1,199 matches
-
într-o „poetă de forță și o sfântă”, comentatorul insistă asupra originii proletare, a „îngustărilor materiale” și a „sărăciei din anii copilăriei”, considerate elemente determinante în consolidarea prieteniei cu „antiromanticul umanist” Eminescu. Dincolo de aceste „accidente”, atât de distonante încât își învederează fără dubiu statutul de inserții conjuncturale, ansamblul cercetărilor lui P. furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
Tribunei”, critica literară), extrem de interesant, bogat în considerații posibile într-un jurnal de lectură neîncorsetat de exigențele genurilor publicistice, dar și un jurnal al reporterului, al călătorului. Se mai cuvine menționat că pasiunea de călător și înzestrarea de observator sunt învederate de pagini de reportaj în care M. s-a străduit să evite fasonul găunos, lozincard, confecționat-patetic ori convențional omenesc, impus în epocă unor astfel de producții jurnalistice. Anul trecut în Calabria este o scriere subiectivă și nonficțională, cronică a unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
figurate, tocmai de aceea, ca un singur trup. Disputa lor se concentrează doar asupra ierarhiei celor două puteri, iar forma pe care o Împrumută, Într-un loc sau altul, descrierea corpului evidențiază numai acest lucru. Constatarea este importantă și pentru că Învederează și cealaltă funcție, pe care amintit-o, a acestei metafore, diferită de aceea cognitivă. Este vorba de capacitatea ei de a legitima raportul de forțe propus, Înrădăcinându-l În cea mai Înaltă expresie simbolică deopotrivă a naturalului și divinului: trupul
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
de unde „pre vremea năpăzii lui Batie prin cetăți nemaiîncăpând, s-au tras spre Severin și peste Olt, unde și la stăpânirea bănească unii dintrânșii au ajuns” (HVR, p. 468). Cantemir prelungea Muntenia, cu domnii ei Basarabi, până la limanul Nistrului, ceea ce învedera extinderea timpurie a romanilor basarabeni din sudul Moldovei în Muntenia, unde colonizarea romană ar fi fost mai slabă, și subsumarea Munteniei la Moldova (HVR, p. 26). Cuțovlahii sunt prezentați de Cantemir pe fondul evenimentelor din Bizanț de la finele secolului al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pesimism structural”. Până la 1876 singurătatea lui Eminescu a fost optimistă întrucât el credea în utilitatea sa pentru cauza românismului, din primăvara acelui an însă ea a devenit dezolantă: celui care întruchipa românismul în cea mai pură sinteză i s-a învederat că nu poate activa în cultura românească decât, cu o anumită îngăduință, ca poet. Având asigurată de familie subvenția, E. pleacă la Viena în toamna anului 1869. Aici, nevând acte pentru studiile preliminare, este primit ca auditor extraordinar. Fiind liber
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al cărui epic e mai degrabă static, se constituie ca o frescă (parțială) a societății românești din ajunul celui de-al doilea război mondial. Punctul forte îl formează descrierile de medii, de străzi, clădiri, mobilier (de exemplu, salonul lui Saferian), învederând un vrednic urmaș al lui Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
suprafețe de teren, intervenind ulterior Acordul de mediere Între părți. Astfel, la termenul solicitat, s-a prezentat la proces reclamantul V.A. asistat de avocat și pârâta V.C., având Înainte de divorț calitatea de soț și soție, ocazie cu care grefiera Învederează faptul că s-a depus la dosar cererea de schimbare a termenului de judecată la data când se ține procesul, Întrucât Între părți a intervenit un Acord de mediere, pe care l-au depus la dosar În timpul desfășurării procesului. Față de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
stima pentru colegii cu care a avut relatii bune, reliefarea unor colegi din care realizeaza eroi de carte, precum colonelul Stan, cocoșatul, generalul Nicola Tibor, o femeie respectabilă, rezultatele muncii lor, determină interesul celor care citesc. Publicarea volumului vine să învedereze nu doar opera creatoarei, a doamnei Adriana Andreiași- Micu, cât mai ales Instituția care este gazdă pentru asemenea oameni, adevărate valori ale optimismului omenesc, care sunt înfrățiți și iubesc din convingere munca, tradiția, prezentul, dar cu speranță viitorul. Viitorul pentru că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
C. debutează editorial în 1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a realității, întemeiază un univers liric mai particularizat, învederând apetența autorului pentru experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
frecvent pe care îl dădeau funcționarii aparatului de stat ungar din Transilvania, la plângerile de tot felul ale românilor: Dacă nu vă place, plecați în America ori Valahia»”. Chiar dacă o asemenea explicație nu a fost întru totul abandonată, ultimele cercetări învederează observația că, “în covârșitoarea lor majoritate, cei emigrați dintre români la începutul veacului XX erau țărani cu foarte puțină educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani în general, conferind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările de divertisment, lipsurile provocate de politica dură de economii pe seama populației, programele prelungite de muncă și mobilizare pentru efectuarea lucrărilor agricole de către
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
prin subînțelegere lacunele de sens între puncturile x-a, b-c, d-e, f-y. Și fiindcă ambele, noematologia și sintaxa, lucrează din afară, din sfera cea rămasă fluida, lucrarea ambelor se confundă, de unde resultă că elementul mai vag al subînțelegerii se învederează mai cu seamă prin elementul mai plastic al proposițiunii" (ibid., pp. 29-30). 3.2.2.4. În conformitate cu aceleasi criterii și principii, Hașdeu adaugă la cele șase discipline de mai sus și onomatologia, care, în viziunea sa, ar trebui să se
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
prin subînțelegere lacunele de sens între puncturile x-a, b-c, d-e, f-y. Și fiindcă ambele, noematologia și sintaxa, lucrează din afară, din sfera cea rămasă fluida, lucrarea ambelor se confundă, de unde resultă că elementul mai vag al subînțelegerii se învederează mai cu seamă prin elementul mai plastic al proposițiunii [11]. Plecând, împreună cu Schleicher, de la triada: son formă sens, noi am văzut că ultimii doi termeni se deduplică fiecare în câte un aspect condensat și un aspect fluid, de unde patru doctrine
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
paralelisme, desfășurând un aparat de erudiție impresionant atât prin conținut, cât și prin stilul redactării, exemplar prin claritate, exactitate și impersonalitate. Chiar dacă noile abordări comparatiste vor distribui altfel accentele, materialul prezentat rămâne în continuare util. Aceeași bogăție de informații este învederată de ediția poeziilor de factură populară, de la textele culese și păstrate ca atare până la cele eminescianizate definitiv. Notele și comentariile se constituie nu o dată în micromonografii ale poemelor. De altfel, acestea au și fost izolate de editor și publicate într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Cezar Săvescu, Gabriel Donna, Al. Obedenaru, George G. Orleanu, Al. Petroff) ori sunt prezente în lirica lui Duiliu Zamfirescu. Și „La Revue roumaine”, apărută la București în 1912, arată o preferință marcată pentru p., după cum în Pajere Mateiu I. Caragiale învederează înrudirea cu parnasienii. Ion Pillat debutează cu un volum de versuri eminamente parnasiene, Visări păgâne, urmat de culegerea Eternități de-o clipă, în care p. e preponderent, iar la Ion Barbu sunt recuperate într-o formulă specială câteva elemente parnasiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
Și cu totul neavenite sunt Întrebările stereotipe, de tipul „Ce ați avut pentru astăzi?”, „Cu ce ne-am ocupat data trecută?”, „Până unde am ajuns ora trecută?” ș.a. La concluzii asemănătoare au ajuns și alți cercetători. W.D. Floyd (1960) Învederează existența unui dezechilibru Între Întrebările de verificare a memoriei și cele de stimulare a gândirii. Th.H. Adams (1964) relevă predilecția pentru Întrebările care urmăresc obiective cognitive. I. Pfeiffer, O.L. Davis (1965) și Fr.P. Hunkins (1966) ajung la rezultate asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al creației, prin inteligență interpretativă” (Despre critică și critici. Reflexii pe paragrafe). Ideile despre „critica literaților” (în special a poeților), despre critica în viziune comparată (dincolo de „hotarele strict naționale”), reflecțiile despre portretistică din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare, după o muncă mai grea. În fiecare an e bine să scrii o carte unitară, cu densitate de substanță și de compoziție amplă. Creația criticului se vede și în 50 de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de integrare în acest climat, M. este astăzi uitat, fie și parțial pe nedrept. Cu toată superficialitatea și facilitatea, cu tot senzaționalismul ieftin, literatura lui învederează câteva calități. Ceea ce conferă interes mai cu seamă prozei lui scurte nu e relevarea - convențională și schematică - a activității comuniștilor, descrierea „realizărilor socialiste”, ci pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie, cu lume interlopă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
pregnant impresia de presentiment al extincției, iar tonul elegiac este mai profund. Eseurile din Starea lirică (I-II, 1975-1984) sunt reprezentări prozastice ale idealurilor sale estetice: calofilie întemeiată pe claritatea clasică, amintind prin asociații de G. Călinescu. Grifa poetului se învederează pretutindeni: „O «exaltare» poetică lăsată în voie îi pune în mișcare comentariul, conducându-l către reprezentări solemne, către o «incandescență» a funcției verbale” (Gheorghe Grigurcu). SCRIERI: Liturghii negre, București, 1946; Enescu. Suită lirică, București, 1958; Poeme, București, 1963; Parabola focului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
era drept, părea solid și osos, dar nu gras. Fusese probabil mai slab, dar acum, prin vârstă, căpătase acea densitate de volum a oamenilor maturi. Fața rasă era contractată, prin lăsarea mușchilor obrajilor, într-o morgă solemnă. Pentru anotimp, era învederat insuficient îmbrăcat, deși se vedea că nu lipsa, ci dorința menținerii unei ținute uniforme determina această alegere. Purta pe cap un melon, așezat rigid ca un semicilindru, pe trup un pardesiu, sau un semi-palton ușor. Ghete subțiri, corecte, încheiate anacronic
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vol II)", Editura Floare albastră, 2004; "Un an din viața lui Eminescu (martie 1881 - aprilie 1882)", Editura Floare albastră; "Cartea trecerii. Boala și moartea lui Eminescu", 2009), conturează nu numai o obsesie biobibliografică, ci și viziunea unui eminescolog ce se învederează în ritmul interior al acestei masive work in progress. Anunțata ediție critică synoptică, adnotată și comentată "Mihai Eminescu. Poesii antume" este încoronarea operei sale de eminescolog. Referindu-ne strict la cele două volume pomenite la început, constatăm că autorul lor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
putând fi înconjurat sau îmbrățișat, e închis în dimensiunile lumii fizice, în timp ce chipul de icoană rămâne deasupra celor trei dimensiuni ale lumii fizice, afundat în taină. Un amplu spațiu acordă autorul ironiei și umorului românesc ca trăsături ale spiritului autohton, învederate în porecle, onomastică, hazul de necaz al supraviețuirii și comuniunii, al temperării orgoliului și riscului de a mitiza. Exemple din folclorul literar, dar și din literatura cultă, vin să ilustreze multiplul rol al umorului în viața comunității românești, lipsa aceluia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
florentin, desfătarea cărnii este un datum natural sau, perché no, dumnezeiesc. Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o aducă la adevăratul ei statut. Nu totul este măreț, courtois, intangibil. Se învederează astfel o morală a tangibilului și totodată o probă a verității, obiectul adorației, femeia, devenind un obiect senzual. Ea dorește în aceeași măsură în care este dorită. O repunere în drepturi, așadar, a arheului, atâta amar de vreme, ținut sub
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ce se îmbiba de mediul apăsător aidoma unui burete muiat în apa necontenitelor ploi, iar la Ovidiu Genaru cu o bună dispoziție care lua peste picior, caricaturiza cu cinică dezinvoltură contextul în cauză, aici e o situație aparte. Lucian Scurtu învederează un temperament vital, o dîrzenie pe care o pune coerent în scenă. E aidoma unui luptător în ring care ține a-și etala musculatura bine dezvoltată, cu o legitimă satisfacție sportivă. Mediul indezirabil e provocat mereu la luptă, suportînd lovituri
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]