4,713 matches
-
București, 2001. În 1996, apare la Editura Cogito din Oradea o culegere cu titlul „Apunake și alte fenomene”, îngrijită și prefațată de Mircea Popa, cu o postfață „recuperată” a lui Ștefan Baciu. Pe coperta a patra — un „slogan” de gust îndoielnic, „Cugler pentru noi/este Urmuz doi”. După ce, în 1998, revista Manuscriptum republică „romanul” Afară-de-Unu-Singur, alcătuit în 1946 de un coleg al lui Cugler și multiplicat la gestetner, același Mircea Popa publică în 2004, la Editura Eforie din București, o ediție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stăpânea pământul și-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund. N-avea să-mi spună nimic pămîntul? Tot pămîntu-acesta neîndurător de larg și-ucigător de mut, nimic? Ca să-l aud mai bine mi-am lipit de glii urechea - îndoielnic și supus - și pe sub glii ți-am auzit a inimei bătaie zgomotoasă. Pământul răspundea. GORUNUL În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci îmi pare că stropi de liniște
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
s-a cerut, înainte de a pleca din Concordia. Am compus-o astfel încât să fiu sigur că se va bucura de succes: arianul Arioald i-ar fi îngăduit oare unui roman, a cărui credință era pe cât de recentă, pe-atât de îndoielnică, să aibă câștig de cauză în fața unui longobard născut arian? IV La domeniul gintei, Vibana a avut grijă de casa mea și de lucrurile mele cu aceeași tragere de inimă cu care Penelopa s-a îngrijit de cele ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Îmi cumpărasem o casă și făcusem din ea un mic palat unde puținii învățați și artiști din oraș se bucurau întotdeauna de o primire cordială. Ușa era deschisă și pentru cele mai frumoase prostituate, pentru femeile bogate libere de moravuri îndoielnice, precum și pentru negustorii cu prăvălii bogate în bucate și vinuri alese. Așa se face că în timpul unei slujbe, dat fiind scandalul care se aprindea la omilie, un predicator a profitat de ocazie, îndreptând spre mine toate invectivele și protestele. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
compliment venite din partea acestor artiști de circ sau de teatru puteau să însemne șansa sau nenorocirea unui politician. Așa că li s-au acordat drepturi până atunci de neînchipuit, astfel încât cântăreți, actori, mimi și dansatoare, de multe ori cu o inteligență îndoielnică și de moravuri ușoare, au început să comande, să dea sentințe și directive în senat. Profitând de o revoltă populară împotriva lui Iustinian, ei s-au proclamat apărători ai plebei și au obținut puterea de care deja se folosiseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
un adăpost pentru intemperii; am competențe tehnice cu mult inferioare celor ale omului de Neanderthal. Sunt total dependent de societatea care mă Înconjoară, În schimb eu Îi sunt ei aproape inutil; tot ce știu să fac e să produc comentarii Îndoielnice pe marginea unor obiecte culturale desuete. Totuși, primesc un salariu, și Încă unul bun, cu mult peste medie. Majoritatea oamenilor din jurul meu sunt În aceeași situație. În fond, singura persoană utilă pe care o cunosc e fratele meu. — Și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
vorbelor vecinului diverse gesturi pe care mi-am închipuit că le făcea. Ba chiar am inventat uneori pasaje întregi, dacă mi se părea că episoadele sunt prea șterse. Ceea ce înseamnă că autenticitatea celor de mai jos e într-adevăr foarte îndoielnică. Oricum, am verificat toate informațiile notate și am descoperit, nu fără o oarecare mirare, că ele, chiar și cele introduse de mine, corespund întru totul adevărului. Lucrul pare că frizează absurdul, însă e perfect logic și se integrează în sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
continuu, aproape imperceptibil, și ochii, care aruncau din când În când scântei, Îl trădau oarecum. Era clar că era ceea ce psihiatrii ar numi bolnav mental. Privindu-l, mi se părea că contemplu Însuși răul, dar nu prin ființa firavă și Îndoielnică a victimei acestuia, ci cel din spatele lui, care Îi juca o festă. Simțind că mă lasă genunchii de emoție și oroare, i l-am arătat polițaiului. — Dar de ce i-ați tăiat părul ? am șoptit. — Și l-a tăiat el singur
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o sun mai Încolo pe amica mea și s-o rog să vină să-l recupereze când va putea. În timp ce așteptam taxiul pentru aeroport mi-am amintit deodată de peripețiile din acea noapte. Totul fusese atât de viu Încât părea Îndoielnic să fi fost doar un vis. Pretextând că mi-am uitat Încărcătorul În cameră, am cerut Înapoi cheia de la recep- ție și am urcat Înapoi scările. Telefonul din cameră era la locul lui, pus În priză. Nu m-am putut
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
continuu, aproape imperceptibil, și ochii, care aruncau din când în când scântei, îl trădau oarecum. Era clar că era ceea ce psihiatrii ar numi bolnav mental. Privindu-l, mi se părea că contemplu însuși răul, dar nu prin ființa firavă și îndoielnică a victimei acestuia, ci cel din spatele lui, care îi juca o festă. Simțind că mă lasă genunchii de emoție și oroare, i l-am arătat polițaiului. — Dar de ce i-ați tăiat părul ? am șoptit. — Și l-a tăiat el singur
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o sun mai încolo pe amica mea și s-o rog să vină să-l recupereze când va putea. În timp ce așteptam taxiul pentru aeroport mi-am amintit deodată de peripețiile din acea noapte. Totul fusese atât de viu încât părea îndoielnic să fi fost doar un vis. Pretextând că mi-am uitat încărcătorul în cameră, am cerut înapoi cheia de la recepție și am urcat înapoi scările. Telefonul din cameră era la locul lui, pus în priză. Nu m-am putut abține
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
domnul Să trăiți Bine! Urmau alegerile. S-a Înscris În cursa pentru președinția țării. Nu atât ca urmare a votului propriu-zis, a voinței populare, cât, mai cu seamă, prin gălăgie, prin fraudă și unirea cu forțe de condiție și corectitudine Îndoielnice, și puse pe accederea, cu orice preț, la putere, acest ultim val a fost, și el, cucerit, vasul, enorm, al fostului căpitan-comandant de cursă lungă, acum, comandant suprem În devenire, strălucea, pe valul istoriei, ca un disc, ori, ca un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dar, se pare, cel moscovit, atîta cît mai ajunsese și În trupul lui, Îl făcuse pe Thomas, nepăsător pînă Într-o anumită zi, să fie mai cu luare aminte la lucruri pe care nu pusese mare preț mai Înainte. Motiv Îndoielnic, dar lui asta i-a plăcut mereu să creadă de atunci: strămoșul său, executat din ordinul aceluiași țar pe care Îl slujise, Îi cerea, peste aproape două veacuri, să ia seama la puterea minții, care totdeauna trebuia să fie mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o lipi de obrazul lui. De acum încolo, cei doi se întîlneau adesea noaptea, când într-o odaie, când într-alta, și așa, pe intuneric, se pierdeau în reverii caste. Felix s-ar fi simțit dezonorat să facă un gest îndoielnic, oricât de neînsemnat, și când, prin acea tiranie a subconștientului, o imagine senzuală năvălea în mintea lui și se ținea, chinuit încerca s-o alunge, se simțea mizerabil, josnic. Era încredințat de puritatea Otiliei și pătruns de fericire la ideea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu colegii la berării și se-ntoarse câteodată la ziuă, amețit de băutură. Nu-i cerea nimeni nici o socoteală, nici nu-l vedea. Acest fel de existență liberă începu să-i placă. Făcuse cunoștință cu câteva studente emancipate, de purtări îndoielnice, care luau parte la petreceri cot la cot cu studenții, și-și dezvoltă prin ele inițiativa personală. Una îl aduse până acasă și avu pretenția de a se sui sus la el, să vadă cum stă. Lui Felix i se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
internațională, bineînțeles după sforțări pe care se gândea să le ducă la o margine nemaiatinsă. Felix Sima! Numele ăsta trebuia să fie curent, familiar oricui. În tramvai, Felix, abia așezat, oferi locul unui domn bătrân, râse cu simpatie la spiritele îndoielnice ale unui pasager împotriva direcției tramvaielor. Pe stradă, mângâie o pisică abandonată, privi cu bunăvoință pe lucrătorii unei binale. În apropierea casei, invadat de criza de bunătate, uită jură-mîntul și intră în curtea Aglaei, mințindu-se singur că vrea să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o repartizare arbitrară a pasiunii și a disprețului. Am căutat cu frenezie umanitatea și n-am găsit decât națiuni, și cu cât le-am înțeles mai bine, cu atât umanitatea mi s-a părut mai vaporoasă, mai îndepărtată și mai îndoielnică. Nici o națiune nu verifică sensul ideal al umanității, fiindcă fiecare vrea să i se substituie. Și o națiune nu este mare dacă nu încearcă să se substituie umanității. Ce-ar fi Franța, dacă nu și-ar fi trăit naționalul ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în noi înșine și să ne vegheze tăcerea sau jalea. Destinul ei are toate caracterele destinului României. Astfel se explică de ce a participat ea la aproape toate formele de naționalism și de ce ea nu poate fi decât naționalistă. Este însă îndoielnic că forțele ei, că sărmanele ei resurse ar putea-o ajuta să dinamizeze o Românie crescută dintr-o viziune modernă. Ea nu este atât de puternică, încît opunând rezistență să devină reacționară; este însă destul de slabă pentru a deveni un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
periferie. Începuturile unei culturi, ca și amurgurile, se desfată într-un haos pe care nu trebuie să-l disprețuim, fiindcă efervescența lui se purifică în epocile ei clasice. Eforturile stupide și absurde, ininteligibile, ale lui Eliade-Rădulescu, schimbarea limbii și filozofia îndoielnică, multilateralitatea confuză și en-gros-ismul lui cultural sânt de o mie de ori mai semnificative pentru destinul nostru decât toate junimismele, sămănătorismele și alte isme retrograde. Cum tot ce s-a creat la noi, cu excepția lui Eminescu, se inserează, cu mici
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
averea legal. Iată o concepție dezastruoasă, de natură a-ți provoca o nesfârșită mâhnire teoretică. Mai are rost să faci o revoluție pentru așa puțin și se poate construi o nouă ordine pe o viziune așa de aproximativă și de îndoielnică? De ce vor crede unii din naționaliștii noștri și, din păcate, și ai globului, că înflorirea națiunii este compatibilă cu inegalități sfîșietoare? Naționalismul a devenit un cuptor în care se dospește mizeria. Și nu era necesar. Toată vina acestor stări nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
intențiunea să plece și nici acum nu știu de ce pleacă, ei sunt cuprinși de curent, le este teamă că vor rămâne singuri În oraș, fără rude și prieteni. Cei Înscriși Îi antrenează pe cei nedeciși...” 2. Chiar dacă unele afirmații sunt Îndoielnice, documentul surprinde psihologia colectivă a unei populații decise să-și schimbe firul existenței. În „curentul de emigrare” - ca să folosim limbajul documentului - pot fi găsiți și reprezentanți ai elitei evreiești locale, raportul amintind de „xe "Gutman"Gutman, directorul liceului comercial, L.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
maselor, nu doar a conducătorilor. La originea acestui reviriment stau lucrările lui Freud. Într-un sfîrșit, scrie unul din artizanii schimbării, psihologia abisală modernă sfîrșește prin a curăța descoperirile psihologiei maselor a lui Le Bon de zgura poziției lor politice îndoielnice"369. Asta fără ca Freud să o fi dorit, ba chiar împotriva voinței lui. Cert e că majoritatea științelor omului economia, istoria, sociologia sau antropologia au cunoscut schimbări analoge. Născute pentru a fi științe ale ordinii, ele au virat spre revoluție
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alta. Dar Freud abordează în mod sistematic analiza aceasta. Și face din libido un principiu explicativ al psihologiei colective. Nu are deloc intenția să dea înapoi în fața opoziției pe care se așteaptă să o întîmpine. Nu mai acceptă nici compromisurile îndoielnice, refuzînd să înlocuiască vorbele sincere și brutale cu termenii uscați sau distinși. Aceasta e atitudinea altor gînditori care evită cuvintele proprii și îl sfătuiesc să procedeze la fel: "Eu însumi aș fi putut proceda astfel dintru început, comentează psihanalistul, fapt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de la bucurie și tristețe. Dispoziția lor se schimbă la fel de brusc ca și cea a indivizilor. Lenin, de pildă, era foarte sensibil la fluxul și refluxul dispoziției maselor și vorbea adesea de ea436. În cele ce urmează, vom lăsa deoparte analogia îndoielnică cu toanele feminine, cu melancolia și mania, pentru o analogie mai exactă. În punctul de plecare se află, bineînțeles, demarcația între eu și supraeu. De obicei, acesta din urmă supraveghează, admonestează, impune o disciplină. Interzice orice necuviință și îngrădește satisfacțiile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
său propriu. Este vorba de ceva din viața trecută a unui popor pierdut din vedere și pe care ne hazardăm a-l compara cu ceea ce este refulat în viața individului"466. Pentru a ne feri de un astfel de transfer îndoielnic de la o psihologie la cealaltă am putea avea în vedere un mecanism specific: resurecția de imago. Aceasta se traduce printr-o reînviere neașteptată și aproape scenică, în orice caz globală, a unor situații și personaje din trecut. Sînt cunoscute mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]