1,038 matches
-
Tudor, nesemnat, în jurnalul Săptămâna în toamna anului 1980. Partidul, scrie acesta, ""știe, bunăoară, că onorurile cele mai înalte trebuie să le primească cei ce săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă de asemenea dimensiunea constitutiv fascizantă a leninismului romantic. ""Noi nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îndeosebi atunci când este destinat bolnavilor terminali. Desigur și psihologii dezvoltă o vulnerabilitate specială, mai ales, dacă deservesc un asemenea domeniu morbid, căci indiferent cât de puternice sunt mecanismele lor de apărare și strategiile pe care le dețin nu se pot înveșmânta într-o zale atât de impermeabilă, încât să nu reverbereze la suferința ce se consumă, zi de zi, în fața lor. Altfel spus, apariția fenomenului burnout este o dovadă expresivă că angajatul respectiv nu a devenit un robot insensibil, ci și-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai talent. După cum, simetric, terminîndu-și șarmanta alocuțiune, mă adresez asistenței: Are talent Liviu, nu? Vorba șlagărului: Să stai în fîîîn, să stai în fîîîn... 2 iulie "Stimate domnule Val Gheorghiu, Întîmplător, am citit în aceeași zi articolele dvs. Chiar așa, înveșmîntați în pixeli și Pictura limuzină și mare mi-a fost dezamăgirea să constat la un respectabil bărbat de succes (pictor, scriitor, gazetar etc.) atîta nejustificată înverșunare față de niște tineri artiști care și-au găsit fiecare locul în artă potrivit principiilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care asistase (și într-un fel participase prin înțelegere) la Ierusalim, unde îl însoțea pe Patriarhul ecumenic Athenagoras pentru întîlnirea cu Papa Paul al VI-lea. La un moment dat, pe unul din drumurile orașului, dinaintea Patriarhului apare un șeic înveșmîntat în negru, cu barbă albă. Cei doi nu se cunosc. Se opresc o clipă față-n față, după care se îndreaptă vertiginos unul spre altul și se îmbrățișează. Asupra întregului oraș, cu toate religiile lui, a plutit, în acele zile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat în rigoarea unei teoreme matematice care să lege printr-o necesitate neștirbită un termen de celălalt. Dar, în orice caz, argumente pentru faptul că Europa modernă stă pe o importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de călugări pe care l a instituit era un ordin printre multe altele. Ca orice sfânt indian considerabil, Gautama a fost venerat încă din timpul vieții ca un vehicul uman al Adevărului Absolut. După moartea lui, amintirea i-a fost înveșmântată - așa cum am văzut - în straiele obișnuite ale mitului. Apoi, după ce buddhismul s-a răspândit, dezvoltându-se de la stadiul unei comunități esențial monastice la acela de comunitate laică cu mare răspândire, marele fondator a devenit din ce în ce mai puțin doar un exemplu de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în pas vioi și sacadat spre biserica în care s-a pomenit lângă un bărbat cu mustață, cu părul lins, dat cu briantină. Și aproape imediat - în memoria Charlottei nu au avut timp nici măcar să părăsească biserica - tânăra mireasă se înveșmânta în negru și nu-și mai putea ridica ochii grei de lacrimi. Ai fi putut crede, atât de rapidă a fost schimbarea, că, deja la ieșirea din biserică, era singură, în mare doliu și își ferea de soare ochii înroșiți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ispita unei fericiri simple, a unei vieți lipsite de strălucire. Am înțeles că, de-a lungul celor trei ani ai vieții mele în Franța, planul meu nu-și întrerupsese niciodată cursul lent și discret. De la imaginea vagă a unei femei înveșmântate în negru, care traversa pe jos un oraș de frontieră, visul meu se îndreptase spre o viziune mai realistă. Mă vedeam mergând s-o iau pe bunica de la gară, însoțind-o până la hotelul în care avea să trăiască în timpul șederii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ochii mei, de tonuri variate, care nuanțau prezența Charlottei. Existau străzi a căror liniște însorită, dis-de-dimineață, păstra ecoul vocii ei. Terase de cafenea, unde ghiceam oboseala ei la sfârșitul unei plimbări. O fațadă, un vitraliu, care, sub privirea ei, se înveșmântau cu patina ușoară a reminiscențelor. Topografia aceea visată lăsa multe pete albe pe mozaicul colorat al arondismentelor. Traseele noastre, foarte spontan, aveau să evite îndrăznelile arhitecturale din ultimii ani. Zilele pariziene ale Charlottei aveau să fie prea scurte. Nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În difuzoare muzică rock, ritmuri incendiare asiatice și occidentale pe terasele discotecilor și barurilor. Deși orologiul din turnul vechii Primării indică miezul nopții, furnicarul străzii nu a Încetat. Și peste tot se simte pulsul acelei „dulci păsări a tinereții”.Unii Înveșmântați cu hainele-i ademenitoare ca primul sărut furat pe buzele cărnoase de copilă, nu știu s-o prețuiască, ceilalți „privesc Înapoi cu mânie”, invocând-o să revină, când totul devine o veștedă frunză a amintirii... 228 GOLD COAST Munții acoperiți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu șiruri de palmieri, peluze de gazon și flori multicolore, jeep-uri viu colorate, automobile de cele mai variate tipuri ce săgetau bulevardul fierbinte și zgomotos, cu un trafic sălbatic și plin de atracție. Soarele cobora spectaculos pe luciul apei, Înveșmântat Într-o haină purpurie. Siluetele Îndepărtate ale munților Cavite și Bataan, actori permanenți ai scenei, dobândiseră o aureolă fascinantă, oferind un grandios spectacol de culori pe cerul Orientului Îndepărtat. Vase de croazieră ridică ancora de la 627 Yacht Club, lăsând linii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu totul. Se proceda astfel: ziua în amiaza mare, sub soarele arzător, femei din sat, dintre cele mai sărace, deseori țigănci, își puneau peste îmbrăcămintea obișnuită pe mai multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ungurește, fericirea simplă, în mijlocul naturii, oricând de preferat măririlor lumești. În fine, se intonează un cântec bahic și apoi, în românește, un Testamentum Bacchi. După o scenă de un spectaculos naiv, în care sfetnicii uneltitori sunt luați de un demon înveșmântat în flăcări, în încheiere se face o urare împărătesei Maria Tereza, împăratului Iosif al II-lea și episcopului Grigore Maior. Așadar, piesa e mai mult o improvizație ca de carnaval, precum în commedia dell’arte, după inspirația interpreților, probabil studenți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
la Alba Iulia, lunar, între septembrie 1938 și martie 1939. Director responsabil este Liviu Bica, iar redactori - Ion Țolescu-Văleni și V. Oprescu-Spineni. M. A. își propune să fie o publicație de afirmare a tinerilor („să înălțăm talentul tânăr către culmile înveșmântate în freamătul cerului românesc”) și, pe de altă parte, să devină purtătoarea de cuvânt a doleanțelor moților, încercând să înfățișeze „fețele problemei”. De remarcat în primul număr versurile lui V. Oprescu-Spineni, închinate lui Avram Iancu. În sumar intră poezie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943), cultivă un lirism neosămănătorist, înveșmântat într-un stil „artificios și dulceag” (Dumitru Micu). Coleg de generație cu Francisc Păcurariu și Teohar Mihadaș, poetul se definește printr-o sensibilitate dominată de tristețe. Cel mai adesea trăirile sunt exprimate direct, în absența unei expresii poetice suficient cristalizate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
că imită viața. "Aceasta nu va rivaliza cu viața, ci va merge mai departe; ea nu va reprezenta trupul în carne și oase, ci trupul în stare de extaz, și în timp ce va emana din ea un spirit viu, se va înveșmânta cu o frumusețe de mort. Cuvântul mort vine firesc sub peniță prin apropiere cu cuvântul viață, de care fac uz fără încetare realiștii." În impasibilitatea ei absolută, "supramarioneta" înseamnă absența oricărei emoții. Ea posedă puterea sacră a statuilor divine aflate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi populează încă de la debut lirica, aflată în prelungirea lirismului gândirist. Ortodoxie păgână e cartea unui poet trecut prin școala lui Blaga, Barbu și Arghezi. Un prim strat al poemelor este furnizat de o arhaitate frapantă, creștină și latină totodată, înveșmântată în armonii clasice, de o seducătoare solemnitate: „Străbunii mei dintâi sunt Tamaris și Orfeu/ Și Dionisos, zeul impetuos și trist,/ Ce port pecetea ca pe-un inel cu ametist/ Pe mâna lin depusă în arhetipul meu./ Oroles tenebrosul, leit haiduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
modelul morfologic. Dacă „Stăpâna animalelor” reprezentată În grota de la Vernafeto apare nudă, idolii cretani și gravurile de pe sigilii propun, În schimb, o imagine feminină caracterizată de o nuditate parțială. Cu brațele ridicate, Într-un gest de adorare sau de binecuvântare, Înveșmântate cu o caracteristică „fustă evazată” și cu sânul descoperit, aceste reprezentări au fost interpretate ca traduceri plastice ale unei „zeițe a fecundității”. Și este posibil ca pe insulă să se fi practicat un cult al fertilității, devenit probabil În urma confruntării
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Eu nu mai sunt un om muritor, ci un zeu nemuritor” (F 112). Cine se Întinează cu o crimă este prigonit zece mii de ani prin intermediul elementelor (F 115). O viziune a lumii de dincolo demonstrează În ce fel sufletul este Înveșmântat cu o carne necunoscută lui (F 126): o metaforă impresionantă Întemeiată pe un dualism antropologic. El Îl exaltă pe Pitagora, fiindcă amintirea lui se Întinde pe zece, ba chiar douăzeci de generații omenești. (Auto)apoteoza și lauda „amintirii” au legătură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
organică. Orașul constituia o excrescență superdimensionată formată după Revoluția Industrială. A fost întîmpinat cu prietenie la Berlin; la urma urmei venea dintr-o țară condusă de un Hohenzollern. Pe Iorga îl irita însă "Soldateska" prusacă. I-a descris pe ofițerii înveșmîntați în uniformele lor, cu armele și decorațiile lor, cu coifurile cu (sau fără) vulturi, obligînd pe toată lumea să se dea la o parte din calea lor Drill und Exerzizien, opunîndu-le tuturor acestora "chipiurile roșii comode și simpatice ale ofițerilor francezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părerea lui, evoluția organică a României a fost stînjenită de greșelile politice ale liberalilor după independență. Drept urmare, România a adoptat modele culturale străine, otrăvindu-și sufletul. Arta ei s-a umplut de hidre odioase, ale căror numeroase capete hidoase Iorga, înveșmîntat în haine de luptă, a pornit să le distrugă. Vederile lui istorice și estetice formează un tot unitar, iar critica lui literară s-a politizat. Iorga se ridica deasupra altor critici literari români prin erudiția sa. Nici Maiorescu, nici Gherea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai mare cu patru ani decît mine, mi-a făcut rost de un costum popular, după care cei doi conspiratori s-au îndreptat spre biserică, unde urma să aibă loc întrunirea legionară. Mica piață din fața bisericii era ticsită de țărani înveșmîntați în multicolorele lor haine de duminică. Mulți dintre ei străbătuseră pe jos zeci ce kilometri ca să ajungă acolo și erau mulți, prea mulți jandarmi de la Jandarmeria locală. Prefectul județului Turda, așa cum procedează adesea oficialitățile regimurilor corupte, administrase înțepătura mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în țară atît de nedreptățita prințesă Elena (numită acum "Regina Mamă"), mama Regelui Mihai. În timpul acestor parade, în cavalcada multicoloră de uniforme, costume naționale și cămăși verzi legionare, exista un element discordant: un numeros grup de rude ale legionarilor uciși înveșmîntate în haine de doliu, cei dragi lor fiind încă nerăzbunați. Grupul acesta prevestea amenințător lucruri care aveau să se petreacă. Antonescu respingea orice formă de răzbunare anarhică. Pedepsele urmau să fie stabilite pe cale legală și să fie aplicate la modul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]