7,678 matches
-
Alexandru Surdu în Prelegeri de filosofie, Ed. Scrisul românesc, 1980, și textele restituite de Simion Ghiță în Titu Maiorescu, Scrieri de tinerețe (1858-1862), Ed. Dacia, 1981. Pentru însemnările zilnice sunt de revizuit și de continuat edițiile parțiale I. A. Rădulescu-Pogoneanu, Însemnări zilnice, I-III, 1937-1943 și Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Jurnal și epistolar, I-IX, Ed. Minerva, 1975-1989. În 2007, nu-i avem pe George Coșbuc, B. P. Hasdeu și Titu Maiorescu în ediții critice integrale și unitare. Facem recapitulări parțiale, în speranța
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
mormîntul său sună frust și grăitor: "Sunt mulțumit că sunt ființă umană și fericit de a fi creștin." Și astfel, om și totodată creștin, Toni Halter cîntă la orga bisericii din orășelul Vella și totodată își acoperă paginile jurnalului cu însemnările iscate de întîmplările zilei. Rezultatul va fi o carte cu două personaje principale: Elveția și Biserica. O Elveție a cărei modernizare se răsfrînge direct asupra mentalității oamenilor, în timp ce liberalizarea, fenomen pătrunzînd tenace într-o comunitate cu precădere conservatoare, are efectul
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
învățat să înțeleg lumea de la noi și pămîntul nostru înainte de a citi despre ei în cărțile Graziei Deledda. M-am născut și am crescut în drum, privindu-i în ochi pe bătrîni și sfidîndu-i pe băieți la jocurile de istețime." Însemnările ei reconstituie într-un limbaj crud, pe potriva celor întîmplate, momentul în care i-a fost adus acasă trupul sfîrtecat și batjocorit al tînărului ei bărbat, Micheddu. Scena peregrinării consătenilor prin fața defunctului cu manifestări mai mult sau mai puțin zgomotoase, dar
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
rîvnita "stare de Univers" prin chiar capriciul filigranat al Erosului : "Un univers aprins și-un univers cernit se joacă și se schimbă în ochii tăi și în slava șovăielnică a crudului april. În Jurnalul meteorologic din 1952 apar și trei însemnări din aprilie (zilele de 6, 10 și 19) : "Acoperit, cenușiu, tern, stătut, mort. Apoi fugă de nori cenușii pe cenușiu și, o clipă, o dulce, blîndă, caldă lumină evadată peste arbori". Sau: "Nori albi-cenușii în mișcare pe cerul întunecat, omogen
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
toată întinderea ei (Florile Bosforului, Legende istorice, Basme, Macedonele, Reverii, epopeile Conrad și Traianida etc.), și nici al romanelor Manoil (1955) și Elena (1862). Acestea rămân iremediabil perimate. Pe cel mai interesant Bolintineanu l-am aflat în altă parte: în însemnările de călătorie, în cartea despre Cuza (Cuza-Vodă și oamenii săi), una de memorialistică, și într-o bună parte din publicistică. În plus, mi-a reținut atenția romanul politic Doritorii nebuni (1864), despre înfrângerea lui Tudor Vladimirescu și crearea premiselor redeșteptării
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
era Teodor Vârgolici. Domnia-sa a desfășurat într-un deceniu, din 1981 până în 1992 (ceea ce este o performanță de operativitate), realizarea unei ediții critice, cu următoarea structură pe volume: poezia în primele patru volume (1981-1983), romanele în vol. V (1984), însemnările de călătorie - VI (1985), teatru - VII-VIII (1986), biografiile istorice - IX (1987), publicistica - X (1988), corespondența - XI (1989) și varia, bibliografie - XII (1992). În ultimul volum, care încheie fericit o foarte bună ediție critică integrală, sunt restituite și fragmentele tăiate de
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
în principiu, nimic de reproșat. Aparatul critic e identic cu cel din ediția critică. Aceasta e selecția corespunzătoare primului volum din colecția "Opere fundamentale". Al doilea volum îl reprezintă pe prozatorul Bolintineanu cu toate cele trei romane și cu toate însemnările de călătorie; reproduce sumarul volumelor V și VI din ediția critică de la Editura Minerva. E suficient? Răspund în două feluri. E și prea mult, și prea puțin. Depinde cum privim. Pe de o parte, trebuie să recunoaștem că este un
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
mai reprezintă el astăzi în circulația publică a valorilor. E un Bolintineanu "clasic", îmbogățit prin retușuri semnificative de imagine, atât prin adaosurile de poezii, cât, mai ales, prin reproducerea celui de-al treilea roman, puțin cunoscut, și prin reeditarea tuturor însemnărilor de călătorie, multe dintre ele având conotații politice semnificative pentru rolul jucat de scriitor în epocă. Pe de altă parte, sunt nemulțumit de această selecție, pentru că l-aș vrea mai bine reprezentat pe personajul de epocă Bolintineanu. De aceea, aș
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
există numeroase alte mijloace materiale de probă. Dat fiind faptul că, în prima parte a lucrării au fost detaliate majoritatea probelor admise de lege, în continuare le vom enumera doar în mare. Astfel: 1. Înscrisurile reprezintă orice scriere sau altă însemnare care se referă și cuprinde date despre un fapt sau act juridic și în mod deosebit semnătura celui care a scris sau consemnat. Ele pot fi înscrisuri autentice, sub semnătură privată, pe suport informatic, originale, copii ș.a.m.d. Dacă
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
nimeni În preajma ei să-i atragă atenția că apărînd rar pe scenele adevărate, În montări adevărate, și „compensînd” În Însăilări diletante, există un mic risc - acela de-a deveni și ea , vai!, o...Țociu, ori Palade? Sigur, a propos de Însemnarea de mai sus, mi sar putea replica : actorii sunt niște copii care au nevoie de succes. De acord. Dar...de care din ele? Succesul lui Guță, ori al lui Tompa Gabor? Noaptea furtunoasă, În 1879, a fost fluierată. CÎntăreața cheală
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Data Înregistrării; Dacă femeia locuiește singură sau Într-o casă de prostituție și În cel din urmă caz nr. condicuței casei de prostituție și numele femeii care o dirijează; Observația dacă se vizitează de medici la domiciliu sau la dispensar; Însemnarea pedepselor suferite; Portretul fotografic al femeilor prostituate; Data și rezultatul vizitelor medicale. Art. 38. Condicuțele caselor de prostituție (art 18ă vor conține: Nr. condicuței; Nr. registrului; Numele și prenumele femeii care dirijează casa; Etatea, starea civilă; Locul nașterii, naționalitatea, religia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
publici, acești funcționari vor depune la intrarea lor În funcțiune câte 1.200 (una mie două suteă de lei fiecare În numerar sau În efecte publice. Art. 41. În fiecare zi de vizită medicală se va trimite intendentului spitalului o Însemnare În care se caută femeile prostituate bolnave, pe care Însemnare intendentul o va Înapoia cu observațiunea care din aceste femei s-a prezentat la spital și care nu a venit. Aceasta Însemnare se va face deosebit de biletul de intrare În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
câte 1.200 (una mie două suteă de lei fiecare În numerar sau În efecte publice. Art. 41. În fiecare zi de vizită medicală se va trimite intendentului spitalului o Însemnare În care se caută femeile prostituate bolnave, pe care Însemnare intendentul o va Înapoia cu observațiunea care din aceste femei s-a prezentat la spital și care nu a venit. Aceasta Însemnare se va face deosebit de biletul de intrare În spital ce se va Înmâna fiecărei femei bolnave În parte
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
vizită medicală se va trimite intendentului spitalului o Însemnare În care se caută femeile prostituate bolnave, pe care Însemnare intendentul o va Înapoia cu observațiunea care din aceste femei s-a prezentat la spital și care nu a venit. Aceasta Însemnare se va face deosebit de biletul de intrare În spital ce se va Înmâna fiecărei femei bolnave În parte. Titlul VI. Măsuri de ordine publică Art. 42. Băieților În etate de 17 ani nu le este permis a intra În case
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de jos, scoți sticluța ta de vin roșu de douro, cadoul prețios de la abílio, marinarul portughez, te așezi pe nisipul cald, bei câte o gură de vin, în fața ta se întinde un zid de cranii cu alge, deschizi caiețelul cu însemnările tale de călătorie și scrii un poem. șase în al treilea loc: este vremea ritualului sacru, a venit noaptea, ești singur pe plajă lângă un zid de cranii cu alge, tocmai ai găsit o cochilie de scoică-tridacna-gigas, atât de rară
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
fac altfel își vâră capul în mare primejdie. Deci temându-mă pentru capul meu, dar și pentru capul domniei tale, ți-am însemnat aici, pe filă cu pecete, ce ai a cere și a căpăta. Te înfățișezi la cămări cu însemnarea asta. Și să nu cutezi a face altfel, pentru buna liniște a domniei tale. (Îi dă hârtia. CEAUN citește și pare foarte nenorocit.) CEAUN: Apoi, jupâniță, cu ce mi-ai dat aici abia pot acoperi cuviincios masa Măriei Sale, fiind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cu bine, căpitane, și să știi că m-am bucurat cunoscându-te. PÂRJOL: D-apoi eu! Și-ți făgăduiesc să fac întocmai cum m-ai sfătuit. La bună vedere! LIANA: Umblă sănătos! (Pârjol iese. Liana se așază și-și continuă însemnările, cu catastiful în față. Intră O fată.) FATA: Jupâniță, împărătița Lioara poftește să mergi neîntârziat la Măria Sa. LIANA (uimită): La Măria Sa? Oare ce treabă poate avea Măria Sa cu mine? FATA: Eu asta nu cunosc. Eu numai am adus porunca. LIANA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe care le-am auzit cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i adevărat. LIOARA: Pot zice c-am și ales. Cumpănind cele spuse de jupâneasă, cu însemnarea pe care cu mare obidă mi-a pus-o sub ochi Ceaun-bucătar, m-am veselit și-am vrut, cum ziceam, să te văd și să te cunosc. Și să știi, fata mea, că nici eu n-aș fi putut întocmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Duc mare lipsă de exploratori. Nu geograful caută orașele, fluviile, munții, mările, oceanele și pustiurile. Geograful e o persoană prea importantă ca să umble hoinar. El nu-și părăsește biroul, ci vin exploratorii la dânsul. Le pune întrebări și-și face însemnări după amintirile lor. Pe urmă geograful pune să se facă cercetări cu privire la moralitatea exploratorului. MICUL PRINȚ: Asta pentru ce? GEOGRAFUL: Pentru că dacă un explorator s-ar dovedi mincinos, în cărțile de geografie s-ar produce catastrofe. De asemeni, dacă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dealu. Eugenia Ionescu avea la data aceea vreo 25 de caiete destul de consistente, o operă monumentală în fond, în care își povestea viața și, implicit, copilăria. Metodologia de întocmire a acestor caiete-jurnal îmi apare destul de obscură, pentru că în jurnal apar însemnări absolut fără legătură între ele despre Hitler, George Vraca. Singurul principiu de coerență ar fi criteriul cronologic. Ca o concluzie, am putea spune că apar foarte puține date despre viața ei. Jurnalul pare o situare în context. Ce se întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
vieții mele, Singurătăți, Zbor cu aripi frânte, O viață neînsemnată, Lungul drum al unei vieți, Valuri, valuri, mereu valuri. La începutul primului caiet putem citi un fel de dialog al Eugeniei Ionescu cu sine: - Spuneai că ai multe caiete cu însemnări și tot felul de documente. - Am, dar se referă mai mult la umila și neinteresanta mea făptură - veriga mult prea mică, interesantă e viața întregii familii, și eu nu mai știu multe despre ea. - Și dacă ai ști? Ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o certitudine tot putem avea despre ea. Eugenia Ionescu nu cunoaște albitura, nu lasă cititorul să respire absolut deloc. Pentru că, imediat după aceste informații culinare, ni se spune că s-a format noul guvern sub conducerea lui Gheorghe Tătărăscu. Alte însemnări se referă la o serbare la care Eugenia Ionescu trebuia să joace rolul unei zâne, iar lucrul ăsta o măgulea peste poate. Ce frumos are să fie. Vor dansa și florile și zânele și piticii. Florile îmbrăcate cu fustițe verzi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
canapeaua din sala de probe alături de voalul prins cu beteală argintie de o cunună de flori albe făcute din catifea. Categoric, Eugenia Ionescu avea comportamentul unei fetițe perfect normale de 10-11 ani, cu pasiunile și dorințele inerente vârstei. Dar, vorba însemnării de pe coperta caietului, trebuie să ne așteptăm la o dezamăgire. Până acum totul plutește într-o normalitate absolută, o atmosferă de provincie poate puțin sălcie, dar în general nimic nu anunță bruște și categorice convertiri. O lume în care gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de furnici, să nu zici „zău“, că iei numele Domnului în deșert, să nu legeni picioarele când atârnă pe scaun că... legeni pe diavol. Aproape de această mărturie prin care călugărița își dezvăluie fascinația pentru părintele câmpinean găsim și o altă însemnare interesantă despre Rasputin. De fapt, o mărturie a cuiva care l-a cunoscut pe Rasputin, dar simpla consemnare în jurnalul Eugeniei Ionescu nu ne poate lăsa indiferenți. Din punct de vedere fizic, Rasputin e respingător. Are mâini murdare, unghii negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în care rudele viitoarei călugărițe pleacă la București să-și ia licența, gata să se întoarcă cu ea, călăuzindu-se după sintagma „decât codaș la oraș...“. Poate Eugenia Ionescu nu știe, dar în tot acest timp la care se referă însemnările sale, la câțiva kilometri distanță de Câmpina, adică în Buștenari, trăia un cetățean pe nume Geo Bogza. Se răsese în cap, ceea ce-i scandalizase pe oamenii de bine ai comunei unde el avea o sifonărie. O afacere care-i asigura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]