2,651 matches
-
două fete frumoase și înțelepte. El a rămas văduv și își creștea singur fetele. Copilele erau date să fie educate de un mare înțelept. Fetele erau uimite de înțelepciunea învățătorului lor. Ele s-au sfătuit să-i încerce puterea înțelepciunii învățatului. Fata cea mare a spus: Voi lua un fluture albastru și mă voi duce la înțelept ținând fluturele în mână.” A ajuns în fața înțeleptului cu fluturele albastru în palma strânsă. Își spunea în gând că "dacă îl voi întreba pe
DEMNITATE ŞI RESPONSABILITATE. In: Arta de a fi părinte by Mariana Pleşcan () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1413]
-
vulnerabilă fac adesea din copilăria și adolescența acestor copii un drum marcat cu numeroase conflicte interioare. De multe ori părinții sau educatorii nu conștientizează și nu sunt pregătiți să-l ajute pe copil. De aceea ei dezarmează ușor. Talentații trebuie învățați să-și poarte povara propriului talent. Părinții sunt cei care cunosc cel mai bine copilul. Ei sunt persoanele cele mai potrivite pentru a adopta atitudini și soluții favorabile dezvoltării acestuia.
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
apărare. Diferențele regionale constau doar în arma folosită (cange-eschimos, sarbacană-indigen american, bumerang-aborigen australian) și arta mânuirii lor se învăța de la părinți. Mai târziu, în Antichitate, situația a evoluat. Bineînțeles că familia va avea rolul său de bun simț, dar intervin învățații, filosofii, preoții și conducătorii militari care vor desăvârși această educație. Existau școli particulare, dar puțini își puteau permite să le frecventeze. Copiii vor fi pregătiți pentru practicarea unor profesii sau meserii, însă de acum se văd foarte bine ambițiile părintești
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
însă o ureche De pungaș fără pereche. Dă târcoale la coteț, Ciufulit și-așa lăieț, Așteptând un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe brânci, târâș, grăbiș, Se strecoară pe furiș. Pune laba, ia cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "L-a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
printr-o modalitate senzorială slabă; de aceea pentru accelerarea procesului de învățare, informațiile noi trebuie prezentate conform stilului de învățare cel mai bun pentru fiecare persoană. Pentru a învăța repede trebuie să folosim stilul de a învăța preferat. Stilul de învățat personal reprezintă o parte a superreglării personale pentru învățare accelerată. Cercetările au relevat faptul că oamenii învață în moduri diferite. Pentru a recepta informațiile din lumea exterioară, ne bizuim pe toate simțurile noastre ; totuși în timp multe persoane își dezvoltă
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
grupuri mici • Își pot aminti foarte bine instrucțiunile, sarcinile verbale/orale • Înțeleg cel mai bine informațiile când le aud Propuneți elevilor strategii pentru stilul de învățare auditiv! Studiați cu un prieten(ă)! Astfel puteți discuta cu acesta despre materialul de învățat, vă auziți unul pe celălalt, vă clarificați. • Recitați/ spuneți cu voce tare informațiile pe care doriți să vi le amintiți mai mult timp. • Întrebați cadrele didactice dacă puteți prezenta temele sau munca voastră ca o prezentare orală sau pe o
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
filosofică și matematică a lui Archytas nu au rămas decât fragmente (culese și publicate de Meiners în Histoire des sciences chez les Grecs et les anciens, vol. III, Paris). Acestea sunt însă suficiente pentru a înțelege destul de clar concepția marelui învățat tarentin (în acest sens, vezi lucrări remarcabile precum: P. Tannery, „Un traité grec d’arithmétique antérieur à Euclide”, în Mémoires scientifiques, J. Gabay, Paris, 1995; Maria Timpanaro Cardini, Pitagorici. Testimonianze e frammenti, La nuova Italia, Florența, 1962; J. Burnet, Early
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
508, Provența a intrat, ca și Italia, sub puterea ostrogoților. Ambele neamuri de barbari i-au protejat pe educatori și cărturari 32. Ennodius a evocat câțiva pe care îi compara, din punctul de vedere al erudiției, cu „cei mai mari învățați ai Romei” 33. Și-i avea în vedere pe prietenii lui Sidonius, pe sora sa Euprepia 34 și pe vara sa Archotamia 35. O personalitate a timpurilor și locurilor era socotit arlesianul Firminus, care era lăudat de Sidonius Apollinaris 36
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai mari gânditori ai elinilor contribuției migăloase și oneste a arabilor. Au existat cel puțin două puncte de contact între creștini și musulmani: Bizanțul, cu Academia din Constantinopol; și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat că învățații arabi readuseseră la lumină operele lui Platon și Aristotel, le traduseseră și le studiau cu migală în școlile lor de la Medina, Bagdad și Damasc. Mai întâi, învățații dascăli constantinopolitani și, mai apoi, marii maeștri ai scolasticii au înțeles ce mari
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Constantinopol; și Peninsula Iberică, cu Școala din Córdoba. Acolo s-a aflat că învățații arabi readuseseră la lumină operele lui Platon și Aristotel, le traduseseră și le studiau cu migală în școlile lor de la Medina, Bagdad și Damasc. Mai întâi, învățații dascăli constantinopolitani și, mai apoi, marii maeștri ai scolasticii au înțeles ce mari foloase ar putea aduce Logica lui Aristotel Bisericii creștine. Alungată cu pietre de către primii creștini și de apologeți, filosofia a fost reprimită în Civitas Dei; desigur, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
greacă și latină; fiind încă în anii de creștere (la dorința și cererea lui stăruitoare), a fost dat spre însoțire unui frate P.A.L. care hotărâse să meargă în Țara Sfântă 2. Urma apoi povestea unui călător care se instruise cu învățații evrei la Ierusalim și cu cei arabi la Damasc și Fez. Revenit în Europa, a întemeiat Fraternitatea Crucii cu Trandafiri, însoțit numai de patru discipoli (al căror nume ne este transmis numai prin inițiale) cu care a alcătuit limba și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unul dintre cei mai însemnați frați rozicrucieni. A lucrat, cu certitudine, în folosul Electorului Palatin care urma să realizeze Unitatea protestantă a Europei. S-a implicat fără discreție în această politică, fiind un colaborator însemnat al fraților boemieni și al învățaților din Praga rudolfină. A dispărut fără urmă în 1622, după dezastrul de la Muntele Alb. Oare a murit cu adevărat sau a devenit doar „invizibil”? Ultima oară a fost văzut la Magdeburg, în timp ce orașul era ocupat și urgia Războiului de 30
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să-și imagineze ce urmări ar fi avut educația și școala europeană dacă s-ar fi condus după un curriculum universal fundamentat pe Consultatio catholica. Cele șapte cărți ale Consultatio catholica erau precedate de un apel Către europeni. Se adresa „învățaților, teologilor și oamenilor politici ai Europei” în chip deschis, evitând metaforele și încarcerarea discursului în expresii ermetice sau aluzii echivoce. Nu a păstrat decât simbolul „Luminii” - asociată mereu cu Adevărul, Pacea și Liniștea. Îi asigura pe europeni că aceasta este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Note și referințe bibliograficetc "Note și referințe bibliografice" 1. Titlurile complete sunt: Fama fraternitatis sau O dezvăluire a prea-nobilului Ordin al Crucii cu Trandafiri; și Confessio fraternitatis sau Mărturisirea vrednicei de laudă Fraternități a prea-cinstitului Ordin al Rozicrucienilor către toți învățații Europei. Pentru detalii despre aceste manifeste și traducerea lor integrală, vezi Frances A. Yates, The Rosicrucian Enlightenment, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1972 (trad. rom.: Iluminismul Rozicrucian, traducere de P. Creția, Humanitas, București, 1998). 2. Ibidem, p. 259. 3. Ibidem, p.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
masei de oameni, fiecare fiind preocupat doar de propria supraviețuire. Aici, la Jilava, funcționa școala crimei, formatoare de criminali. Rând pe rând, au trecut pe aici, de-a lungul timpului, pe post de gardieni, mulți indivizi, în general analfabeți și învățați cum să se poarte cu deținuții politici, considerați bandiți și criminali. Din când în când, se deschidea ușa și un ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două rânduri, formau un culoar viu prin care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de învățare, inclusiv la elevii cu deficiențe: interesul pentru învățare sau înțelegerea scopului învățării și a utilității celor ce trebuie memorate, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea de situații‑problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul deficient o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei, care se manifestă nu numai prin inexactități în reproducere, dar și ca urmare a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
schițe, povestiri și articole ale marelui povestitor Nestor Urechia, colaborarea atât de prețioasă a dl. profesor G. Murnu, a finului poet Horia Furtună, a excelentului critic Ț. Ț. Braniște, precum și plăcerea pe care o avem anunțând și colaborarea ilustrului nostru învățat, dl. profesor Vasile Pârvan, apoi înaltă cinste pe care ne-a făcut-o marea noastră regina, publicând articolele în revistă noastră, ca și articolele promise, în afară de cel apărut, ale grațioasei principese Ileana, toate acestea au făcut din publicația noastră cea
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
professor in urbe imperatoria”), manualele - mai toate prelucrări după tratatele lui Teofil Coridaleu - l-au pus pe Milescu în posesia principalelor instrumente cu care manevrau intelectualii timpului, făcând din el un cărturar complet, chiar performant („vir pereruditus”, îl va socoti învățatul suedez J.G. Sparwenfeldt). Prin datele fundamentale ale personalității sale M. aparținea noii intelectualități sud-est- (și est-) europene, deschisă către ideile înnoitoare și către mijloacele științelor agreate în Apus, laicizantă și cu convingeri politice antiotomane, era un cărturar lipsit de complexe
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
fac loc, când și când, unor pete de „culoare literară”, câtorva legende și unor excursuri savante. De pildă, discuția despre hotarul „adevărat” dintre Europa și Asia. Cu o cosmografie în mână, pesemne, și cu multă știință adunată înainte, M. cel învățat și călcând cu piciorul locurile descrise și de alții (colportori - în genere - de „năzdrăvănii”, care au pus în cărți „zvonuri din auzite”, fiindcă „nici unul dintre marii cunoscători nu au fost pe acolo”) corijează: „Tot ceea ce au scris atât vechii geografi
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
sistematic și bogat în informații, al acelei împărății care se ascundea cu obstinație în spatele dificultăților naturale ce obturau căile de acces, în spatele limbii, în spatele unor aparent inamovibile tradiții. Și el s-a achitat de această îndatorire cu aceleași unelte ale învățatului, utilizând lucrări și relatări ale unor călători, precum și propriile sale observații. Două dintre manuscrise precizează că textul a fost realizat „parte din propriile sale cunoștințe [...], parte din unele cărți și povestiri”. Descrierea Chinei, cea mai citită dintre scrierile „răsăritene” ale
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
practic, cu reguli simple, concise și cu exemple adecvate. Întocmește și un bogat dicționar german-român, care însă va apărea postum (Wörterbuchlein Deutsch und Wallachisches - Vocabularium nemțesc și românesc, 1822). Colaborează la dicționarul început de Samuil Micu și continuat de alți învățați ai vremii, tipărit abia în 1825 și cunoscut sub numele de Lexiconul de la Buda. Din aceeași dorință de a ridica limba română la nivelul celorlalte limbi oficiale ale imperiului, dar și dintr-o evidentă înclinație literară, el a compus o
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de a se întreține spiritul românesc în ciuda tuturor greutăților întâmpinate: „Nu avem universitate românească, nici prilej să ne stâmpărăm setea la izvoarele culturii românești. Nădăjduim că învățații noștri de pretutindeni vor veni cu sprijinul lor, ca să umplem cât de cât un gol.” Rubrici: „Glosse”, „Accente”, „Momente”, „Cronica veselă”. Publică Aron Cotruș (poeziile Ce-mi pasă de Fatalitate, E-un drum divin, Pădure, dragă pădure ș.a.), V. E.
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
relației, sau asupra a ceea ce verbalizează terapeutul. Pacientul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. Terapeutul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. (Reformulare-repetiție). Aveți dificultăți în demararea și în păstrarea unui ritm de învățat? (Precizarea termenilor). Pacientul - Si una și alta. (Verificarea pertinenței). Formularea ipotezelor: o ipoteză trebuie să fie congruentă cu desfășurarea terapiei. Ea este prezentată într-o manieră clară și precisă. Terapeutul verifică acordul pacientului. Pacienta - La serviciu, nimeni nu mai face
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
totdeauna obștiilor lor oarecare principii morale particulare. Cum voim noi oare ca asemenea plăsmuiri absolut individuale să constituie științe? Dar să părăsim critica a ceea ce volumul ar fi trebuit să conțină, pentru a-i cerceta cuprinsul. Constatăm Întâi că toți Învățații din partea științelor pozitive care au colaborat la lucrare, Împărtășesc părerea că știința este, cum o spune d1 Giard, „o privire a lucrurilor din afară prin mijlocirea concepțiilor abstrase din experiență” (pp. 29-30) sau, cum o arată d1 Bouasse „o transpunere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În general, Teoria relativității generalizate este recunoscută ca fiind cea mai frumoasă, cea mai elegantă, mai puternică și mai satisfăcătoare din punct de vedere intelectual dintre
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]