1,451 matches
-
Se fură din codru „ca-n codru”, De stau cruciți că munții fug, Iar ape, chiar din micul Lotru, Din care tot avutul sug. 16 decembrie 2004 PÂNĂ CÂND TOT AȘA, OARE? „Șeful” nostru savantlâc Ne-a vorbit fără de tâlc. Întrebat ce-a vrut să spună, S-a pornit ca o furtună. Și atunci am priceput: Era demn de-a fi tăcut; N-aveam cum roata a-i unge - „Șeful” știe doar a-mpunge. Este tare-n adevăr, Tare cât un
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Totuși insistă. O lăsă pe Atena În camera de oaspeți, el urcând la primul etaj Încercând să afle comandantul. Dar, ia-l pe acesta de unde nu-i...! Îndrăznind să Întrebe pe cine se nimerea, Tony Pavone deduse din răspunsurile celor Întrebați, șeful poliției s’ar putea afla În unitate Însă, nimeni nu putea preciza unde. Însfârșit, la un moment dat, Întâlni un maior de poliție În uniformă pe care se grăbi să-l abordeze, reluând toată povestea dela Început, precum și scopul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
venit dă din umeri că nu știe. Lung se scarpină în creștetul capului, intră în casă, își pune căciula. Iese. - Acu’? - Acu’, răspunde celălalt, în timp ce traversează drumul spre poarta de vizavi. - Da ’ cine mă, cheamă don’ Ștefan? - Primarele, rosti cel întrebat, era primarul numit cu două săptămâni înainte, iar cel ce răspunde este contabilul primăriei, adică socotitorul, cum i se spune acum. Cum să nu știe el de ce-l cheamă? Când ajunse în fața primăriei, era grămadă de lume. Vreo șaptezeci - mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pierit într-un accident deasupra Mediteranei, îmi cresc fiica, locuiesc la Paris. Mi-aduc aminte de multe ori de tine și de țara ta atât de ospitalieră, de mătușa ta, mă întreb dacă mai trăiește, și despre tine, m-a, întrebat, ce ai ajuns? unde ești? Ne-am întâlnit abia acum și-mi spui că ești judecător; orice m-așteptam să fii, numai judecător, nu, râdeai, glumeai, mâncam plăcintele făcute de mătușa ta, le mâncai cu zgomot, cu bucurie de copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
În mod evident, ea avea cel mai mult de pierdut dacă s-ar fi aflat În grupul ei - un grup banal, cu pretenții artistice, În care dorea să fie acceptată - așa că ne Înțeleseserăm toate să le spunem vecinilor, dacă eram Întrebate, că ne aflam acolo pentru o Întâlnire a Dependenților de Sex Anonimi. „Te simți mai bine dacă le spui că ești dependentă de sex decât că citești romane siropoase?“ am Întrebat-o când ne-a făcut instructajul. „Categoric!“ a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa tele pe masă, de altfel aveam coatele legate cu o sforicică în spate. Trebuia să stăm cu capul drept
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu era de dorit, ni se tolera cel mult un surâs. N-aveam voie să punem coa tele pe masă, de altfel aveam coatele legate cu o sforicică în spate. Trebuia să stăm cu capul drept
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
în căsătorie, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, și pe cel ce își acopere haina cu silnicie, zice Domnul oștirilor. De aceea, luați seama în mintea voastră, și nu fiți necredincioși!" 17. Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre, și mai întrebați: "Cu ce L-am obosit?" " Prin faptul că ziceți: Oricine face rău este bun înaintea Domnului, și de el are plăcere!" Sau: " Unde este Dumnezeul dreptății? $3 1. Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
pămîntului, și vița nu va fi neroditoare în cîmpiile voastre, zice Domnul oștirilor. 12. "Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veți fi o țară plăcută", zice Domnul oștirilor. 13. "Cuvintele voastre sunt aspre împotriva Mea, zice Domnul. Și mai întrebați: "Ce-am spus noi împotriva Ta?" 14. "Ați zis: "Degeaba slujim lui Dumnezeu, și ce am cîștigat dacă am păzit poruncile Lui, și am umblat triști înaintea Domnului oștirilor? 15. Acum fericim pe cei trufași; da, celor răi le merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
faptului că stă cu vreo câteva starlete. Ei bine, înțelegerea e următoarea: ea le împrumută gratis rochii de fiecare dată când trebuie să se ducă într-un loc elegant. Ele, în schimb, îi fac reclamă de fiecare dată când sunt întrebate care este magazinul lor preferat. Așa merg lucrurile. O mână o spală pe cealaltă. Mă întreb dacă ne-a văzut pe Adam și pe mine. Nu cred, dar nu pot fi sigură. Nu cred că Elaine mă place. Se poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu numai că le-am văzut cu ochii mei pe tălpile copiilor din Mana, dar, o dată, am avut și eu. «Ce ai, de ce șchiopătezi - ți-a intrat un schin?», Întrebam. «Ba-am călcat pe-un șărpe - uite arsura...» - și cel Întrebat Îmi arăta arsura din talpă, o dungă, uneori mai Îngustă, alteori mai lată, cât trei degete alăturate, unde pielea era, Într-adevăr, spuzită. «Te doare tare?», Întrebam. «Mă doare și mă mănâncă...», mi se răspundea. Unii băieți pretindeau că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
refer la ale noastre, observați cum obișnuiesc să aibă, În același timp, un scop la vedere și o intenție ascunsă, dacă le punem nu o facem numai ca să ni se dea niște răspunsuri În acel moment avem nevoie ca cei Întrebați să le audă din propria lor gură, ci și ca să pregătim terenul pentru răspunsurile viitoare, Cam ca În politică, eminență, Așa e, dar avantajul bisericii este că, deși uneori nu pare, În gestionarea a ceea ce se află sus, guvernează ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
În minte vecinul vigilent, Unde s-or duce la ora asta din noapte cei trei, Întrebare pe care o adresă În dimineața următoare, cu o mică schimbare, ginerelui bătrânului agricultor, Unde vă duceați voi la ora aceea din noapte. Cel Întrebat răspunse că se duseseră să rezolve o problemă, dar vecinul nu se consideră satisfăcut, O problemă la miezul nopții, cu căruța, cu nevastă-ta și cumnată-ta, nu e lucru obișnuit, spuse el, N-o fi obișnuit, dar chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
șopron, șoferul curăța automobilul, fluierând de zor o melodie nemțească. Și câteva găini și rațe se plimbau prin curte, bucuroase de căldura soarelui. Dumitru Ciulici, cu fața osoasă, mustăcioasă, puțin adus de mijloc, se iuțea să ajute boierilor a coborî. Întrebat, înștiință pe Platamonu că conița s-a odihnit bine, s-a sculat mai adineaori și în clipa aceasta se află la oglindă, gătindu-se. Din cerdacul care apăra intrarea, arendașul introduse pe Stavrat într-un vestibul mare, unde așteptară câteva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-și apere casele lor. Ceilalți dormeau, parcă erau morți. Puneau mâna în silă și fiecare se gândea numai să șterpelească câte ceva... Plutonierul își exprimă părerea că focul a fost pus de oamenii din Amara. Așa i-au spus câțiva țărani întrebați, precum și colegul său de la Izvoru, care a venit de asemenea acolo mai spre dimineață. ― Ai vreo speranță să-i descoperi? întrebă bătrânul Iuga atunci cu o înviorare subită... ― Cred că i-aș descoperi, dacă... Boiangiu ezită câteva clipe până să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cucoane, să te lămuresc eu, că dânșii sunt proști și nu... ― Eu cu oameni necuviincioși și fără obraz nu vorbesc, zise bătrânul Miron, măsurîndu-i cu dispreț, și apoi urmă către ceilalți: Spune tu, Profire, vasăzică... Ascultând spusele încurcate ale celor întrebați, Miron Iuga simțea cum i se urcă tot sângele în obraz. Îndrăzneala lui Trifon îi fierbea creierii, oricât se sforța să se calmeze și oricât își dădea seama că ticălosul înadins caută să-l scoată din sărite ca astfel să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
părțile cu teamă. Trebuie să întărim unirea noastră, să nu fim blestemați, să nu supărăm ritmul. Încercai aceeași deziluzie și desfătare pe care o aveam de câte ori descifram în dragostea și sufletul Maitreyiei jungla superstițiilor. Ritmul, karma, strămoșii... Câte puteri trebuiau întrebate și invitate pentru asigurarea fericirii noastre?... ― Ți-am ales piatra pentru inel, îmi spuse Maitreyi, dezlegând din colțul sari-ei o nestemată verde-neagră în forma unui cap de șopârlă, străbătută în creștet de o geană sângerie. Începu să-mi explice inelul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
încît simpla lor amintire mă întrista de moarte. Stăm pe veranda bungalow-ului, când nu mai era nici un vizitator, și priveam pădurile de pin, întrebîndu-mă: poate fi altceva mai bun? Poate altceva avea mai mult sens decât această pădure, de nimeni întrebată de ce crește și pentru cine își dezvăluie neîntîlnita ei frumusețe? Aș vrea să fiu o buturugă, plutind alene, senină, beată, pe apele Gangelui. Să nu mai simt nimic, să nu-mi mai amintesc de nimic. Oare nu poate fi un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
altora mai sus puși”... “Îți sunt dator cu o mulțămită, fiindcă ai întărit bănuiala mea”. “Dar n-aș vrea să fiu în pielea ta, amice”. ― Da’ ce s-a întâmplat de ai rămas așa pierdut în gânduri? - m-am trezit întrebat. ― Mi-a plăcut motivul pentru care sfinția ta a ieșit să se plimbe sub clar de lună și... mă gândeam și eu dacă aș fi în stare să adun un bulgăraș de argint măcar cât o alună pentru a-l
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
chiar lui Aristide, neștiind că era el, rugîndu-l să-și scrie propriul nume. Acesta l-ar fi întrebat: "De ce vrei să-l trimiți pe Aristide în surghiun? Ți-a făcut ceva?" " Nu mi-a făcut nimic, ar fi răspuns cel întrebat, dar nu mai suport să aud spunîndu-i-se "Cel drept". M-am săturat de dreptatea lui". Aristide ar fi surâs trist și ar fi înscris pe scoică numele său, așa cum i se ceruse... N-aș vrea, prin urmare, să fiu crezut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
schimbat: “Suntem totuși departe de Balzac”. Papadima se aștepta îngrijorat să înceapă furtuna. “Spre uluirea tuturor celor de față a început să ne citească liniștit cronica”... în final, cu același calm neașteptat, Călinescu întrebă: “Ei, ce zici, Papadima?” la care întrebatul a răspuns că n-ar mai scrie așa această cronică, la care “Călinescu mi-a replicat foarte patern: nu, nu, s-ar putea ca dupa decenii, sa ai dumneata dreptate”. Creatorul de școală și conferențiarul universitar Nicolae Cartojan și-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cine crezi tu că mai poate ști, pe care ape? Pe alea care au venit, au făcut curățenie, pe unde au trecut, și s-au tot dus, acolo unde au avut a se duce. Curiosul care pusese întrebarea observă că întrebatul o cam luase razna. Și tăcu. împreună cu alți salvatori, îl ajutară să se desprindă din capcana salvatoare a cracilor în care fusese aruncat, și îl duseră în autosanitara de alături. După care, echipa de salvare a sinistraților, de la Cocostârcul Pestriț
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cactus transgenic ce conține material genetic uman și căruia îi crește păr uman. — Cactusul, cu tot acel păr care iese în afară, reprezintă toate dorințele, toate semnele sexualității, a spus Cindi. Nu vrea să fie încătușat. Vrea să fie liber. Întrebată care a fost reacția publicului față de cactus, Cindi a comentat: — Chelioșii au fost deosebit de interesați. Artista Marta de Menezes a creat fluturi modificați, care aveau o aripă diferită de cealaltă. — Oamenii au fost foarte șocați la început. Nu li s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
taică-său rămăsese singur până În ziua de azi. Apoi a Întrebat: — Aram ăsta... de unde e? — E de pe-aici, la fel ca noi, a ridicat Asya din umeri, Însă, Într-o străfulgerare, și-a dat seama ce era de fapt Întrebată. Surprinsă de propria-i ignoranță, și-a aprins țigara pe care continuase să o sugă și a tras un fum. Cum de nu fusese În stare să facă legătura? Aram era dintr-o familie armeană din Istanbul. Teoretic, era armean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
volan, normal ar fi să meargă să vorbească cu vecinii, dar nu i-a plăcut niciodată să-și facă cunoscută viața, când întrebăm despre cineva spunem despre noi înșine mult mai mult decât s-ar putea imagina, noroc că oamenii întrebați, în majoritatea lor, nu au auzul pregătit ca să perceapă ce se ascunde în dosul cuvintelor aparent atât de inocente ca acestea, Ați văzut-o din întâmplare pe Isaura Madruga. Două minute după aceea recunoștea că, gândindu-se bine, avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]