1,478 matches
-
un mare viciu este, în mod necesar, un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului", ca și al bolii, nu ne îndreptățește a nesocoti remediile de bun simț ca puțină îngăduință față de tine însuți, oarecare zâmbet și modestie. Ghiță se ia prea în serios. Se grăbește să admită că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această cauză, nu-l poate vedea ca o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Se mângâiau însă că "fulgerele se descarcă de regulă, în copaci, nu în tufe"232. Deși un învins al sistemului politic austro-ungar din Transilvania vremii sale, Slavici e perceput ca un învingător al acestuia. Întemnițat la Vaț și beneficiind de îngăduința directorului închisorii a cărui admirație o câștigă, el reușește să rămână conducătorul din umbră al Tribunei. Presa maghiară care deține informații despre acțiunile lui Slavici scrie în decembrie 1888: "Slavici este un om mare. Acolo dărâmă unde vrea și acolo
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
gânditori din Antichitate nu sunt cu nimic mai prejos de cei moderni, și din orice clasificare nu ar putea să lipsească Platon, Aristotel, Galileo, Leibniz și Newton. Există, de altfel, o tendință a multor filosofi contemporani de a vorbi cu îngăduință și superioritate nedisimulată despre opera marilor înaintași și de a considera ideile și teoriile lor ca variante imperfecte și amendabile ale propriei lor gândiri. În seria pe care o inaugurăm acum, încercăm să aducem la lumină texte mai vechi sau
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de dragoste, o pledoarie pentru viața de familie, dar cu un final șocant, în sensul că prozatorul a dorit, și a reușit, să ucidă acea „genă malignă” din ființa umană, despre care scrie Amos Oz, și să transforme fanatismul în îngăduință, în toleranță. Finalul acestei complexe povești de viață seamănă cu șuvoiul înspumat al torentului surprins de hăul prăSăstios - revărsare în abrupt... Sfâșietor de trist... în tot acest conglomerat al bulversantelor încununări ale verbalului, ceea ce extragem, spre exemplu, din romanescul lui
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu numai lui Florin Buzgău și Dabu Dan. Iar în mod special doresc să mulțumesc păstorului Bisericii Creștine Baptiste din Cuvin, Ioan Mirăuțe, pentru colaborarea oferită și sprijinul moral. Fără munca de secretară a soției mele, Marina, sprijinul moral și îngăduința pentru timpul necesar cercetării și scrierii acestui istoric ar fi fost extrem de îngreunată munca aceasta, de aceea doresc să-i mulțumesc într-un mod aparte. Nimic nu se poate face fără Dumnezeu și cu mult mai mult când este vorba
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dar pe care nimeni nu a putut să îl localizeze. Se presupune că această mănăstire a fost construită de catolici în preajma secolului al XV-lea cu scopul de catolicizare a ereticilor. Se cunoaște faptul că ordinul călugăresc franciscan a primit îngăduința de a ridica câte o mănăstire în apropierea „punctelor de lucru”. Este important de subliniat că nu există dovezi pentru aceasta și totul este din auzite și bazat pe presupuneri. „Valul Roman” datează din secolele IV - V și a fost
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
alte părți. Dincolo de faptul că informatorii nu sunt principalii vinovați pentru dezastrul României comuniste și imediat postcomuniste că doar existau și securiștii, care îi racolau, și înalții activiști, care dirijau și controlau Securitatea! Cred că trebuie să practicăm o anumită îngăduință față de cei nu foarte păcătoși, pentru a încuraja astfel autodeconspirările, care mi se par mai eficiente pentru spiritul public decât deconspirările. Dacă ne așteaptă un nou val de deconspirări? După știința mea nu am surse proprii de informare, ci doar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-i priveze de ajutorul său. Atunci frații, neavând mijloacele necesare pentru a realiza acele opere, constrânși de nevoie, au plecat de acolo și au fost găzduiți în alte case. Însă, în anul 1231, s-au întors în locul respectiv și, prin îngăduința regelui Henrik, au fost primiți în spital. Însă administratorul spitalului, considerând că orice se oferea fraților, practic, i se cuvenea lui, a început să-i molesteze, comportându-se într-un mod neonest. Ei au îndurat cu dificultate această situație, iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a afirmat inexistența (nici măcar în intenție!) vreunei culpe în ochii săi adaugă că și, obiectiv vorbind, această vină nu i-a fost găsită sau a fost considerată minimă și de către cel care îl învinuia. Dacă Augustus însuși a dat cu îngăduință pedeapsa lui Ovidiu, de ce familia Messalinus ar refuza să-l cunoască? E adevărat că poetul a depășit în repetate rânduri limita, dar oare nu era Ovidiu întotdeauna în preajma unuia dintre ai lui? Un prieten al fratelui (Cotta Maximus) trebuie să
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
către Sextus Pompeius, trebuie să subliniem aici că din expresia lui Ovidiu transcende semnificația propriu-zisă a triumfului lui Tiberiu asupra panonilor. Se înțelege că un asemenea eveniment a umplut de bucurie casa imperială și a dus la o mai mare îngăduință față de toți, inclusiv față de Ovidiu (v. 87-92). Formularea lui Ovidiu, însă, pare să aibă o bătaie mai lungă, care depășește până și așteptarea poetului, oricât de îndrăzneață ar fi aceasta. Pare a fi o așteptare publică, a cărei jubilare anticipată
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
reor esse tuae. Iam timeo nostram cuiquam mandare salutem: Ipsum morte tua concidit auxilium.415 Tocmai atunci când poetul nutrea cele mai roze speranțe, mai ales în urma intervenției prietenului său Paulus Fabius Maximus, și tocmai atunci când Augustus începuse să privească cu îngăduință spre vinovat ne asigură Ovidiu Paulus și-a luat zborul luând cu el speranțele poetului. Da, și speranțele poetului, pentru că acestea i-au fost de două ori frânte: într-adevăr, îi murea unul dintre cei mai buni și mai influenți
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din toată zestrea educativa pe care ei i-au transmis-o; 3. părinți prea grijulii care manifestă una din tendințele extremiste: fie sunt deosebit de severi în a impune reguli, fie, din prea multă grijă, concretizata într-un comportament plin de îngăduința și libertăți de a-si apropia copilul, cedează în fața determinării acestuia, motivându-și atitudinea prin dorința de a nu-i "știrbi" în vreun fel personalitatea copilului, lăsându-i un grad de libertate aproape totală; 4. părinți indiferenți, delăsători, care consideră
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pentru oricare eveniment, rezultatele putând fi raportate separat (pentru ochi și pentru cap). v. Facem precizarea că, în Ghidul investigatorului autorii dedică un intreg capitol descrierii detaliate a etapelor care s-au succedat în obținerea coeficientului de încredere. Ne luăm îngăduința a reda reprezentarea grafică a distribuției acordului obținut în urmă verificării coeficientului de încredere. Figură 2-1: Distribuția acordului obținut în urmă verificării coeficientului de încredere*) *) Pe axa verticală este prezentat numărul proporțiilor (N=204, obținut de 6 codificatori x 34
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
caz, nu mai mult decât ar fi făcut-o în cazul în care ar fi folosit un cuvânt pentru a se referi la o emoție. Pentru o mai bună înțelegere a precauției legate de emblemă despre o emoție, ne luăm îngăduința de a oferi un exemplu legat de ideile sus-prezentate. Dacă interlocutorul nostru, relatându-ne o situatie, ajunge într-un punct în care trebuie să menționeze emoția trăită de persoana despre care vorbește, iar acea emoție este să spunem bucuria, interlocutorul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
211. (c) familii în care sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură familie. Deși era de așteptat ca, din perspectiva răspunsului bifat, să predomine expresiile faciale negative, am constatat frecvență unor expresii faciale pe care ne-am lua îngăduința de a le numi generic complet degajate, netensionate. "Divulgam" aici faptul că în această familie, adolescentul a fost cel care a propus a treia variantă de răspuns, iar la întrebarea părinților oarecum nedumeriți vizavi de opțiunea tânărului referitoare la motivul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
din sursă directă că legea nu se aplica atunci când tatăl (nelegitim) al copilului era cetățean străin, tinerelor propunându-li-se avortul pentru a împiedica o eventuală expatriere prin căsătorie; mai mult, am auzit fără a putea controla că aceeași discretă "îngăduință" opera și în cazul femeilor rome și maghiare. Într-un registru foarte diferit, aș da drept exemplu problema cenzurii: la sfârșitul anilor '60, Ceaușescu desființase cu oarecare pompă Direcția Presei instituția oficial însărcinată cu cenzura textelor tipărite-, pretinzând că redă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
formal, acestei propagande rudimentare, acest mecanism de comunicare predominant orală prin zvon, prin secrete dezvăluite în cascadă, traducea într-un limbaj privat temele politice oficiale și acapara de fapt în beneficiul discursului politic oficial mecanisme esențiale ale comunicării private. O îngăduință până atunci nesperată scoate la suprafață acest nou tip de discurs, caracterizat prin echilibristica inedită între adevăruri niciodată spuse până la capăt și minciuna propagandistică. De aici derivă, în ultimă instanță, o întreagă producție culturală de mare succes: seria de romane
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
unei eliberări autentice. În subsidiar, anexarea selectivă a tradiției interbelice a neutralizat în mare măsură discursul de opoziție, destructurat de preluarea unor teme până atunci definitorii antisovietismul, antibolșevismul, discursul național în repertoriul oficial. Aceasta cu atât mai mult cu cât îngăduința de a călători în Occident o nouă libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un contact direct, aparent liber, chiar dacă era în realitate foarte atent monitorizat, între persoane și idei. Mai mult, Occidentul devine, din patron imaginar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de a se umili al pelerinilor, ci doar o neliniște care-l îngrijoră. Am aflat că mâine vrei să-ți încerci din nou puterile și să înfrunți pustia. Aș dori să te însoțesc și să-ți fiu călăuză. Îmi iau îngăduința să-ți spun că mă voi ruga în noaptea aceasta pentru liniștea domniei tale. Mergi în pace! Egumenul îl binecuvântă făcând deslușit asupra lui semnul crucii și rămase pe loc cu privirile spre uriașul de stâncă. Au mers spre nord-vest
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
împăraților din basme, o lume a rafinamentului amabil, dar îl și obligau să se poarte ca atare. După ce prezentă scrisorile marelui vizir Rami Efendi și ale marelui dragoman Alexandru Mavrocordat, exprimă politicos dar ferm dorința padișahului: — Cu ajutorul lui Allah și îngăduința sa, aduc către măria sa Constantin bei porunca Sultanului celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această Lume și pe Cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul globului de Pământ și Ape. Dorința stăpânului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pacea și de sfatul lui Allah care să ne lumineze mințile și să ne liniștească sufletele? — Îndurare, înălțimea ta, dorința voastră este poruncă pentru noi, dar mi-e teamă că după aceea nu ne vom putea ridica, așa că cer îngăduința de a sta alături de preaînțeleptul mare dragoman Alexandru, căruia încrederea marelui sultan i-a făurit renumele de exaporit, adică sfetnicul cel de mare nădejde. Turbanele albe se mișcară afirmativ. Alexandru Mavrocordat se deplasă puțin ca să-i facă loc domnului muntean
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plăti haraciul. La Vlah serai, odată cu sosirea Brâncovenilor eliberați din închisori, s-a oprit și un bătrân pelerin venit călare pe un măgar costeliv, apariție obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată superstiția că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
secular decât următoarea anecdotă? Pe terenurile ce țin de biserica Sfântul Ioan, la București, se află mai multe case închiriate a căror rentă e folosită pentru cheltuielile cultului. Printre aceste locuințe se găsesc două case de toleranță. Popa merge cu îngăduința până la a le permite obișnuiților să treacă prin cimitir. La fiecare șase luni, percepe, cu un splendid sânge rece, produsul chiriei și îl varsă în cufărul bisericii sale. Bietul popă! Îl plângem sincer și nu avem cuvinte severe decât împotriva
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
descoperă sub această grațioasă înfățișare? O lene incurabilă, gustul risipei, al vieții ușuratice; o vanitate, o ambiție nemăsurate. Acești domni sunt stăpâni aspri, nemiloși, atât pentru servitorii, cât și pentru țăranii lor: e imposibil a le smulge cea mai mică îngăduință, a obține de la ei cel mai mic sacrificiu, fie că e vorba de îmbunătățirea sorții claselor ce suferă, fie de dotarea țării lor cu lucrări utile. Clasa de mijloc e mai laborioasă pentru că trebuie să trăiască; nu e mai puțin
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dublu proces, filtrat atât din punct de vedere religios, cât și artistic. Sub aspect religios, acest fapt poate fi interpretat ca un act de manifestare a potențelor creatoare umane, în sensul de imitatio dei, dar și ca o formă de îngăduință divină, prin care omului i se permite surprinderea în imagini a sacrului. Pe de altă parte, în sens artistic, reprezentarea vizuală a sacrului, prin utilizarea mijloacelor materiale, specifice lumii noastre, nu este nimic altceva decât o formă de raportare a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]