2,094 matches
-
ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul roman a fost o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
o descărcare nervoasă pe toate necazurile care l-au apăsat. Ea a căpătat în roman întorsăturile cele mai imprevizibile pe portativul stilului scriptic. Ea a apărut ca mijloc de defulare sau numai decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
de încântare: - Flit! Gașca dispăru, chirăind încântată de bunăvoința arătată și era gata-gata să-l omoare pe un tâmpit ce se lăuda cu stropii de salivă de pe obraz, susținând nemernicul că sunt chiar ai Inegalabilului. După mai mulți pumni și înjurături însă, lacrimile i-au acoperit comoara cu care se lăuda și nimeni nu l-a mai băgat în seamă, că nu merita! Cu timpul, până pe la orele șaisprezece, au mai apărut, fiind tot invitați și stimulați, poeta dezinhibată, cea care
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
cu spini pe frunte și I s-a dat o trestie în mână, bătându¬-și joc de El. Mulți încă, în zilele noastre mai repetă această bătaie de joc la adresa Mântuitorului, chiar dacă unii dintre ei se numesc creștini. Oare, câte înjurături, câte ocări și câte defăimări nu aducem la adresa lui Dumnezeu, ori de câte ori planurile noastre nu sunt după cum vrem noi? Când suntem supărați, când suntem nervoși, alegem mai degrabă să Îl înjurăm decât să-¬L chemăm în ajutorul nostru. Deseori, prin comportamentul nostru
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
Disperați și îndrăgos tiți frumoaso Cum plămădeam zorii pe celălalt versant al insomniei Ori cum urlam ca apucații TRĂIASCĂ ROMÂNIA TRĂIASCĂ TRICO LORUL TRĂIASCĂ ALMA VENUS MĂRIA SA POPORUL Fantomele nopții ne făceau grăbi te loc Căci nu știam ce-i înjurătura Fericirea pe cetluindu-ne gura Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Bioerezie / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BIOEREZIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372106_a_373435]
-
de topor și ciocan prin care piroanele luau și mai strașnic în primire ușa de la intrarea în colibă întărind-o, „moș” Dâră părea a-și fi vărsat năduful cu care îndeobște îl lua în primire pe Damas, alegând să folosească înjurătura ca pe singura modalitate simplă și directă de a-și vărsa focul ajuns, iată, vălvătaie, din pricina naturii dezlănțuite dar și pleaznă scăpărătoare de destin nemilos cu care viața a avut grijă a-l atinge, îmbrobodi și vâna și care-l
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
cu mulți ciulini și-ntinse cât ochiul nu cuprinde, malverse și fără inimi, pentru a zândărî și sângera alte inimi, cum s-a și întâmplat vezi bine. Buzele le erau pecetluite celor doi frați când băiatul era de față, nici înjurăturile nu-i mai erau de ajutor lui Dâră când năduful era prea mare, nimic nu-i alunga gândurile negre și nici exasperările neputinței, nu se mai rostogoleau bolovănos din abruptul inimii, continua să-și reproșeze insuficienta aplecare de a citi
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
și plângea ca un copil, apoi scotea batista, își ștergea lacrimile și continua să povestească foarte senin, parcă nu i se întâmplase nimic deosebit: “Asta a fost ultima mea imagine despre el,hai, părea el să zică, foarte liniștit, după înjurătura lui de anafură, punând desaga jos și așternându-ne un prosop dat de mama, hai dați-vă jos de-acolo și luați ceva-n gură că v-o fi foame și vouă, parc-ați fi bolnavi de jigodie de slabi
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
cei doi ca să măresc distanța dintre ei. Mai fac și ceva pași pe coridor, convins fiind că oamenii s-au așezat la locurile lor.Bătaia n-a început încă,dar au dat drumul la robinetul gurii pe care ies numai înjurături.Acum se-aude și femeia care e foarte vulgară pentru o doamnă cu pretenții. Chiar și-ăla micu' are ceva în repertoriu. Intru în toaletă ,să spăl cămașa și să mă țin departe de așa ceva.E mult mai liniște. Doar
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
cum o năpădește o teamă cumplită. Era în plin centru, dar nu departe de locul în care se refugiase tânăra, era un restaurant de țară, prost luminat, ponosit de unde se auzeau strigăte răgușite și vulgare, zgomot de pahare sparte și înjurături. La un moment dat, ușa localului fu izbită violent de perete și afară năvăliră împărțindu-și lovituri cu nemiluita, o șleahtă de haidamaci beți. Alexandra îngheță! Privi deznădăjduită în jur dar nu văzu decât un bătrân ce se clătina amețit
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
te lua de lume pe drum, ca să nu se mai ia nici lumea de tine! - Eu mă luai de tine? - Da’ ce credeai, că sunt chior? Când te chiorăști printre uluci la oameni cum faci tu, este egal cu o înjurătură. Ești un ofticat! Între timp apare în pragul ușii Mița și-l strigă pe bărbatu-său: - Ghiță! Te uită Dumnezeu la gard? Vino să dai fân jos din fânar, pentru vite. Nu vezi că e noapte? - Ho, că vin acu
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
prin purcederea Duhului Sfânt direct din Domnul Dumnezeul Nostru al tuturor. Casă dovedești Domnului Dumnezeului Tău că ai înțeles puterea sa binevoitoare, că ești un credincios activ, care nu se rezumă la două trei închinăciuni între vorbe urâte, scuipături și înjurături debitate în jur, că faci parte din însuși Duhul Sfânt spre a-ți câștigi o șansa la raiul veșnic, trebuie să ajuți Divinitatea în opera sa de Creștinare, in cel mai strict sens al cuvântului. Dar nu ca preot dacă
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
acele veșminte. Trebuie să te ajuți mai întâi pe tine însuți. Dumnezeu nu ajută decât pe cei care se ajută pe sine însuși. Ai mărturisit vre-o dată vorbele grele aruncate la furie până și mamei tale? Acestea, împreună cu obișnuitele înjurături sunt marile păcate care te împovărează și te înstrăinează de propria ta conștiință, Duhul Sfânt din tine. Credinciosul CREDE oare cu adevărat? Dese ori prin această credință, exprimat prin recitarea de paradă a Crezului și largi închinăciuni de ating pereții
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
fost dacă am fi fost acum resemnați printre rânduri judecați și blamați ajutăm lumea fără păcate să adune pietre pentru un poem epitaf despre eternitate... XI. DOAR DOUĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016. înjurături mi-au rămas (de la tata) primordiale ce-i drept și acelea lipite de timpanul urechii stângi pe care un orelist practicant budhist mi-a scos-o fără ezitare din rădăcină pentru mântuirea mea nirvanică anticipată a concis aproape fericit privindu
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
eu oarecum nepăsător de perspectiva edenică după șoaptele tale singurele din lume care m-ar putea face cumva să cred că destinul meu are vreo însemnătate acolo sus chiar și așa într-o ureche cum am rămas ... Citește mai mult înjurături mi-au rămas (de la tata)primordiale ce-i dreptși acelea lipite de timpanul urechii stângipe care un orelist practicant budhistmi-a scos-o fără ezitare din rădăcinăpentru mântuirea mea nirvanică anticipatăa concis aproape fericit privindu-măsuferind atât de mult după șoaptele talealerg
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
mai auzisem. Rostea și alte nume. Unele cunoscute și de mine de prin presă ori din fotografiile văzute la Congresele PCR sau la manifestațiile ocazionate de ziua națională. S-a oprit după ce s-a mâniat și le-a tras câteva înjurături, pe românește, provocându-mi cel puțin zâmbetul, dacă nu râsul, prin „acuratețea" expresiilor folosite. Eram contrariat. Folosea din obișnuință un vocabular elevat, se observa cu ușurință că este o femeie cultivată, cu maniere alese. Acele înjurături dure ieșite din gura
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
le-a tras câteva înjurături, pe românește, provocându-mi cel puțin zâmbetul, dacă nu râsul, prin „acuratețea" expresiilor folosite. Eram contrariat. Folosea din obișnuință un vocabular elevat, se observa cu ușurință că este o femeie cultivată, cu maniere alese. Acele înjurături dure ieșite din gura ei atât de hotărât, puteau schimba impresia oricui. Totuși, rostite de ea, pe un ton pe care cred că numai ea îl putea avea, parcă nici nu mai păreau vulgare, căpătau nuanțe noi, de parcă erau scăpate
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
se povestește ș-apoi încheie: " Toate ca toate, dar toți cancelarii ăilalți au căzut de la putere, numai doi au mai rămas: Gorciacof și... Brătianu! " [ 28 martie 1880] ["CEA MAI SLABĂ DINTRE APUCĂTURILE SOFISTICE... "] Cea mai slabă dintre apucăturile sofistice e înjurătura. Când argumentele adversarului sânt prea tari încît nu poți întîmpina nimic la ele, lași obiectul în discuție cu totul de o parte și, atribuindu-i adversarului intențiuni și vederi cu totul străine obiectului, {EminescuOpXI 100} îl numește când trădător, când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiune asupra căreia nu insistăm - nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră și ironie, nu la înjurătură. Când cineva scrie rău de ex. e ridicol, când plagiază e de defăimat; în cazul întîi spiritul său e de vină și spiritul e totdeuna moralicește nevinovat, în al doilea caracterul său e de vină și numai acesta e supus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei lucrări secrete ce are de țintă răsturnarea d-sale și, din această pricină, fiind astăzi nervos ca o femeie, rosti, în urma căderii proiectului, de pe banca ministerială și în gura mare: "Acelora cari au votat în contra mea, să... ". Era o înjurătură în regulă, așa că n-ar putea-o înscrie nici cea mai trivială gazetă radicală. Cuvintele d-lui ministru de interne ajunseră la urechi indiscrete; acea înjurătură se adresa evident deputaților majorității, căci nu credem că d. Cogălniceanu ar fi putut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministerială și în gura mare: "Acelora cari au votat în contra mea, să... ". Era o înjurătură în regulă, așa că n-ar putea-o înscrie nici cea mai trivială gazetă radicală. Cuvintele d-lui ministru de interne ajunseră la urechi indiscrete; acea înjurătură se adresa evident deputaților majorității, căci nu credem că d. Cogălniceanu ar fi putut pretinde sprijinul opoziției. D. Dimancea auzi și d-sa fraza pe care noi o dăm mai sus printr-un șir de tainice puncte și, mergând în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să nu-și poată închipui decât văzând cu ochii adâncul degradării stilistice și morale a acestei tagme de demagogi, îi spunem că caute n-rul "Romînului" de la 13 august 1875 pag. 3, unde el va vedea că într-adevăr nu există înjurătură cât de scârboasă în limba românească pe care onorabilii și urbanii patrioți să n-o fi trecut în gazeta d-lor. Noi mărturisim că nu putem comite necuviința de-a reproduce cele ce stau acolo. Și acești oameni fac educația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume de bărbați de pe Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul artei și s-a repezit pînă la Paris. De unde, cu o concupiscență (intelectuală) bine temperată, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca atare în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e de-a dreptul penibil. Într-o astfel de emisiune, cei de pe trotuar erau întrebați dacă au vreun tablou acasă. Stupoare! Nu numai că întrebarea părea a veni dintr-o altă limbă sau, și mai rău, sunînd probabil ca o înjurătură (încă neîntîlnită), dar cei întîmpinați astfel reușind să îngîne totuși o frază divulgau o situație generală mai mult decît precară a mentalului colectiv. Explicabilă, de altfel, pînă la un punct, din moment ce lumea de azi se confruntă cu drame într-adevăr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]