74,185 matches
-
lipsă de fonduri de la Ministerul Culturii, finanțatorul unic, - revista este nevoită să-și întrerupă activitatea. O situație bizară care a lăsat lumea teatrului fără nici-o publicație. În '98 - o altă echipă o preia, în frunte cu Florica Ichim. Dumitru Solomon înființează revista Scena, susținută de trustul Media PRO. Sigur, cele două apariții au puncte comune. În primul rînd, cronicile curente la spectacole din București și din țară, la festivaluri, cărți de teatru, pe urmă, interviurile mai mici sau mai ample. Corespondențele
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
vechi din volumul Conu Enake (1928) și, mai multe schițe și nuvele precum și fragmente de călătorie din cartea Peste mări și țări (1923). Era atunci președintele Societății Scriitorilor Români. România literară a militat și pentru sprijinirea nuvelei pentru care a înființat chiar un concurs la care au participat mai mulți scriitori tineri, între care și focșăneanul Pavel Nedelcu cu povestirea Frămîntări; atunci era colaborator la revista Treisprezece din Foșcani. Ca și pentru poezie, la fel și pentru proză revista publica numeroase
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
schimbă și ele radical, revistele și editurile vechi își încetează activitatea, formele de asociere profesională capătă și ele un conținut cu desăvîrșire nou. Vechile galerii de artă dispar sub tăvălugul naționalizării, iar în locul lor apar noile galerii de stat. Se înființează Uniunea Artiștilor Platici (1950), Fondul plastic, Editura pentru Literatură și Artă moștenește vechea Editură a Fundațiilor Regale apoi se va transforma, la rîndul ei, în Editura Meridiane, se înființează Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu, se înființează Muzeul
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
tăvălugul naționalizării, iar în locul lor apar noile galerii de stat. Se înființează Uniunea Artiștilor Platici (1950), Fondul plastic, Editura pentru Literatură și Artă moștenește vechea Editură a Fundațiilor Regale apoi se va transforma, la rîndul ei, în Editura Meridiane, se înființează Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu, se înființează Muzeul de Artă al Repubicii Populare Române, Institutul de artă Plastică ,,Nicolae Grigorescu", reviste academice (SCIA), reviste de specialitate (Arta plastică) sau de propagandă (L'art dans la R.P.R.) etc.
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
Se înființează Uniunea Artiștilor Platici (1950), Fondul plastic, Editura pentru Literatură și Artă moștenește vechea Editură a Fundațiilor Regale apoi se va transforma, la rîndul ei, în Editura Meridiane, se înființează Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu, se înființează Muzeul de Artă al Repubicii Populare Române, Institutul de artă Plastică ,,Nicolae Grigorescu", reviste academice (SCIA), reviste de specialitate (Arta plastică) sau de propagandă (L'art dans la R.P.R.) etc. în ciuda acestor schimbări accelerate și agresive, care, aparent, nu acordau
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
Adriana Bittel Înființat acum 80 de ani, PEN-Clubul Internațional are astăzi centre în aproape 90 de țări și peste 12.000 de membri. Secția română datează din 1923 și, pînă în anii celui de al doilea război, Centrul PEN de la București a fost
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
Cristian Teodorescu Guvernul Năstase s-a gîndit să înființeze magazine pentru săraci. Ideea n-ar fi rea, ca soluție de criză, dar în profunzime ea e insultătoare. O bună parte dintre acești săraci sînt pensionari care nu își merită soarta, în nici un chip. De șapte, opt ani încoace, pensionarii
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
cu puii de aur reprezentată de titulatura partidului - cam tot ce-i rămăsese acestuia după o înfrângere electorală de pomină - nu putea fi pe placul partizanilor continuității, reziduali în opinia d-lui Marga, nu puțini, în realitate. Și dl Ciorbea înființase un partid pe singura chemare democrat-creștină, întoarcerea sa în rânduri stând mărturie răsunetului surd în mase al noii oferte. Fără țărani, țărănismul rămâne valabil în conștientul, probabil că și în subconștientul unor mase ce au de ales, în fond, între
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
explice actualilor lideri ai partidului că un Vasile Lupu, cu legea lui, le-a adus țărăniștilor voturi, în pofida greșelilor la guvernare și în pofida faptului că premierul moral al României, Victor Ciorbea a bombardat partidul cu acuzații ucigătoare după ce și-a înființat propriul partid, mai creștin democrat decît PNȚCD-ul. Mai nou, în sprijinul direcției Ciorbea li s-a cerut să depună adeziuni surorilor lui Corneliu Coposu și Doinei Cornea, persoane care n-au fost consultate nici în particular pe vremea cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
de la Cannes! Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații, amenințări, revendicări - oricît de justificate ar fi ele! - ar fi bine să vă continuați, aici și acum, drumul imperial, comme si de rien n'était! Ar fi momentul să înființați propriul "Studio de creație Lucian Pintilie", pentru care sînt convinsă că o să găsiți, inclusiv în această țară, pîrghiile de finanțare (cu condiția să vreți!). Aștept plină de curiozitate premiera Nicki Ardelean, colonel în rezervă, să văd și eu ce a
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
după ce luni în șir, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat un adevărat foileton despre afacerile cunoscute și necunoscute ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Printre ziarele care trag din toate pozițiile asupra controversatului om de afaceri se numără CURENTUL. Această publicație a fost înființată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior a fost cumpărată de actualul lui adversar, Mihai Iacob, care o folosește ca mitralieră împotriva fondatorului ei. Un spectacol trist, cu ziariști care trag la ordin în țintele ordonate de patron. Cronicarul nu susține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
dat telefoane o noapte întreagă, inclusiv în Turcia fără ca cineva să bage de seamă. La 'Petre Ispirescu" din Pajura, biblioteca s-a ales cu firul de telefon tăiat, pentru că locatarii (blocului n.n.) insistau ca în locul rafturilor cu tomuri să se înființeze o carmangerie. În general, revendicatorii sînt momiți cu perspectiva unor plăți mai mici la fondul de rulment sau la alte cheltuieli de întreținere, care, chipurile, urmează să fie acoperite de viitoarele chirii, odată ce cărțile sînt evacuate. La parterul unui bloc
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
Drept, Contabilitate și Științe Economice, la zi, f.f. și corespondență. Doar seralul - tichie de mărgăritar lipsește. Universitatea cu pricina este autorizată prin sentință civilă, din 1991, nu de MEC. S-au mai văzut cazuri. Cu zece ani în urmă judecătorii înființau școli. Acum e nevoie, firesc, de avizul ministerului, de o decizie a CNEAA și, finalmente, de votul Parlamentului. Birocratic, dar inevitabil. De cîțiva ani CNEAA încearcă să pună ordine în haosul particularilor de toate gradele și nu reușește nici cît
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
Simirad le putea mulțumi pentru multe pesediștilor, dar nu și pentru funcția de primar. * Un nou scandal agită lumea politică românească: Dracula Land! E tot ce poate fi mai ridicol în disputele provocate de ideea ca la Sighișoara să fie înființat un parc de distracții avînd acest nume. Se întinează memoria lui Vlad Țepeș, țipă peremiștii. Mai practici, liberalii vor ca parcul de distracții purtînd acest nume să fie amplasat la Rîșnov. Asta în vreme ce omul de rînd, asaltat de numeroase și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
ce-i de spus," afirma Richard Wagner (n. 1952, la Lowrin/Banat) în volumul intitulat Un pronume fost arestat (Suhrkamp, 1992), redactat în colaborare cu foștii membri ai ,,Grupului de acțiune Banat" din Timișoara. Aici, în perioada studenției, R. Wagner înființează împreună cu colegi aparținând minorității germane, cenaclul literar-politic, interzis de Securitate în 1975. După ani de profesorat la un liceu din Hunedoara, va fi corespondentul săptămânalului Karpaten Rundschau din Brașov. De aici este concediat în 1983 din motive politice. În România
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
orașe. Într-un efort disproporționat, eroica Poliție și nu mai puțin eroicele trupe speciale izgonesc de la marginea Capitalei mici comunități de țigani care s-au stabilit ilegal aici. Nu demult, cîțiva primari s-au contaminat unul de la altul, vrînd să înființeze cartiere speciale pentru țiganii săraci din orașele lor: Piatra Neamț, Deva și Baia Mare. Dacă ideea ghettoizării țiganilor a stîrnit valuri de protest în presă, nu același lucru se întîmplă cu acțiunile de îndepărtare în forță a țiganilor care își trăiesc provizoratul
Ordinea - pe alese by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15792_a_17117]
-
pașoptistă și romantică. La nivelul ideologiei macedonskiene, filopașoptismul se exprima prin atitudinea "liberalistă", antiburgheză, promovarea progresului în limitele (totuși) reformismului ponderat și, nu în ultimul rînd, prin reafirmarea vechilor principii de egalitate și libertate.(...) Mai mult decît atît, revista Literatorul, înființată în 1880 ca avanpost al modernismului, avea înscrise pe frontispiciu devize de sorginte iluminist-pașoptistă: "Lupta pentru lumină", "Lumina prin luptă" sau "Libertatea de idei"". Altfel spus, un paseism moderat. Pe această cale, Macedonski celebrează în persoana lui Heliade "un Dante
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
relansarea morală și socială a principalei asociații scriitoricești din România. Poate că, mi-am zis, scriitorii au înțeles însfîrșit că Uniunea nu e neapărat un vestigiu comunist și că articolul din statut care face din ea urmașa Societății Scriitorilor Români, înființată la începutul secolului XX, nu e doar o reverență. Poate că, în condițiile în care toți profesioniștii își au astăzi asociațiile de breaslă, scriitorii doresc s-o recupereze cu adevărat pe a lor, s-o transforme din rădăcini și să
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
de felul celui de la Focșani, pentru a deveni un lider (european?) tolerant și din ce în ce mai atent la imaginea României. * Să nu uităm de amănuntul că de cînd s-a întors la Cotroceni, dl Iliescu a împărțit decorații pe care le-a înființat predecesorul său, liderul european luat peste picior de presa din țară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
aer liber, prea puțin de talk-show în variantele băștinașe; el este de altfel un adversar nedeclarat al acelei fast thinking de televiziune atât de blamate de Bourdieu). E un partener de dialog care nu-și desființează nicidecum interlocutorii, cât îi înființează. Nu-i seduce, cât îi produce. Nu îi învinge, nu îi convinge cu orice preț (cel al inautenticului, în ultimă instanță), cât îi distinge ca adversari ori inspiratori. Toma Roman, Un deceniu văzut de aproape, Editura Universal Dalsi, 364 de
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
Geminaților, pentru ca ulterior ceea ce ni se înfățișa doar ca un text, ca o parodie a operelor de erudiție sterilă, să se reverse în realitate cu turbulența unei forțe malefice. Iată cum începe povestirea: "Documentele arată că Ordinul Geminaților a fost înființat în 1270 în Tunisia, imediat după moartea lui Ludovic al IX-lea, conducătorul celei de-a Șaptea Cruciade. [...] Geminații erau un ordin călugăresc eretic, dacă așa ceva e cu putință. Doctrina lor implica o cosmogonie, o filosofie a istoriei și o
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
de cercetări în Iași și Cluj, editură, vreo douăzeci de publicații în țară și străinătate etc. A fost însă înspăimîntător de greu. Am fost "înjurat" mai ales de confrați și de toți adormiții "epocii de aur", de parcă eu aș fi înființat Securitatea și Partidul Comunist Român. Iepurii de odinioară, cei ce mă rugau înainte să nu mai critic atît că ni se va lua Fondul literar sau diverse alte avantaje, îmbrăcaseră blănuri de tigri. Erau violenți și puri! Unii anticomuniști de
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
față de cultură. Altfel ai, ca și pînă acum, cota țării tale și, firește, nimeni nu se înghesuie să te traducă sau măcar să te cunoască. Și cu cît lași timpul să treacă, cu atît crește cifra necesară redresării imaginii. Căci zadarnic înființezi instituții care să facă acest lucru, adică să-ți promoveze cultura, civilizația, imaginea în lume, dacă nu le sprijini financiar, dacă nu faci tot posibilul să funcționeze la parametri normali. Mai mult: nimic nu se continuă, totul se începe. Un
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care cer timp și muncă, scriu cu respect pentru cultură și meserie. Așa se face că ritmurile lor nu mai corespund cu ale veleitarilor care au găsit posibilitatea să se "reverse" în revistele și editurile pe care și le-au înființat. Ziarele mai au uneori și rubrici culturale, dar la prea puține există oameni competenți, informați și, în cele mai multe cazuri, se face reclamă nu critică literară. Cu trei ani în urmă am tipărit niște texte necunoscute ale lui Inochentie Micu Klein
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
de nuvele și poeme, toate însă avînd mari deficiențe" ("Activitatea Direcției Literare", dare de seamă, ianuarie-martie 1948, în Miron Radu Mocanu, Cazarma scriitorilor, Ed. Libra, București, 1998, p. 28). 3) "Școala de Literatură și Critică Literară "Mihai Eminescu" a fost înființată în 1950 cu scopul de a forma cadre tinere de scriitori și critici literar, ridicați din rîndurile poporului muncitor, de a da acestora o educație comunistă, de a-i înarma cu cunoștințele necesare creației, făuririi unei literaturi noi, puse în
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]