1,026 matches
-
poate contribui la echilibrul vizual al unei imagini, și, în plus, poate exprima calitatea esențială a lucrurilor, poate adăuga emoție și poate crea diverse stări. O scenă mai întunecată sau cu decor abia sugerat va evidenția performanța artistică a dansatorilor înveșmântați în haine intens colorate. Funcția expresivă a culorilor este asociată cu energia relativă a fiecărei culori. Spre exemplu, culorile saturate atrag atenția și sunt potrivite pentru obiecte mai mici sau spre care vrem să orientăm atenția privitorului. De aceea, obiectele
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu și mers aievea. Din ancadramentul lor central - ținând loc de despărțire între partea de la intrare și sanctuarul bisericii -, interiorul acesteia, discret înveșmântat în zugrăveala pictorilor aici amintiți, apără într-o calmă maiestate, ca un adânc îndemn la reculegere. În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienți pe an, a distribuit medicamente gratuite și a monitorizat starea familiilor nevoiașe. Regina a avut și inițiativa de a identifica potențialul meșteșugurilor românești. Ea însăși se înveșmânta adesea în portul național românesc, socotit până atunci strai al țăranilor, și a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
relație amoroasă cu fiica regelui Licomede, Deidamea, care îi naște un prunc, pe Neoptolemus. Ulise, Aiax cel Mare și tutorele lui Ahile, Phoenix, i se înfățișează eroului pentru a-l recruta. Temându-se pentru viața fiului ei, zeița Thetis îl înveșmântează pe acesta în haine femeiești și îl ascunde printre fiicele lui Licomede. O variantă a mitului spune că Ulise și tovarășii săi au sunat din trâmbițe, iar fetele regelui au fugit speriate, crezând că cetatea este atacată, în timp ce Ahile a
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
diferit. Personajele, exprimate cu ajutorul unor forme simplificate și colorate, pe fundalul unor dungi de culori diferite, reprezentând câmpurile, luncile, cerul și drumul, sunt impersonale. Fata cu pieptene"" este un portret imaginar. Acest personaj cu atitudine rigidă și privire imobilă este înveșmântat de artist într-un fel ingenios, în culori tipice suprematismului, roșu pe negru, galben, verde și albstru închis. Obiectul înfipt în părul fetei nu este un pieptene obișnuit, ci o formă pură plasată în spatele capului. În aceste tablouri, doar în
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
arhitecților), cât și patroana artileriștilor și a focurilor de artificii, a pirotehnicienilor în general. Ultima ipostază se datorează fulgerului care l-a ucis pe tatăl ei. Până la sfârșitul secolului al XV-lea Barbara este reprezentată în artă drept o fecioară înveșmântată într-o tunică lungă și o mantie (respectiv pelerină). Începând cu secolul al XVI-lea ea va fi înfățișată drept o patriciană îmbrăcată fastuos, conform modei Evului Mediu târziu, purtând uneori chiar boneta tipică femeilor căsătorite, un turban sau o
Sfânta Barbara () [Corola-website/Science/309149_a_310478]
-
ia parte la această aventură și l-a găsit pe acesta petrecând. Heracles l-a rugat atunci pe Zeus să-i ofere lui Telamon un fiu la fel de viteaz ca tatăl său și la fel de puternic ca blana leului cu care era înveșmântat. Auzindu-i ruga, Zeus i-a trimis ca semn un vultur (de aici provine și numele copilului, Aiax, nume care se aseamănă cu "αιτoς", "vultur"). După o altă versiune, Aiax se născuse deja când a venit Heracles, care l-a
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
a cărui pivniță a servit ca ascunzătoare pentru foile volante. Așa cum afirma Franz J. Müller, nu este cert încă de unde provine numele de „Die Weiße Rose”. Acesta s-ar putea datora "Divinei Comedii" a lui Dante, unde sufletele celor drepți, înveșmântați în alb, formau un trandafir de aceeași culoare: „În chipul unei albe-roze acu/văzui oștirea cea de sfinți pe care/prin sânge Crist mireasa și-o făcu.” O altă sursă de inspirație o reprezintă poezia cu același nume de Clemens
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
în veșmântul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) și a flăcărilor de Rusalii ale Sfântului Duh. „Roșul cardinal” ar trebui să semnifice că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Însă și femeile desfrânate erau înveșmântate în roșu, iar idolii popoarelor păgâne erau deseori vopsiți și fardați în roșu. În Apocalipsa Sfântului Ioan” desfrânata cea mare, Babilonul, era „înveșmântată cu purpură și stacojiu” și călăre pe un monstru cu șapte capete, o „fiară de culoare stacojie
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Însă și femeile desfrânate erau înveșmântate în roșu, iar idolii popoarelor păgâne erau deseori vopsiți și fardați în roșu. În Apocalipsa Sfântului Ioan” desfrânata cea mare, Babilonul, era „înveșmântată cu purpură și stacojiu” și călăre pe un monstru cu șapte capete, o „fiară de culoare stacojie plină de nume de hulă”. Pornind de aici, roșul a devenit culoarea infernului și a diavolului, precum și a animalelor” presupus” subordonate acestui tărâm
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
adresează mulțumiri Zeului, Zeiței și Paznicilor, iar apoi se închide cercul magic. Un aspect controversat al wicca, mai ales în tradiția gardneriană, este obiceiul unor practicanți de a fi goi când efectuează ritualuri. În limba engleză se folosește termenul "skyclad" ("înveșmântat doar cu cerul"). Totuși, când lucrează îmbrăcați, wiccanii poartă robe prinse cu curele la brâu, haine cu aspect medieval sau chiar și haine normale. Roata anului reprezintă cele opt sărbători celebrate de wiccani în cursul anului și cunoscute sub denumirea
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
în coșmar. O altă metonimie notabilă este « Doamna cu un boa de blană » ("Die Dame mit einer Pelzboa"), fotografia pentru care Gregor Samsa dezvoltă o adevărată obsesie și care întruchipează sexualitatea sadomasochistă, prin trimiterea evidentă la romanul lui Sacher-Masoch, "Venus înveșmântată în blănuri" ("Venus im Pelz"). Câteva din cele mai insistente simboluri kafkiene sunt prezentate mai jos: Nuvela "Metamorfoza" este plasată de critici în centrul canonului literar european, fiind considerată crucială și în cel mai înalt grad reprezentativă pentru literatura modernă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
divin i se revela omului prin apropierea acestuia de natură. O trăsătură importantă a poeticii lui Wordsworth o constituie refuzul său hotărât de a folosi convenționalismele stilistice ale secolului al XVIII-lea. Poezia trebuie să fie expresia nemijlocită a sentimentelor, înveșmântate în cuvinte simple. În anii care urmează, Wordsworth creează un mare număr de opere cu caracter liric. , dintre care merită să fie amintite: ciclul ""Lucy Poems"" (1799), ""To the Cuckoo"" ("Cucului", 1804-1807), ""Ode on the Intimations of Immortality from Recollections
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu, secondat de Adrian Păunescu și Fănuș Neagu. În perioada 1967-1970, Ana Blandiana a scris lunar în revista Amfiteatru o rubrică de eseuri despre poeții morți tineri, sub genericul "Pururi tânăr, înveșmântat în manta-mi". După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu și-a atins scopul educativ, conform voinței ideologilor. La conducerea revistei a fost numit
Amfiteatru (revistă) () [Corola-website/Science/320804_a_322133]
-
Arborii macadamia, cu frunzișul lor veșnic verde, înveșmântează coastele estice, subtropicale din Australia. Totuși, doar două dintre cele nouă specii produc fructe comestibile. Ocrotite de un înveliș verde fibros, nucile macadamia sunt sferice, de marimea unei biluțe și au o coajă maronie în interiorul căreia se află miezul alb-crem
Macadamia () [Corola-website/Science/321930_a_323259]
-
35. Ai apus în trup, Sub pământ, nestinsule Luceafăr; Și aceasta neputând vedea soarele, În amiază-zi el s-a întunecat. 36. Luna, soarele Se întunecă-mpreună, Doamne, Și robi binevoitori Ți s-au arătat Și în mantii negre s-au înveșmântat. 37. „Chiar de-ai și murit, Dar sutașul Dumnezeu Te știe; Iar eu cum Te-oi pipăi, Dumnezeul meu, Mă cutremur”, a strigat cel cu bun chip. 38. A dormit Adam Și din coasta lui-’și scoase moarte; Tu dormind
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Regatul Galiției și Lodomeriei, Imperiul Habsburgic - d. 9 martie 1895, Lindheim, Germania) a fost un scriitor și jurnalist austriac, care și-a câștigat renumele prin poveștile romantice despre viața în Galiția (Europa Centrală), dar mai ales datorită romanului său, "Venus înveșmântată în blană" ("Venus im Pelz", 1870) care l-a condus pe psihiatrul Krafft-Ebing să creeze termenul de ""masochism"". În timpul vieții sale, Sacher-Masoch a fost un bine cunoscut literat, gânditor utopic care a îmbrățișat în scrierile sale idealurile utopice și socialiste
Leopold von Sacher-Masoch () [Corola-website/Science/324648_a_325977]
-
cinci volume proiectate nu au apărut decât primele două. La jumătatea anilor 1880, Masoch abandonează "Moștenirea lui Cain". Cu toate acestea, volumele publicate cuprind cele mai cunoscute povestiri ale lui Masoch, printre care și cea mai faimoasă și astăzi "Venus înveșmântată în blană" (1870). Scurtul roman exprimă fanteziile și fetișurile lui Sacher-Masoch (în special pentru femeile dominatoare îmbrăcate în blană). A făcut tot posibilul să-și trăiască fanteziile cu metresele și soțiile sale. Sacher-Masoch a editat la Leipzig revista lunară "Auf
Leopold von Sacher-Masoch () [Corola-website/Science/324648_a_325977]
-
poarte blănuri cât mai des, în special când era într-o stare sufletească proastă și dornică de cruzime. Sacher-Masoch, alias "Gregor", nume stereotipic de valet, se deghizează în servitor al baronesei și călătoresc împreună cu trenul în Italia. Precum în "Venus înveșmântată în blană", el călătorește într-un compartiment de clasa a treia, în timp ce ea este la clasa întâi. Ajung la Veneția (în roman era Florența) unde, nefiind cunoscuți de nimeni, nici nu sunt suspectați de vreun comportament anormal. Sacher-Masoch găsea viața
Leopold von Sacher-Masoch () [Corola-website/Science/324648_a_325977]
-
florile stilizate sunt elementele perfecte ale designului din acest an. Ele i-au inspirat și pe Alberta Feretti, Givenchy, Gucci, Haider Ackermann, Valentino, Giambattista Valli, Dries Van Noten sau Giorgio Armani, Jean-Paul Gaultier, Mary Katrantzou. Așadar, vă recomandăm să vă înveșmântați într-o rochie roșie și, bineînțeles, pe buze să aveți rossetto rouge Coco, nuance Gabrielle, și să vă parfumați cu Hypnotic Poison Dior, tot într-o culoare roșie, sau Black opium, cu Nuit Blanche de la Yves Saint Laurent, sau cu
Ținute elegante și strălucitoare pentru Noaptea Visurilor: Moda la rang de artă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/103714_a_105006]
-
Fernandez de Oviedo. Conform relatărilor acestuia, o veche tradiție a indienilor Chichas amintea de „depozitarea” unor cantități inestimabile de obiecte din aur în lacul Guatavita, ca mijloc de adorare a unui zeu ancestral. Șeful religios al comunității respective, „cacicul”, se înveșmânta cu praf de aur și se scufunda, o dată pe an, în mijlocul lacului, pretinzând că astfel comunica cu divinitatea și „verifica” existența comorilor în adâncuri... Evident, în zona respectivă ar fi trebuit să existe mine de aur. Unde? La această întrebare
A existat „Imperiul de aur”? - DEZVĂLUIRI despre aurul care nu a fost descoperit niciodată () [Corola-website/Journalistic/105170_a_106462]
-
datorită frumuseții și bogăției lemnului sculptat și vitraliilor. Cum intri în vestibul, te găsești în fața Scărilor de onoare, față în față cu cei mai importanți conducători ai bătrânei Românii: Sfântul Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Într o atitudine mândră, înveșmântați în cape de blană sau cu coroana de aur pe capetele lor, ei impresionează prin strălucirea straielor, în care albul herminei se armonizează cu verdele smarald sau roșul largii mantii. La dreapta și la stânga celor doi domnitori, în chip de
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
toți ceilalți. Dar într-o zi îi trecu prin cap să anunțe iminenta apariție a unui super Camões, unul mult mai mare decât primul; fiind însă limpede că el era o persoană discretă, obișnuind să treacă neobservat pe Strada Aurarilor înveșmântat într-un impermeabil de culoare deschisă, cu papion și cu o pălărie fără pană, nu a spus că acel super Camões era el însuși. De fapt, un super Camões nu e altceva decât un Camões mai mare, numai că el
„Vecin cu viața. Poezia ortonimă. 1911-1935” de Fernando Pessoa, o analiză subtilă și tragică a omului modern by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105435_a_106727]
-
caz, între 1512 și 1516, Grünewald lucrează la altar, realizând patru panouri pictate, precum o carte colorată, ale cărei pagini se deschid în două momente succesive. Sculptura a fost realizată de Von Hagenau. Mâini care vorbesc, cele încrucișate ale Mariei, înveșmântată într-o haină albă ca un lințoliu, și alături de ea Ioan Botezătorul, al cărui deget îl arată pe Christos răstignit, cu o figură de om și de Dumnezeu în același timp. În centrul acestor personaje, la picioarele Crucii, apare Maria
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
La vita in diretta, Marinella Di Capua, susținătoarea Operei, într-o extravagantă rochie cu capă de blană verde, și creatorul de modă Renato Balestra, celebra balerina Carla Fracci, în alb din cap până în picioare, muzeologul James Bradberry cu soția sa înveșmântată într-o rochie roșie lungă, ambasadorul Japoniei alături de soția sa, într-un rafinat kimono, Alexander Pereira, directorul artistic de la Scala cu fermecătoarea sa soție sa într-o suavă rochie roz. S-au remarcat ținutele din catifea pan și din dantelă
Premiera Madama Butterfly, un triumf la Teatro alla Scala by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105923_a_107215]