiv în ceea ce privește igiena și sănătatea; ... (f) necesitatea îmbunătății protecției la zgomot în clădire, mai ales în zonele expuse unui zgomot exterior puternic; ... (g) necesitatea creșterii sustenabilității clădirii pentru protecția mediului înconjurător; ... (h) altele. ... (7) În particular, la nivelul fondului construit, în raport cu cerințele fundamentale de calitate stabilite prin lege, cei mai întâlniți factori declanșatori ai intervențiilor integrate sunt: (a) necesitatea renovării elementelor degradate ale anvelopei clădirii (fațade, atice, pereți îngropați
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
asigurării calității locuirii, inclusiv în ceea ce privește igiena și sănătatea; ... – necesitatea creșterii securității la incendiu în clădire; ... – necesitatea îmbunătății protecției acustice în clădire, mai ales în zonele expuse unui zgomot exterior puternic; ... – necesitatea creșterii sustenabilității clădirii pentru protecția mediului înconjurător; ... – necesitatea păstrării/creșterii valorii imobilelor. ... (2) Existența necesității se constată de către specialiști, experți tehnici atestați pentru cerințele fundamentale de calitate sau auditori energetici pentru clădiri din perspectiva eficienței energetice, în mod independent, pe baza prevederilor legale și ale reglementărilor tehnice
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
care acesta o are sau de starea în care se află, și reprezintă o moșternire pentru viitor. Abordarea peisajului în cadrul unor activități de învățare încă de la vârste mici presupune pregătirea elevilor pentru a observa cu atenție peisajul, mediul înconjurător și pentru a recunoaște transformările prin care poate trece peisajul în viața de zi cu zi. Stimularea curiozității elevilor față de peisaj și a capacității de reflecție reprezintă punctele forte care pot contribui la fundamentarea parcursului educativ la nivelul învățământului
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
forme geometrice utilizate în arte și în viața cotidiană Clasa a V-a/ a VI-a 1.2. Compararea diferitelor modele de obiecte din punct de vedere geometric, estetic, funcțional caracteristice Observarea proporțiilor și a formelor geometrice în elemente din mediul înconjurător realizarea unor fotografii/schițe ale spațiului din imediata apropiere, descompunerea imaginii în figuri/corpuri geometrice schițarea unor obiecte pentru identificarea elementelor geometrice și a efectelor estetice pe care le produc acestea (din mediul construit, din locuință, din artă etc.; se recomandă utilizarea
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
dimensiunilor și verificarea unor proporționalități specifice din locuință sau clasă, din mediul construit etc. discuţii de grup pe tema contribuției la calitatea vieții a unor aspecte referitoare la: ergonomie, relația formă-corp uman realizarea unor desene la scară dată analizarea mediului înconjurător din punctul de vedere al compoziției, al modului în care aranjamentul spațiului afectează comportamentul beneficiarilor, al proporțiilor, formelor simplificate/repetitive a culorilor, iluziilor optice etc. realizarea unor machete folosind piese de Tangram (tanuri), piese de Lego sau materiale recuperate din deșeuri
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
se vor utiliza şi metode alternative de evaluare: autoevaluare și interevaluare; se vor asigura elevilor ocazii de formulare de feedback și de reflecție asupra propriului parcurs în realizarea proiectului. În cadrul activităților de documentare de teren, elevii pot explora mediul înconjurător pentru a observa diversitatea de forme naturale, aspectul cromatic, proporțiile și pentru a efectua fotografii din diferite unghiuri. De asemenea, ei pot intervieva utilizatorii spațiilor sau obiectelor selectate pentru a înțelege nevoile și experiența diferitelor persoane . Elevii pot explora și
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
de activități și resurse utile. Referințele bibliografice includ o listă de lucrări relevante pentru domeniul de studiu respectiv, care sprijină cadrul didactic în aplicarea programei școlare. Competențe generale Utilizarea strategiilor de joc pentru o raportare eficientă și creativă la lumea înconjurătoare Aplicarea regulilor fairplay-ului în timpul jocului în vederea relaționării pozitive cu ceilalți Competențe specifice și activități de învățare Utilizarea strategiilor de joc pentru o raportare eficientă și creativă la lumea înconjurătoare Clasa a V-a/ a VI-a 1.2
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
pentru o raportare eficientă și creativă la lumea înconjurătoare Aplicarea regulilor fairplay-ului în timpul jocului în vederea relaționării pozitive cu ceilalți Competențe specifice și activități de învățare Utilizarea strategiilor de joc pentru o raportare eficientă și creativă la lumea înconjurătoare Clasa a V-a/ a VI-a 1.2. Testarea colaborativă a unor soluții de parcurgere a etapelor unui joc și justificarea alegerilor 1.3 . Identificarea emoțiilor și trăirilor personale ale coechipierilor și ale adversarilor manifestate timpul jocului, pentru a mări șansele
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
discipline din aria curriculară Matematică și științe ale naturii, dar și din aria Om și societate și Tehnologii. Disciplina opțională Siguranță în situații de risc are în vedere dezvoltarea abilităților cognitive ale elevilor de analizare, investigare și interpretare a lumii înconjurătoare, ca premisă pentru luarea unor decizii informate, precum și pentru întreprinderea unor acțiuni responsabile, în situații de risc. Prezenta programă propune o abordare din perspectiva investigaţiei ştiinţifice, având ca ţintă majoră „alfabetizarea ştiinţifică” a elevului. Sunt vizate aspecte precum: proiectarea
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
de noi abilități de viață. Viitorul cetățean va reflecta mai mult la relația dintre intervenția antropică asupra mediului și efectele acesteia la nivelul calității vieții, va avea inițiative de optimizare a stilului său de viață, fiind motivat să analizeze fenomenele înconjurătoare din perspectiva siguranței pentru sine/mediu. Pentru aceasta este nevoie de informarea tinerei generații despre sănătatea mediului de viață, despre efectele dezechilibrului acestuia, dar și de formarea unor abilități și atitudini de viață active și proactive. În acest context este necesar
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
protecție colectivă Prezentarea instrucțiunilor de utilizare a telefonului de urgență Joc de rol între elevi, pentru simularea apelului de urgență Activități de identificare a indicatoarelor, semnelor și a simbolurilor pentru situații de risc existente în spațiul public/privat și în mediul înconjurător (ex. indicatoare rutiere, etichetele unor rpoduse utilizate în gospodărie, mesajele de pe pahetele de ţigări etc.) Exersarea și simularea unor comportamente preventive pentru evitarea sau minimizarea riscurilor (de exemplu, evacuarea în caz de incendiu, poziționarea corectă în caz de cutremur
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
exemplu: seismometru, lego. Conceperea, realizarea și folosirea unor instrumente simple de observare sau măsurare dezvoltă abilitățile elevilor în ceea ce privește analiza, compararea, descoperirea, experimentarea, simularea și reflexia critică asupra problematicii cutremurelor (cauze, măsurare, schimbări pe care le aduce mediului înconjurător, măsuri de prevenire și siguranță) https://old.igsu.ro/Joc/ ) Jocuri educaționale digitale ( de exemplu, Rex&Andrei versus dr. Formidabilis: Jocuri de rol, simularea/ modelarea reacțiilor eficiente în situații de risc Fișe de lucru – aceste fișe pot viza sarcini de lucru care abordează comportamentuladecvat în
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
caracterizat printr-o anumită localizare geografic ă, intensitate sau magnitudine , frecvenţă şi probabilitate de manifestare; dimensiunea lui poate fi apreciată în funcţie de efectele pe care le-ar induce asupra structurii interne şi funcţionalităţii oamenilor, a societăţii umane, a mediului înconjurător. Hazardul poate fi privit ca o situație premergătoare manifestării unui risc, mai ales din cauza faptului că un individ sau o comunitate umană sunt situate într-o poziţie de vulnerabilitate. Risc: „șansa” sau probabilitatea ca o persoană să fie vătămată
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
să fie vătămată sau să aibă un efect negativ asupra sănătății dacă este expusă unui pericol (hazard). Se poate aplica și situațiilor cu pierderi de bunuri materiale sau efecte negative asupra mediului. Risc natural = probabilitatea ca omul, societatea și/sau mediul înconjurător să fie vătămate în urma acțiunii unui hazard natural; Risc conjunctural = probabilitatea ca cineva să fie vătămat atunci când se află în anumite împrejurări; Risc comportamental = probabilitatea ca cineva să fie vătămat din cauza comportamentului neadecvat. Vulnerabilitate: măsura în care
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]