2,611 matches
-
înseși a muncii de cercetare ce aseamănă de fapt cu lectura unei poezii sau a unui roman. În orice caz, noi credem cu tărie că analiza narativă nu e nici pe departe o formă de artă sau un un talent înnăscut. În schimb, nu poate fi nici o simplă „tehnică”, ci e o abilitate care necesită multă răbdare și implicarea, poate fi învățată la nivel academic, rafinată și îmbunătățită. Lectura exemplelor detaliate, așa cum sperăm că au fost cele oferite de noi în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aceeași cetate au creat, de data aceasta în limba ebraică, Aaron Cohen, Shemen Tov și Z’kan Aharon. De însemnătate pentru diaspora iudaismului rămâne activitatea rabinului Aaron Cohen (sfârșitul secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului următor). Retor înnăscut, strălucit exeget și scriitor, Cohen s-a ocupat și de restaurarea vechii sinagogi din ghetou, precum și a vechiului cimitir. Este el însuși un exemplu al existenței meandrate a evreului în diaspora. A învățat în Italia, la Școala levantină din Veneția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
axioma celebrului filosof induce ideea că subiectul trăiește ignorându-se pe sine. El nu se cunoaște decât parțial, astfel că o întreagă parte din el îi rămâne străină. Fiecare individ adăpostește în el acest străin: inconștientul său. Inconștientul nu este înnăscut sau ereditar. El se construiește. Se formează și se transformă datorită evoluției individuale. A spune că inconștientul se formează istoric înseamnă a reafirma importanța a ceea ce trăim în elaborarea structurii psihice. Inconștientul se stabilește gradual, în funcție de istoria personală. În copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o realitate emergentă, ce se construiește neîncetat, prelucrând niște conținuturi anume. Axioma pare a fi următoarea: inteligența nu mai este în totalitate înnăscută, ea se modifică prin antrenament și educație. Cunoașterea rezultă ca un proces individual de transformare a datelor externe în structuri interne ce se restructurează necontenit. Acest proces implică o interacțiune continuă între subiect și obiect, o acomodare a datelor externe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
impuls interior care provoacă schimbarea, din termenul "movere" derivând și noțiunile: motiv, motivație. Un aspect interesant este acela că mișcarea poate fi privită ca act, proces și rezultat. Conceptul de motricitate este definit ca exprimând o însușire a ființei umane înnăscută și dobândită de a reacționa cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni, sub forma unei mișcări. La baza motricității stau o serie de factori neuro-endocrinomusculari și metabolici care condiționează deplasarea în spațiu a corpului uman sau a segmentelor sale
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Hillgard, prezintă o definiție posibilă a învățării: „învățarea este procesul prin care o anumită activitate ia naștere ori se transformă, reacționând la o situație, cu condiția ca esența schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării organismului, a tendințelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului”. O altă definiție a învățării a fost formulată de Pierre Pesquie, astfel: „o modificare adaptativă sistematică și relativ durabilă a conduitei, atunci când individul este pus în repetate rânduri în situația
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
atât învățarea senzorimotrică cât și învățarea motrică propriu-zisă ocupă locuri însemnate datorită faptului că stau la baza unui șir întreg de acte de comportament. Învățarea motrică începe încă din stadiul inițial al dezvoltării copilului, fiind ancorată în reacțiile motrice naturale, înnăscute, care se asociază cu stimulii externi ai alimentației și îngrijirii materne. J. Piaget stabilește etapa inteligenței senzorimotrice, durând de la naștere până la 18 luni, considerând-o ca prima etapă în dezvoltarea mentală a copilului. Desigur că evoluția motricității nu se oprește
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
leagă și condiționează concursul următor. Mărirea frecvenței concursurilor sportive, sporirea dificultăților acestora au determinat creșterea rolului procesului pedagogic al antrenamentului sportiv, ameliorându-i efectele, îndeosebi pe plan biologic. Altitudinea performanței sportive a depins tot mai mult de nivelul calităților motrice înnăscute și dobândite ale sportivilor, de numărul deprinderilor motrice, concretizate în elementele și procedeele tehnico-tactice cele mai eficiente. Acest aspect se urmărește în cadrul lecțiilor de antrenament sau, mai bine zis, în suita lecțiilor care compun un ciclu săptămânal, o etapă, o
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente (părți) ale acestuia într-un timp cât mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iuțeală) maximă, în funcție de condițiile existente. Rață Gloria (2006), definește viteza astfel: „aptitudinea psihologică înnăscută a omului, poate fi definită drept capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditatea maximă, în funcție de condițiile existente”. Viteza (după Martin
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
optează pentru o alimentație sănătoasă și de calitate; - demonstrează capacitatea de a identifica, evita sau rezolva potențialele situații de risc. c) Înțelege și promovează principiile democratice ale libertății, dreptății și egalității: - conștientizează faptul că fiecare ființă umană are o valoare înnăscută; - demonstrează respect pentru demnitatea umană, pentru nevoile și drepturile omului; - promovează ordinea și legalitatea la nivel social; - respectă și apără drepturile individuale și proprietatea; - participă la procesele democratice. d) Participă la activități care promovează binele public: - înțelege sistemele economice, politice
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
finețe datorită căreia, de exemplu, portretul unui scriitor, Ernst Zahn. O evoluție de scriitor (1912), se distinge prin acuratețe și putere de convingere. Prea legat însă de principii, B. s-a limitat adesea la ilustrarea lor, poate și dintr-o înnăscută pasiune didactică (Creațiunea poetică, cu deosebită privire asupra clasicilor germani, 1909). Convins că „maturitatea internă” a unui scriitor asigură și o formă „exterioară” durabilă pentru operă, el s-a adresat cu precădere valorilor consacrate (mai ales Schiller și Goethe; din
BRATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
din București. În 1949, el se alătură actorilor de la Teatrul de Stat din Sibiu, proaspăt înființat. După o activitate de peste cinci decenii, răsplătită cu Ordinul Muncii și titlul de Artist Emerit, se retrage din teatru în 1965. Cu un simț înnăscut al scenei, a creat numeroase roluri comice memorabile. În literatură, debutează cu nuvela Gheorghiță (1930), urmată de alte povestiri și poeme în proză, publicate în „Universul” și „Ordinea”, din care câteva vor fi adunate în volumul Victoria (1941). Narațiune „din
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
Șerban Cioculescu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian ș.a. Greu încadrabila într-o specie anume, creația lui B. a interesat și interesează că document al unei perioade istorice, dar și al unei experiențe-limită. Relatarea nuda, lipsită de ornamente, e compensata de darul înnăscut al povestirii. Departe de a fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
discursivitățile heirupiste, aducând accente noi, precum cele din lirica erotică a acestei perioade mature (Metamorfoze, 1963, antologie a liricii sale de dragoste, începând cu volumul de debut). Modalitatea de trăire și literaturizare expresionistă a fost, se dovedește acum, o caracteristică înnăscută, nu dobândită pe cale livrescă, a temperamentului poetei. Ea și-a proiectat, de la adolescență la senectute, stările lirice în elemente cosmice, prin hipertrofierea eului până la recunoașterea lui în toate detaliile lumii. Debutând sub semnul unei vulnerabilități emoționale introvertite, în deceniile ’50-
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
acțiunile sale; că tipul ambivalent este un tip complicat, imprevizibil, schimbător, cu opreliști morale și sufletești slabe, Înclinat mai mult către rău, egoist, intrigant, pervers. Aceste tipuri se apropie În mare măsură de tipurile morale. Ele au un caracter natural, Înnăscut, ca o trăsătură funciară a persoanei umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care, ca și „daimonul” lui Socrate, mă oprește de la efectuarea unei acțiuni. Evitarea este rezultatul cenzurii morale. Atitudinea de evitare este un proces psihologic și moral foarte complex. Ea ține, pe de o parte, de instinctul de conservare, ca trăsătură Înnăscută, funciară, a ființei mele, iar pe de altă parte, este legată de nivelul meu de educație, de instruire și cultură, care-mi conferă capacitatea de a evalua situațiile vieții, de a anticipa atitudinile celorlalte persoane față de mine, acțiunile lor posibile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale, așa cum apare ea În intențiile, conduitele, acțiunile persoanei. La originea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de obiecte extrem de puține, strict necesare credibilității narative, autorul fiind și sub acest raport deosebit de sever. De regulă, personajele se mișcă printre ustensile familiare, casnice, în scene de familie tipice, banale, obositoare prin repetiție, mai ales în construcțiile ample. Povestitor înnăscut, lui A. îi place vizibil să detalieze, adesea redundant și monoton. De aici vine și înclinarea pentru roman, accentuată în ultima perioadă a vieții. Primul roman apare în „Luceafărul” (1912), cu titlul Povestea unei vieți, reluat în volum abia în
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
care determină prin efectele lor conjugate direcția și conținutul acțiunii. Acțiunea educațională este specializată (organizată, instituționalizată, efectuată cu ajutorul unor persoane anume calificate) și constă într-un proces de conducere, de control și de perfecționare a condițiilor optime pentru dezvoltarea capacităților înnăscute ale indivizilor și a înzestrării acestora cu un sistem de valori, informații și tehnici legate motivațional și durabil de structura persoanei în vederea formării unor noi capacități (Bârsănescu, 1969). Acțiunea materială - operarea efectivă cu lucruri într-un anumit scop - este de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
precum și de aprobare, de putere sau teama de eșec nu caracterizează numai activitatea sportivă, ci activitatea umană în general, fiind considerate motive de ordin social, motive învățate. Agonismul este un mijloc, o cale de a realiza, exprima și satisface agresivitatea înnăscută, irațională, elementară și nespecifică. Agonismul nu e rafinarea rațională specifică a agresivității (înțeleasă ca o formă extremă a combativității, ca o manifestare mai puțin controlată a factorilor genetici, constituționali); este în principal manifestarea activă, sub forme variate, a tendințelor pozitive
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe, înnăscute și dobândite sub influența învățării. Accentul se pune pe modul în care individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare. Conduitele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fizică a unui corp sau a unui organism; în acest context ne interesează două aspecte: constituția fizică și constituția psihică. Constituția fizică se referă, în principal, la structura corporală, la formele și funcțiile ei, mai mult sau mai puțin evoluate, înnăscute sau dobândite. Constituția psihică pune în evidență trăsăturile personalității individului. În procesul de educare sau reeducare prin kinetotereapie, terapeutul intră în legătură și cu subiecți care prezintă constituții dizarmonice, manifestate prin elemente disproporționate, având calități, dar și particularități contradictorii, fiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
planul activităților intelectuale, cât și în activitatea sportivă. Particularitățile individuale sunt permanate și labile. Particularitățile permanente vizează aspecte legate de inteligență, care trebuie dublată de interese și aspirații. Interesul pregătește starea de spirit necesară pentru direcționarea către anumite achiziții. Tulburările, înnăscute sau dobândite, acționează în direcția modificării comportamentului, în funcție de natura tulburării, permanentă sau ocazională. În condițiile unei tulburări permanente, familia și factorii implicați în protecția persoanelor cu tulburări motrice sau psihice trebuie să intervină pentru a asigura cadrul corespunzător pentru o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dominantă și controlează mișcările segmentelor corpului din partea opusă. Corpul uman prezintă o asimetrie morfologică și una funcțională. Asimetria morfologică se referă la distribuirea organelor interne, care este diferită la nivelul hemicorpului drept și stâng. Asimetria funcțională (lateralitatea) este un fenomen înnăscut, fapt demonstrat de existența unei corelații părinți-copii în ceea ce privește abilitățile motrice ale membrelor, în special ale membrelor superioare, și implică folosirea cu precădere a segmentelor corpului din partea dreaptă sau stângă. Majoritatea autorilor explică lateralitatea prin dominanta cerebrală; ipoteza a fost confirmată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmentelor în spațiu. Deplasarea este posibilă datorită contracției mușchilor, care constituie organul motor al mișcării. Mișcarea are un caracter normal numai atunci când, simultan, impulsurile dinamogene abordează musculatura agonistă, iar impulsurile inhibitorii, pe cea antagonistă. În afara mișcărilor care comportă un automatism înnăscut, mișcările active se formează, în general, printr-o fixare în memorie a unei mișcări văzute sau executate (memorie vizuală și kinestezică). În cursul evoluției psihosomatice se dezvoltă mult complexitatea mișcărilor active, prin învățarea de noi gesturi, iar prin repetarea lor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]