1,138 matches
-
Recente? — De acum trei zile. — Dumnezeule sfânt! Ce sălbăticie. Cine sunt? — Niște garimpeiros... Au invadat teritoriul yubani. Veți avea aceeași soartă dacă nu plecați de pe aceste pământuri. Trei dintre bărbați se îndepărtaseră câțiva metri și vomitau; ceilalți se strânseră instinctiv, înspăimântați: — Sunt aproape? întrebă un tractorist. — Nu vă temeți. Vor doar să plecați. — Păi, eu plec! spuse unul dintre cei ce încetaseră să mai vomite. Cred și eu că plec! Și chiar în clipa asta. Nu merită treizeci de pesos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
tras la față. O bătrână îl veghea așezată pe jos. Într-un colț, ardea un fel de afumătoare și un miros greu și aspru inunda încăperea și se agăța de gâtlej. José zgâlțâi umărul celui adormit, care deschise niște ochi înspăimântați. Îl privi pe omul alb și șopti într-o engleză perfectă, fără accent: — Piá se văicărește în mormântul ei de pe insulă. A văzut-o pe femeia pe care o doreai și s-a îmbrăcat ca ea, și s-a spălat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
grămăjoară de praf negru În care mai tresare cîte un punct ce se desprinde aproape invizibil din masa de puncte inerte. Recunosc viața după mișcare. Ar trebui să-i respect șansa, dar strivesc iar și iar, pînă netezesc totul. Ce Înspăimîntat este acest picior cînd devine el Însuși destin al altor existențe, lovind haotic, fără alegere, fără criterii. Va fi folosind și viața paraziților la ceva, de vreme ce s-a ivit În spațiul acesta, fie și numai ca să-mi biciuiască nervii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
spuse domnul Prentice dîndu-se puțin la o parte, ca să-l arate pe Rowe. E tulburător pentru orice om să constate că a Început să inspire groază celorlalți; pe unii, tulburarea asta Îi Îmbată ca un vin. Rowe, Însă, se simți Înspăimîntat, ca și cum ar fi comis, fără voia lui, o atrocitate. Doamna Bellairs Începu să tușească - ai fi zis că se Înecase cu un os de pește la un banchet select. Efortul făcut pentru a se stăpîni Îi umflase vinele de la gît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
difuzeze un film cu biografia Comandantului T., În care rolul Unicului era interpretat de un model ceva mai nou de VW, Întinerit discret printr-un facelift care-i ridicase ușor linia farurilor. Nu ați fost, așadar, acolo să vedeți figura Înspăimântată a Annei când au apărut imaginile de arhivă cu Volkswagen T. Guevara, iar ea, până atunci atât de mândră În fața mașinetului plebeu, aidoma unui ou Fabergé silit să stea Într-un cofraj alături de banale produse galinacee, s-a ridicat În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dușmană. O să înceapă lupta. Prost dispus, Goilav tăcu. Omul acesta era sîcîitor. Oferind pictorului doar compania unei gîndiri brutale, Aizic dorea cu orice preț să-l zmulgă din inerția pe care bătrînul o dorea durabilă. Un cîine lătră a om. Înspăimîntat, intrusul privi spre ușă. Vremea a tras perdeaua și tabloul zugrăvit de Aizic îi apăru în toată plenitudinea bătrînului Goilav. Nutri chiar, pentru fostul persecutat, un sentiment de dușmănie. - Mai departe știi ce s-a întîmplat? îmi povesti Goilav. Au
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
jenată cît plină de spaimă. - Să trăiți! răcni el prompt, sărind în sus cu sprinteneală. Un crac îi lunecă de-a lungul piciorului în timp ce, sfrijit, celălalt picior rămase gol. Mi-am declinat identitatea. Întocmai ca la secția de învățămînt, surpriza înspăimîntată care se citea pe fața lui, pe loc fu înlocuită cu aerul unei dezamăgiri. Se așeză din nou pe scaun și-și trase cracul rebel în sus. Dînd scurt din mînă, zbîrci din mustăcioara bine plivită și, cu un deget
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Cu privirile fixate pe canal, directorul se clătina cu mîinile desfrunzite în sus, ca un arbore ce cade. Încet-încet se lasă în genunchi. Răsucindu-se, se prăbușește deodată cu fața către văzduh. O femeie țipă ascuțit: - Ărra! Se aud strigăte înspăimîntate. Într-o clipă adjunctul cade asupra directorului și-l sprijină. Pandele e moale. Buzele i se zbat spasmodic. Dintr-un semn deschis la tîmplă, se scurge un șuvoi de spumă roșie. - L-a atins șaiba asta, constată un brigadier care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
armată, corespunde unei poziții cu palmele la vipușcă. Pe linie organizatorică, formula trăda cele mai precise ierarhii. O dată totuși am încercat-o și eu cu Jugan, pe care l-am întîmpinat cu acel pompos „să trăiți”. Forfetarul m-a privit înspăimîntat. Faptul cel mai curios era că, unora, ciudățeniile mele le inspira teamă: „Bă, vedeți că ăsta are spate!” Cei jupuiți de piele ca mine au reacții ciudate, cu consecințe imprevizibile. Mi-am adus aminte de bătrînul Goilav și mi s-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cu-adevărat Cupidonul, așa cum îl presimțise Cosimo. Cupidonul speriat, surprinzător, de un iepure ! Citise de-atâtea ori despre acest tablou... Cupidon, înfricoșat de un iepure !... Armonia, perfecta liniște la care ajunsese pânza îl bucuraseră, dar îl și ascunseseră pe Cosimo. Înspăimântat, în fața unui iepure ! Gata să țipe și ea, de bucurie sau groază, și-ar apăsa palmele nu peste gură, cum s-ar cuveni, ca să nu tulbure tăcerea sălii, ci peste ochii încinși. Exasperată, din cauza efortului de-a se stăpâni. Plăsmuirile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nepot al proprietăresei mele le-a lezat pudoarea stînd Întins o oră pe peticul de iarbă din curtea din spate Îmbrăcat numai În costum de baie. — E unul despuiat acolo! au spus ei În șoaptă, pe un ton acuzator și Înspăimîntat. Da, noi - stimate domn, mare amator de ironii - noi, bătrînul Whittaker, inventatorul, și Maud nebuna, fiica sa cea mare care bombăne cînd se sparge o farfurie și pe urmă te Îndoapă cu o masă sățioasă, care udă cu răbdare douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
locuitorii orașului au reacționat rapid În fața morții, acceptîndu-i violența, mutilarea sîngeroasă și grozăvia cu calm, ca pe o consecință firească a vieții cotidiene. Dar cînd am văzut moartea pentru a patra oară, locuitorii orașului au rămas Înmărmuriți, Îngroziți, uluiți și Înspăimîntați, așa cum nu fuseseră altă dată; și, totuși, cea de-a patra moarte a survenit atît de lin, de ușor și de firesc, Încît - după cum mi s-a părut - chiar și un copil ar fi putut să o privească fără frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
amuțise glasurile stridente și batjocoritoare și, prin imaginea celui mai umil dintre semenii lor, le arătase calea ce-o vor urma toți, spaima și groaza ce-i vor Învălui pe toți - pentru toate acestea stăteau În fața ei tăcuți, singuri și Înspăimîntați. Apoi se Îndepliniră ultimele formalități cerute de lege și biserică, iar mortul a fost luat de sub ochii oamenilor. Sosise mașina mortuară a poliției. Doi bărbați În uniformă coborîră iute scările și intrară cu o brancardă făcută sul. Desfășurară brancarda pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
5 Dorobanți. Continui să cred că desăvârșita discreție a relatării nu se datorează vreunei eventuale autocenzuri, cât unei spaime nelămurite. El nu este, și poate că nu va fi niciodată, un narator omniscient. Este și va fi mai degrabă uimit, Înspăimântat și În același timp Îmbărbătat de ceea ce Îi este dat să povestească. Poate filmul să povestească În felul acesta? Prin ce mijloace? până vineri s-a tot tăiat la lemne pentru fabricație, iar sâmbătă am Început pregătirile, am Încălzit cuptoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
3. Transcrieți versurile care descriu nemulțumirea Daliei. 4. Alcătuiți propoziții în care să folosiți cuvintele: de mult, demult. Povestea olarului Călin Gruia Cele din poveste s-au întâmplat demult. Într-o dimineață limpede de vară, olarul auzi în văzduh aripi înspăimântate și simți în nări miros de cetini arse. Văzu alergând pe cărarea de pe lângă ograda lui femei cu prunci în brațe, copii cuprinși de spaimă, bătrâni împovărați de ani. Abia puteau striga: "Dușmanii! Dușmanii!" Șiruri întregi de oameni se îndreptau spre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iarba din grădină, sub un măr, văitîndu-se de dureri cumplite la stomac. Presupun că mama și sora mea, ca să fie sigure de rezultat, puseseră în mâncare o doză mai mare decât se recomanda în prospect. Am plâns, atunci, în grădină, înspăimîntat, până ce, într-un târziu, durerile tatei s-au potolit. Dar preparatul s-a dovedit fără efect terapeutic. Atunci căpăta o dorință irepresibilă de a-și etala cunoștințele. Începea să facă tot felul de calcule geometrice complicate, să înșire întîmplări din
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cărți, anexe și broșuri! O întreagă istorie de reuniuni, însă faptic se puteau cita câteva idei afișate pe lozincile din orice sală de spectacol! Laur ar fi trebuit să se pună cu burta pe carte. Când Rebegilă îi văzu fața înspăimântată, îl bufni râsul! - Fii fără grijă! Dacă îți intră ceva în cap e bine! Măcar statutul să îl studiezi bine! Statutul... o cărticică mică, de fapt un extras pe care ar fi trebuit să-l știe, era asemănător cu cel
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să-l usture umerii. Atunci a dispărut înotând pe sub apă fugind în larg. Fetele surprinse s-au uitat înfricoșate după Laur care ieșise departe, la adâncime unde ele nu îndrăzneau să se avânte, fiind singurul care știa să înoate. Strigau înspăimântate să se întoarcă, vocile lor cristaline străbăteau dimensiunile și dăinuiau peste talazurile mării. Impresionat de teama lor, a revenit și imediat cei trei s-au animat; fata aceea frumoasă era atât de radioasă când a apărut lângă ea de parcă ar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Îi bănuia puterea iar ochii lui iscoditori aveau un farmec aparte și o țintuiau pe perna înflorată. Oricum, era bărbat și în cazul unei încăierări nu ar fi avut sorți de izbândă. Se făcu mică în partea ei de mașină; înspăimântată nici nu mai răsufla. Să țipe ar fi fost zadarnic, să fugă nu se putea, să se opună din răsputeri realiza că n-ar fi făcut nimic, ar fi încasat numai lovituri înfiorătoare și cine știe, poate ar fi omorât
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să nu te opui? Nu te-aș fi lovit acum tragi de pe urma încăpățânării tale. Hai, dezbracă-te! Un gust de cocleală îi năvăli amarnic în gură; o durea îngrozitor ficatul, pântecul, capul iar corpul detașat de restul i se încovriga înspăimântat reflex numai la gândul că va fi lovit iarăși. Înfricoșată și resemnată, începu să-și dea jos ciorapii iar bărbatul își trase folia protectoare. Nu urmărea cum se chinuie să-și scoată picioarele din ștrampi însă știa din mișcările ei
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la știrile de la ora 9, aifșându-se cu așa-zișii ostateci pe care propune cu ticăloșie să-i folosească drept scut uman? Una din imagini îmi va rămâne întipărită toată viața: scena în care un copil lipsit de apărare și vizibil înspăimântat era înșfăcat cu brutalitate de unul dintre cei mai crunți și nemiloși dictatori aflați la putere în lumea de azi. Dacă poate ieși ceva bun din acest circ revoltător, acela ar fi de a-i face pe așa-zișii „pacifiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
se simte. Spunea că se simte obosită. Doar de asta se plângea, că e obosită. Nu voia să se miște sau să se ridice în capul oaselor: stătea întinsă pe targă, ținându-mă de mână. Mi-o strângea tare. Părea înspăimântată. — De ce durează atât? Asta era cealaltă expresie des folosită. Cu puțin timp înainte de miezul nopții am ieșit pe coridor să văd dacă se întâmplă ceva. Uitându-mă după o figură cunoscută, l-am zărit pe medicul de gardă. Se grăbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tot eșafodajul în spatele căruia se ascundea va cădea și în scurt timp, în câteva săptămâni, dacă nu chiar zile, i se va lua viața. Ridică pistolul și o ochi pe Lucila. Lacrimi îi șiroiau pe față și în ochii ei înspăimântați citea nedumerirea: un ecou al râsetelor și intimității din camera pe care le împărtășiseră în camera de la etaj. Probabil că o fi stat așa un timp, pentru că l-a auzit pe Mark spunând: „Așteptăm, domnule Packard“; apoi îi auzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
spre depozitul din golf. Apa clipocea printre piloni și promontoriul se-ntindea Întunecat peste golf. Era frig, dar Liz era Înfierbântată pentru că era cu Jim. Se așezară la adăpost, În depozit, și Jim o trase pe Liz mai aproape. Era Înspăimântată. Se trezi cu una din mâinile lui Jim pe sub rochie, mângâindu-i sânul, În timp ce cealaltă i se odihnea În poală. Era Înfricoșată și nu știa ce vrea să-i facă, dar se cuibări și mai aproape de el. Apoi mâna care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
râu, trecuse prin același oraș și nu era nici o casă. Și nici râul nu era cum i-era lui frică. Și atunci, unde se ducea În fiecare noapte și care era primejdia și de ce se trezea lac de sudoare, mai Înspăimântat decât În orice bombardament, din cauza unei case și a unui grajd lung și a unui canal? Se ridică-n capul oaselor. Își lăsă picioarele jos cu grijă. Îi amorțeau de fiecare dată când le ținea Întinse prea mult. Răspunse privirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]