12,381 matches
-
Noi, oameni În general nesimțitori la tot ce ne-nconjoară, băgăm În seamă prea puțin tumultul interior al neființelor din preajmă. Ce facem, bunăoară, cu un televizor care, după ani de zile În care ne-a reprodus cu fidelitate prea Îndepărtata lume, Își pierde la un moment dat calitățile? Îl tratăm mai rău ca pe un câine, aruncându-l În spatele blocului pentru a ne lua imediat altul. Un automat de cafea Încăpățânat primește pumni peste cocoașă, În loc de cuviinciosul „te rog“. Găsim
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oraș ori numai să-i descifreze misterul ascuns În spatele geamurilor Întunecate... Asta rămânea oricum dincolo de puterea sa, conform cărții tehnice, de 125 armăsari, nechezând toți a neputință sub capota Înfierbântată, cât timp ea rămânea mereu prea mică, prea iute, prea Îndepărtată. O dată, o singură dată, a Încolțit-o În interiorul unui țarc, convins fiind că nu mai avea scăpare, Îi simțea deja aroma pătrunzându-i prin filtrul de polen, Însă ea a zbughit-o dintr-un grajd alăturat și aproape că i-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de zile scapă de aspirator, se agață cu brațele-i subțiratice de pereți, fuge În spatele țevilor de Încălzire ori după un picior de dulap, se bagă Între paginile unei cărți culcate, care a rămas cu coperta și primele foi ușor Îndepărtate, cuvintele scrise acolo părând a avea forța de-a le ține răsfirate, iar Într-o bună zi iese din ascunziș și-mi trece ușor prin fața ochilor. Mă văd, deci, intrând Într-o cameră cu pereții acoperiți de un tapet verde-cenușiu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Peste câteva ore, insula se apropie și i se pot auzi vorbele. Chinezul are În mână pachetul Windows Armageddon piratat, pe care Microsoft urma să-l scoată pe piață peste câteva luni. Supraviețuitorii primelor expediții trimise În junglele din centrul Îndepărtat al insulei povestesc cu groază despre cele văzute acolo. În miezul unei complicități mondiale tacite, toate țările făcuseră deversări ilegale, ascunzând gunoiul nu sub preș, ci pe Tit. Mai ales partea de nord-vest, aflată aproape de ruși, e plină de sticle
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
perfecțiune și, pentru o lungă perioadă de timp, se pare c-a vrut doar să se distreze. Cât despre noi, după ciocnire am Încercat să ne Întoarcem acasă, dar locuința noastră fusese și ea spulberată și azvârlită Într-o nebuloasă Îndepărtată. Tata nu s-a reangajat ca poștaș (de altfel, apăruse Între timp f-mailul, poșta fotonică, așa că nimeni nu mai avea nevoie de lentul quarc pentru a trimite vești) și a scris o carte de memorii despre Întâmplarea ai cărei eroi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de-acasă constituie sindromul oricărei ființe neîmplinite și care se consideră persecutată de destin. Mulți români își părăsesc satul, țara și chiar continentul. Pe tema aceasta există o poveste despre un scriitor moldovean care s-a exilat într-o țară îndepărtată, sperând să i se recunoască talentul, să devină autor de bestseller-uri și să sfârșească prin a scrie scenarii de film. Dar Dumnezeu s-a opus cu vehemență acestor firești idealuri și scriitorul a eșuat pe platforma unei fabrici, în
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
ei, tot ceea ce se întâmplă în prezent e cât se poate de firesc, de natural: un aer al timpului în care respiră fără să realizeze că au mai fost și alte timpuri, cu noxe nebănuite. Dezinteresul lor pentru istoria nu îndepărtată, dar recentă, nerăcită încă, este aproape total. Privesc în jur și în față, rareori înapoi, pentru a vedea - măcar din curiozitate - cu ce a echivalat tinerețea părinților și sfârșitul bunicilor. Ceaușescu fiind, în ochii lor, un personaj simpatic din reclame
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
Pavel își convinge fără vreo dificultate cititorul. Desigur, am în vedere cititorul avizat. Adică pe acela care a fost deja inițiat în rafinamentul parfumurilor grele, de "carte bătrână" și pentru care fiecare detaliu de prezentare, fiecare descoperire și recuperare din îndepărtate vremuri îi apropie o bucată vie de cultură.
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
tulnice. Oricum, nimic mai mult decît un decor. Muzica își cîștigă o glorie trecătoare și, după aceea, ironizată des, cu instrumentalismul lui Macedonski. O muzică de clopot, la a cărei măsură trebuia să se conformeze poezia. Undeva peste, în sferele îndepărtate ale non-înțelegerii, unde muzica, deși respinge - "castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire!" - tot ce ține de impurele senzații, se transmite tot printr-un fel de senzorialitate, e filozofia muzicală a lui Barbu. O filozofie, de fapt, supramuzicală, ca
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
Mogoșanu păstrează vizibil urmele unei sacralități pierdute sau, din contră, inapte încă de a se manifesta. în spatele derizoriului și al mortificării, așteaptă momentul prielnic pentru reactivare în memoria unui hieratism nedeterminat. Care vine, poate, din actul creației dintîi ori din îndepărtata stilistică a unei viziuni bizantine convertită la tridimensional. între sculptorii afirmați în ultimul deceniu, Aurel Vlad ocupă un loc bine definit și greu de uzurpat. în afară de Mircea Roman, nici un altul nu și-a identificat atît de rapid și de exact
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
să-i bag supozitorul. L-am luat din mîna asistentei și... - domnișoara Florychka se opri anume, pentru a crea cîteva momente suplimentare de suspans. — Și? Întrebă Smith fără nici o curiozitate, perspectiva de a se culca cu secretara colonelului părîndu-i-se din ce În ce mai Îndepărtată. — Sub stratul de unguent era ascuns un microfon! Cred că era un microfon, se corectă ea. — De ce crezi asta? — Fiindcă era ceva tare. — Poate era o grenadă. Nu ai verificat? — N-am avut timp. Am luat celălalt supozitor, de la infirmieră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
De aceea vă spun prietenește: gîndiți-vă bine cînd vreți să faceți ceva rău! Sper că Înțelegeți ce vreau să spun... Aici, vocea Îi tremură un pic, oarecum nesigură. Deodată privirea i se lumină de un gînd nou, ale cărui consecințe Îndepărtate trimiteau către el nenumărate semne de exclamare. — Din cele spuse pînă acum de specialiștii noștri, un singur lucru reiese cu claritate: poate că ar fi momentul potrivit să declanșăm o nouă campanie anticorupție. În cele din urmă, Christina Înțelese singură
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
toate aceste vești proaste, Christina ar fi dorit să le spună cîteva cuvinte de Încurajare. Privindu-le, i se strîngea inima de durere la gîndul că niște ființe atît de nevinovate vor Îngheța de frig Într-un viitor nu prea Îndepărtat. Regula de aur a Cercului Ascultătorilor Fideli stabilea că trebuie evidențiată Întotdeauna și pusă În valoare partea bună a lucrurilor. Numai că, de data asta, nu se Întrevedea nici cea mai mică șansă de a dibui așa ceva. Și atunci, ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din plastic. Cu toate acestea, meta-oamenii vor avea o viață spirituală deosebit de elevată. Vor fi lipsiți de instinct sexual, reproducîndu-se prin clonare, și vor munci douăsprezece ore pe zi fără să pretindă salariu. Probabil că, Într-un viitor nu prea Îndepărtat, ei vor deveni adevărații stăpîni ai planetei. — Și cu actualii oameni ai muncii ce se va Întîmpla? l-am Întrebat. — Nu se va Întîmpla nimic. Fiindcă nu se poate Întîmpla nimic cu ceva care nu există. O vreme, meta oamenii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sală cu bolta Înaltă, În pereții căreia se deschideau gurile Întunecate ale cîtorva galerii, de unde, pătrunzînd pe una dintre ele, ajunseră Într-un găvan ceva mai uscat, cu paie sau fîn pe jos, un fel de culcuș. Într-un ungher Îndepărtat al acestuia, pîlpîiau anemic flăcările unui foc pe cale de a se stinge. LÎngă foc ședea, direct pe pămînt și Învelit cu o pătură, un bătrînel cu un fes tricotat pe cap. La prima vedere, nu părea să fie cine știe ce de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-l poată reproduce În propriile cuvinte. În schimb, Își amintea cu ușurință cum ajunsese În peșteră, adus de Vic, cum Îl salutase la intrare pe cel pe care Vic Îl numise eronat David și alte Întîmplări dintr-un trecut mai Îndepărtat, ori poate dintr-un vechi vis, Între timp uitat. Ca atunci cînd privești către un obiect fără să-l vezi propriu-zis, căci privirea se duce dincolo de el, mult mai departe, și vede o mulțime lucruri inexistente, ocolind obiectul care-i
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întindă mult picioarele amorțite, dinspre care venea un miros nu tocmai plăcut. Abia după ce se ridică, ținîndu-și capul aplecat și gîtul Înghesuit Între umeri, pentru a nu se lovi de tavanul grotei, Îl văzu pe Vic Într-un cotlon mai Îndepărtat, răsfoind preocupat un caiet. Avea aerul unui bătrînel de treabă care citește povești pentru nepoțeii lui. Nici de el nu se mai temea - de fapt, nu se mai temea de nimic! - și, drept urmare, se apropie să-l salute. — Bună dimineața
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a creierului. Performanțele psihiatriei actuale au ajuns la un asemenea nivel, Încît te pot face să crezi că ești simultan tren de marfă, Iuri Gagarin și Polul Nord. Dar mai departe? Pablo nu mă putea ajuta. El Însuși Își reconstituia trecutul Îndepărtat prin deducție, cu ajutorul unor dovezi indirecte. Descoperise că fusese una din gărzile personale ale lui Ceaușescu abia după ce văzuse Într-un ziar fotografia pe care mi-o arătase și mie. Cum ajunsese Însă la concluzia că ar fi fost, nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
gură în gură în ultimele zile. Intensitatea unui eveniment este dată întotdeauna de forțe exterioare acestuia, și nu de cele care acționează chiar în interiorul său, își aminti o teorie care nu-i folosise la nimic pînă atunci, cînd o bubuitură îndepărtată îi întrerupse gîndurile, făcîndu-l să se oprească în loc pentru o clipă, să-și ciulească mai bine urechile. — Ce vrei să spui cu asta? Ce urmărești? întreabă Părințelul privind la firicelele de fum negru care ies din fitilele lumînărilor. — în clipa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de var. Dincolo de el se vedeau ascunse printre copaci cîteva cruci albe și două, trei acoperișuri de cavouri. Am luat-o ață într acolo. Dar taman cînd ajung lîngă blestematul de gard și mă pregătesc să-l sar, aud zbîrnîitul îndepărtat al elicopterului care se apropie tot mai tare cu fiecare clipă. Am impresia că în cel mult cîteva secunde o să ajungă să-mi spargă timpanele. Cu un minut dacă aș fi ajuns mai devreme, aș fi avut timp să traversez
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ghetoul, să le miroasă ca pe niște crini imperiali, să meargă prin ele ca printr-o iarbă proaspătă. Ghetoul strălucește acum de curățenie și tu Îmi spui că Îl vei numi de-acum Înainte, ,,A doua Islandă,,, după numele țării Îndepărtate pe care au ,,colonizat-o,,cerșetorii noștri.... Au izbutit! O trudă lungă, nesfârșită, dar a meritat! Și uite, cum, cele două Islande se vor Înfrăți, vor deveni țări surori prin care va curge același sânge: sângele glorioșilor noștri cloșarzi. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dintre ele este sărutul pe care l-a dat fetei În seara crimei. Și acum mai simte răcoarea buzelor ei și ochii albaștri, mari și absenți. Altă amintire sunt niște cărți pe care a apucat să le citească În copilăria Îndepărtată. Acum, ochii Îi lăcrimează și distinge cu greu cuvântul scris. Cel mai puțin se gândește la crimă. O Încleștare, o cădere Într-un gol din care s-a ridicat cu greu.... A, dar mai este ceva de care Ben nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și retezându-i orice speranță că mai poate schimba ceva În existența lui. Plăcințica era Întruchiparea seninătății și a inocenței, despre care Antoniu numai știa nimic de mult, din poveștile copilăriei. Era Însăși chipul copilăriei, luminos și nepervertit, era dublul Îndepărtatei lui copilării. A plecat pe furiș, a dispărut În zori, lăsând pe cartea vișinie În care erau tipăriți Psalmii, o iconiță cu Maica Domnului și Pruncul, din cele care se vând În fața bisericilor, și bilețelul cu cele câteva rânduri scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un corb Împăiat. Merge fără oprire, deși nu privește nimeni ecranul pe care se perindă atâtea imagini. Covorul uzat, cu desene geometrice n-a mai fost curățat de foarte mult timp și miroase a praf. Pianul, așezat În cel mai Îndepărtat colț al sufrageriei, pare un animal greoi, obosit. Pe suprafața lucioasă praful s-a așezat În straturi care amintesc de colbul caselor nelocuite de zeci de ani. Canapeaua Îngustă, extensibilă, Îmbrăcată Într-o stofă care nu mai are nici o culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
saturi, ai ochii larg deschiși, oamenii mișună și se Îmbulzesc disperați că cineva le-ar putea Înhăța bucățica de fericire, presupusa lor fericire. Privești, dar câteodată peste ochii tăi se așterne ceața și prin ceață ceea ce vezi pare un ținut Îndepărtat, fabulos, al cărui stăpân absolut ești. Mișcarea continuă e o apă curgătoare, și dă sens existenței tale, este apropierea de viață. Cu cât Îi privești mai mult rafinatele tentacule, te Îndepărtezi de ea. Antoniu, recunoaște că nu ai fost adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]