1,889 matches
-
ideal. ― Cel mult echipajul e beat. Totul merge după program. La fix! Chestia cu șoferul nu putea s-o prevadă nimeni. Căruntul clătină din cap și aprinse o țigară. Aruncă chibritul ars în chiuvetă. ― Am emoții... Canalul poate să se înfunde la un moment dat. Să fii atent... Foarte atent. ― Ce vrei să spui? ― Nu-l lăsa nici o clipă în spatele tău. ― Fii serios! ― Ascultă-mă! Scarlat îi puse mâna pe umăr: Dacă face rău pe nebunul, nu ezita! ― Adică? ― Lichidează-l
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dragu, clătinîndu-se ca un cocostârc bolnav, înalt cât ușa, o privea îngăduitor: "Nu-și dă seama de situație. E atât de copilăroasă! Norocul ei... Florence, în schimb, suferă groaznic" și scrută pe furiș chipul boțit al bătrânei. Doamna Miga își înfundase bărbia în gulerul de blană ridicat peste urechi. Rămăseseră afară ciuful alb și ochii vii, strălucitori ca niște pietre mobile. ― Mă duc să scot mașina, anunță Ionescu. Verifică-ți arma, cîrnule! Se opri în fața lui Scarlat: Dă-mi cheile! Căruntul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu migală de ani de zile, probabil de-o viață? Panglica roșie a motanului, tortul de șocolată cu ghinde moi de fistic, perlele puse la rochia neagră în cinstea lui Mirciulică, basmele spuse la gura sobei, divertismentele cu Interpolul râzând înfundat sub sutana abatelui Brown apoi celelalte, poveștile înfricoșătoare legate de tabloul lui Goya. Toate însăilau o atmosferă ireală, trădau vocația înnăscută a Melaniei pentru fantastic și fără îndoială o amputare la fel de autentică a simțului ei moral. "E amorală. Ceva ciudat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a și mierlit-o! E cumplit! ― Cretin! scrâșni Grigore Popa. ― Nu cred că de aceea a murit, reuși să spună bătrâna înecată de suspine. Acum însă... Vă implor, liniștiți-vă. Să ne adunăm puterile! Avem atâtea de făcut! Sculptorul își înfundă nervos pumnii în buzunarele pantalonilor. Tergalul subțire pârâi. ― Ce bîzdîganie îți mai trece prin minte? Ce-ai mai scornit? Melania Lupu își ridică ochii limpeziți de lacrimi. Aveai sentimentul unui cer clătit după ploaie. Întrebă plină de naturalețe: ― Unde o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu prin străduința celor care i-au instrumentat, ini țial, cazul, ci ca urmare a unui împătimit infractor dar și cu un anumit spirit al onoarei, printre cei din branșa sa. Aflînd că cei doi se lăudau cum l-au „înfundat pe copoi” s-a prezentat, ne citat, la Procuratura Militară și a dezvăluit toată „combinația” A urmat reluarea cercetărilor și adevărul, Așa cum spuneam, a fost repus în drepturi iar doritorii de răzbunare și-au primit cuvenita pedeapsă. Ulterior a fost
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Nu prea erau decese. Meșterul s-ar fi supărat fără îndoială dacă ar fi auzit că dădusem cu piciorul unei comenzi. Fără să bănuiască iritarea mea, sau fără să-i pese, Emilia stătea nemișcată, cu o pălărie mare de pai înfundată pe cap până la sprâncene, în rest îmbrăcată în negru, semănând cu o călugăriță obosită de mătănii și de rugăciuni. Când și-a scos pălăria, părul blond i-a strălucit în soarele dimineții reci de toamnă. Era singurul lucru expresiv la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și profitând de absența meșterului am luat-o de mână și am dus-o în casă, culcînd-o pe un cojoc, fără să mă sinchisesc prea mult de faptul că era îmbrăcată în doliu, nici n-a crâcnit. Apoi și-a înfundat din nou pe cap pălăria de pai și și-a reluat locul pe bucata de marmură, la fel de placidă, de parcă nu se întîmplase nimic. M-a izbit ridicolul situației. Dar, firește, nu eram eu omul care să mă înduioșez pentru că o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o movilă de nisip și ar răbda de sete. Să stai într-un fotoliu de răchită, bând limonadă și uitîndu-te în oglinzi, ce ăsta-i deșert? Mulțumesc de asemenea deșert", mormăise Mopsul atunci.) Dar într-o zi i s-a înfundat. A alunecat pe gheață, a scăpat în apă, a făcut pneumonie și s-a curățat în câteva zile. "Poate totuși a fost un accident", am zis. Domnul Andrei m-a privit cu îngăduință. "Accident? Hm". Și n-a mai vrut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
putut clădi o viață modestă, dar cuviincioasă. Eram convins că numai impertinența și nerecunoștința mă pot salva. Nu eram propriu-zis un ateu. Un ateu are un punct de vedere, or la mine vorbea păcatul meu originar. Închipuindu-și că mă înfundă, Dinu mi-a zis odată: În fond, ești un naiv. Chiar prin faptul că-l învinuiești pe Dumnezeu, îi accepți existența. Nu discuți cu vidul. Nu acuzi nimicul. Punîndu-i în cauză, crezi în el." Făcea greșeala de a lua în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
-l ia pe bătrân în brațe. Acum, în patul său, Grand se înăbușea: plămâni îi erau prinși. Rieux se gândea. Funcționarul n-avea familie. La ce bun să-l transporte ? O să fie singur, cu Tarrou, să-l îngrijească ... Grand își înfundase în pernă capul, cu obrazul verzui și cu privirea stinsă. Se uita nemișcat la focul slab pe care Tarrou îl aprindea în cămin cu ce mai rămăsese dintr-o ladă. Merge rău , spune el. Și din adâncul plămânilor săi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ce puteau să vrea tipii ăia. Tipii, care aveau înfățișarea unor funcționari dichisiți, îl întrebau într-adevăr pe Cottard dacă se numea chiar Cottard și acesta, scoțând un soi de exclamație înăbușită, s-a răsucit pe călcâie și s-a înfundat în noapte fără ca, nici ceilalți, nici Tarrou, să fi avut timpul să schițeze vreun gest. După ce trecuse surpriza, Tarrou i-a întrebat pe cei doi oameni ce voiau. Ei și-au luat un aer rezervat și politicos, au spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și cu prudență că, ajutat de cei doi fii vrednici, făcea vizite după miezul unor nopți extrem de întunecoase unor gospodari și se alegea cu ce găsea. Cercetările se mușamalizau, vizitele nocturne continuau din timp în timp, până când li s-a înfundat... într-o noapte ca de catran, pe la ora 2, îndoind drugii de fier de la locuința unui meșter lemnar din satul vecin, s-a trezit cu o ploaie de alice slobozite cu groază de soția meșterului... A urmat un vaiet reținut
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
tot, până și dreptul de a vorbi în limba maternă. Decât o așa viață, mai bine moartea, ca ceilalți băieți ai noștri pe care i-au împușcat la Chișinău (pag. 122, 123). Unii oameni au fost informatori, ajungând să-și înfunde în pușcării chiar rude apropiate, fără a mai vorbi de oameni obișnuiți. Exilați pe meleaguri atât de aspre și inospitaliere, munceau în condiții de cruntă mizerie, de lipsuri majore și de boli din cauza cărora mureau copii cu zile, la fel
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ridică privirea și o aținti cu asprime asupra fiului său. — Să n-aud o vorbă! Apoi ieși din dormitorul lui Salam, mergând încet și foarte atent, cu ochii la obiectul din mână. O clipă mai târziu, băiatul îi auzi vocea înfundată vorbind la telefon. Neîndrăznind să se aventureze afară din dormitor, pentru că risca astfel să-l enerveze din nou pe tatăl lui, Salam se așeză în capul patului, mulțumindu-i lui Allah că a fost scutit de bătaie, cel puțin deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să cumpere o pungă ș-o să mi-o vâre p’ascuns în buzunar. Ăia de la Woolsworth o să-ncerce pro’abil să mă-nfunde pe viață. Negrul părea destul de resemnat și mai suflă un nor de fum albastru care îl învălui și pe el și pe bătrân cu cartonașele lui cu tot. Apoi, spuse ca pentru sine: — Mă-ntreb cine-a ciordit alunele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de scump! Nu știu ce l-a făcut să se schimbe. Avea obiceiu’ să-mi spună: „Mamă, te iubesc.“ Acu’ nu mai îmi spune. — Te rog, nu plânge, spuse Mancuso adânc mișcat. Îți mai fac eu niște cafea. — Nu-i pasă dacă-nfund pușcăria, smârcâi doamna Reilly. Deschise cuptorul și scoase o sticlă de Muscat. Nu vrai nițel vin, domnu’ Mancuso? — Nu, mulțumesc. Cum sunt de la poliție, trebe să fac impresie bună. Să fiu tot timpu’ cu ochi-n patru la oameni. — Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ușă afară. Jones asculta vocile ridicate care se certau în stradă, rugămințile și pocnetul unei palme căzute peste obrazul cuiva. Se duse în spatele barului să bea un pahar cu apă, gândindu-se la vreo metodă de sabotaj care s-o înfunde definitiv pe Lana Lee. Afară, papagalul croncănea și Darlene plângea. — Eu nu-s actriță, Lana. Ți-am mai spus doar. Plecându-și o clipă privirea, Jones observă că din zăpăceală Lana Lee lăsase caseta de sub bar cu ușa deschisă. Toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aci? — Omu’ ăla de vorbea de-o demostrațe? — Mda, ăl’ de zicea că-i conduce un grăsan alb și le zice c-ar fi bine s-arunce o bombă nucleară p-acoperișu’ fabricii, ca să s-omoare, și ăi de scapă să-nfunde pușcăria... Nu l-am mai văzut de atunci. — Păcat. Aș vra să aflu p-un’ se mai învârte smintitu’ ăla gras. Poate-am să sun la Levy Pants să-ntreb de el. Mi-ar place să-l fac să pice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ceea ce te privește. Vrei un crenvurșt? — Nu, mulțumesc. — Atunci iartă-mă dacă mănânc eu unul. Organismul meu reclamă o consolare. Ignatius privi în interiorul căruciorului. O, Doamne, crenvurștii sunt într-o dezordine teribilă. Privind la Ignatius cum trântește ușițele și-și înfundă labele în compartimentul cu crenvurști, George spuse: — Eu te-am ajutat la nevoie, da’ poate mă poți ajuta și tu. Poate, spuse Ignatius, cu gândurile în altă parte, mușcând dintr-un cârnat. — Vezi astea? spuse George, arătând pachețelele în hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
problemele rasiale m-a făcut să pierd o slujbă cu șanse extraordinare de succes. Picioarele mele frânte sunt rezultatul sensibilității conștiinței mele sociale. — Nu mai spune! Ți-au dat cu picioru-n fund la Levy Pants pen’ c-ai încercat să-nfunzi în pușcărie pe muncitorii negri de-acolo. — Cum de știi acest lucru? întrebă prudent Ignatius. Ai fost implicat în revolta aceea eșuată? — Nu. I-am auzit pe oameni vorbind. — Serios? întrebă Ignatius cu interes. Nu mă îndoiesc că au vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Și cu comuniștii? — Nu-ți face gânduri din cauza lor, dragă. Scăpăm noi de ei! Claude o să fie prea ocupat să-ți aranjeze casa. O să aibă destul de lucru ca să prefacă odaia lui Ignatius într-un cuib de porumbei. Izbucni în hohote înfundate de râs. — Domnișoara Annie o să se-nverzească văzând casa asta reparată. — Păi să-i zici așa: „Mai ieși și tu și fâțâie-te puțin! Numa’ așa o să te-alegi cu casa reparată.“ Santa hohoti din nou. Ș-acu’, pune jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sobru pe marginea compunerii: „Domnule, iată tenebrele În care se complace fiul dumneavoastră. Pace! Bucurie! Iubire!“. Houdot! Mi-l aduc aminte. Reluase deviza Însoțitorilor Sfîntului Francisc: „Pace! Bucurie! Iubire!“ doar spre a-l impresiona pe tatăl meu și a mă Înfunda și mai mult pe mine. Povestea asta cu pace, bucurie, iubire n-avea nimic de-a face cu studiile mele. Îmi venea să-l strîng de gît. Ce mai ipocrit! Să trimită discret compunerea prin poștă, fără să-mi vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Întunecase deja. Am zărit dintr-odată, de cealaltă parte a geamului, ivindu-se chiar deasupra perdelelor, ca un cap de marionetă, capul tatei În rolul jandarmului! De cînd stătea acolo să se holbeze la mine? Cu pălăria lui brună bine Înfundată pe cap, l-ar fi putut interpreta pe Maigret. În ambianța zgomotoasă de la Flore, unde nu mai era nici o masă liberă, am auzit glasul mamei: „Casimir, ți-ai uitat pălăria! O să răcești!“. Ce căuta pălăria lui Casimir Weyergraf pe deasupra perdelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ceartă bărbații mereu? Înainte ca Porfiri să poată să răspundă, o altă voce de femeie se auzi dintr-o cameră de la capătul holului. ă Katia! Ce se întâmplă, Katia? Am nevoie de tine aici. Chemarea fu urmată de un trântit înfundat de oale. Katia îi aruncă lui Porfiri o privire rapidă care avea ceva acuzator în ea, ca și cum el ar fi de vină pentru tot ce s-a abătut asupra lor. Acea privire îl convinse de adâncimea și forța sentimentelor protective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Nu prea erau decese. Meșterul s-ar fi supărat fără îndoială dacă ar fi auzit că dădusem cu piciorul unei comenzi. Fără să bănuiască iritarea mea, sau fără să-i pese, Emilia stătea nemișcată, cu o pălărie mare de pai înfundată pe cap până la sprâncene, în rest îmbrăcată în negru, semănând cu o călugăriță obosită de mătănii și de rugăciuni. Când și-a scos pălăria, părul blond i-a strălucit în soarele dimineții reci de toamnă. Era singurul lucru expresiv la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]