3,864 matches
-
fixată pe sânii ei. Erau micuți, dar tari, cu mameloanele îndreptate în față, ca într-o invitație imposibil de refuzat. Până să se dezmeticească Iuliana, se aplecă și îi sărută pe rând cu o gingășie aproape evlavioasă, după care o înveli prinzând reverele halatului și o sărută lung pe buzele rămase întredeschise, ca într-o mirare profundă. Iuliana răspunse într-o tăcere adâncă, lăsându-se alintată și dorită. Scuză-mă, iubito! șopti Eugen. În trei minute voi ieși de sub duș, iar
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
durea atunci? S-au furișat silabe blânde în lacrima din geană, plângându-și șoapte nestrigate-n versuri fine, în toate toamnele ce-și trec iubirile în goană, pe palme de-anotimpuri să mai visezi la mine. Cerul se rupe-acum, ne învelește-n ploi mărunte de rime sărutate, aruncând cătușele la întristări, ne-om exila la cerere-n azilul pletelor cărunte, printre cuvinte, muze, poeme, șoapte, interpretări. Vers zămislit, atent, cu dor, în praf de stele să-ți fie pled, în somn
URARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352240_a_353569]
-
în care sălășluiește spiritul Meu." Deci este ca și cum Domnul îi poruncește lui Iuda să-L omoare. În evanghelia după Iuda este scris că Isus i-ar fi spus lui Iuda: Îi vei depăși pe toți. Vei sacrifică trupul care Îl învelește pe adevăratul Cristos." Dar de ce este important mesajul evangheliei lui Iuda pentru unii oameni? Pentru că spune: Iuda a fost înțeles cu Domnul să-L vândă, pentru că omenirea să poată fi salvată prin moartea lui Cristos. Adică Domnul i-ar fi
EVANGHELIA LUI IUDA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356383_a_357712]
-
Cutreiera un zvon prin galaxii, / că-n țara unde s-au născut Carpații, / trăiește cineva pe nume / Eminescu. / E sfânt, zic unii, fiindcă pleacă-n pribegie!... Il cunosc munții; / pădurile îi pregătesc culcuș din ramuri și din flori / și-l învelesc cu freamăt; / izvoarele îl cheamă și-l alină cu susur blând, / să-i fie somnul dulce. / Cunoaște graiul florilor și-a tot ce mișcă pe pământ / și tuturor le cântă. / Iar cel mai bun prieten, cu care șade la povești
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
nici un fel de grijă pentru bolnavi. Era în celula lor un vârstnic mai blând, pâinea lui Dumnezeu care le mai alina durerile, începând cu sufletul. Când cineva se văita că e puțină mâncarea, scotea din sarsana o bucată de pâine învelită într-o hârtie groasă de sac: - Uite măi, dacă nu mai poți să rabzi, ai aici un codru uscat de pâine. Dar să știi că nici nu te saturi, nici nu te îngrași cu bucata asta. Dacă, Doamne ferește, nimerește aici
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când mă bucur că intri în rol Înveșnicind cu-n
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
reducea la dimensiunea unui absolut de catifelare. Un absolut infinit. Un infinit statuar prin amprenta dezlănțuită într-un static aproape înnebunitor de sexual. Sânii plini de consistența cărnii, degustau cu timiditate parcă crescândă temnița tricoului amețitor de alb care îi învelea cu delicatețe. Picioare lungi, interminabil de lungi, desăvârșeau tabloul unui zâmbet care oricând ar fi îngenuncheat lumea, înaintea ei. Un tremur abia sesizabil îi însoțea mâinile lungi, mlădioase, cu degete slabe, însă arcuite într-un sublim de frumusețe feminină. Încerca
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
ca un vânt. Fierbintele-i sărut îl simt atât de bine! Șoaptele din vis se-mprăștie în gând, Ce explodează-n lavă de... suspine. Deschid fereastra sufletului... și privesc Doar... gândul trist, înrămat pe perete. Cu așternutul de-amintiri mă-nvelesc... Eram singură cu gândul plin de regrete. © D. Theiss Referință Bibliografică: Gândul din... ramă / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GÂNDUL DIN... RAMĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354925_a_356254]
-
ești, nu-mi mai aduc aminte. Te-am închis în vers de poezie Și-am dansat cu tine-n ritm de rimă. Încercând să aflu prin iubire, Ce cuvânt, vers cald așa exprimă. Te-am închis în vers de poezie Învelit cu dor și profunzime Te- am pierdut, căci te-am închis prea bine Undeva, prea mult în adâncime. Te-am închis în vers de poezie Și mai rău, nu știu acum în care. Poezia mea despre iubire? Cea de dor
TE-AM ÎNCHIS ÎN VERS DE POEZIE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354968_a_356297]
-
eu la bar, Să beau vinul din pahar, Inima să-mi răcorească, Doar cu soiul de Fetească. Poți să scrii și poezii, Printre frunzele din vii, Cu fetițele zglobii, Ce aleargă durdulii. Dintre tablă și rugină, Aleg fata cea Divină, Învelită-n muselină, Cu mânuța de felină. Referință Bibliografică: ALEG DOAR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 592, Anul II, 14 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ALEG DOAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355045_a_356374]
-
că e ceva în legătură cu tanti Fănica, și a început să plângă. Nenea Dinu a intervenit și l-a informat pe tovarășul Manole tot ce știa despre Kemet. Adevărul era că Kemet avea certificatul de naștere la el, dar îl ținea învelit intr-o foaie albă care la rândul ei era protejată de un carton legat cu o ață, ce la rându-i era băgată intr-un fel de pânză. Această tășcuță Kemet o avea legată la mijlocul său și nu o dădea
VIAŢA LUI KEMET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355255_a_356584]
-
încât, credeam că nu mă voi mai miră de nimic. A fost pentru prima oară când am văzut acest lucru și în spectacolul liric. Cei doi, tenorul și soprana, tineri, frumoși, perfecți, stăteau lipiți unul de celălalt și muzica le învelea trupurile. Și așa, învesmântați în acorduri sublime, isi trăiau povestea lor de dragoste, fără rușine, fără patimă, fără grimase inutile. Spoturile au coborât binișor lumină și i-a scăldat, începând de la cap, pe piepturile avântate în sonorități minunate, pe sâni
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355264_a_356593]
-
acestor versuri. Durerea, sau amintirea ei, populează acest univers al complexității, acolo unde izbucnirile vindicative nu își găsesc loc. Doar neliniștea e omniprezentă, ca o permanență lunară înmărmurită. Asemenea ipostaze, când stelele s-au ascuns în luceferi,/ luceferii s-au învelit cu nori,/ norii au uitat să se joace,/ joaca a uitat că există! (NIMICUL DE PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a dorinței evadării din circumstanțele constrângătoare proprii mundaneității. Întrebările vor fi mereu prezente în acest areal clocotitor. Lirismul Viorelei Codreanu Tiron
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
în sânge globulele albe au chipul tău liniștea nopții tresare mirată de râsul lor într-o parte respir trup ca o vremelnică uitare de sine în cealaltă culeg stropi din mirarea crescută liniște uneori strâng în brațe glasul tău îl învelesc în așteptarea peretului unde îți tac cuvintele și aștept să se rostogolească văzduhul de ruginiul frunților căzute la pământ întâlnindu-te am aflat surprinsă că mi-a lipsit piciorul drept cum am reușit să mă târăsc o viață mințindu-mă
ÎN PALMELE TALE ESTE TIMPUL de OANA RADU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355344_a_356673]
-
că doar arunc o privire la produse. Era un miros ușor înțepător, nu neapărat supărător. Te așteptai să găsești doar produse alimentare specifice. De fapt, aici erau de toate. Ochii mei se opriseră la porumbeii curățați, tranșați în două și înveliți în folie de plastic. Uitându-te la cum era îmbrăcat vânzătorul, nu ai fi spus că vinde asemenea produse. Haine impecabil de curate. Pantaloni albi, lungi, protejați de un șorț alb până la nivelul genunchilor și un tricou negru puțin peste
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
de Inimă, în acest timp de hâr și de întoarcere la Dumnezeu. Tăcerea strălucitoare a Postului ne oferă un prilej de introspecție, de rugăciune, de meditație, de lucrare-împreună, când și timpul parcă încremenește într-o extază de heruvi și serafi. Înveliți în tăcerea albastrului divin ca-ntr-o zăpadă ce cade în sus, pregustam sărbătoarea Crucii prin care a venit bucuria în lume. Crucea noastră, cea personală că și aceea a aproapelui nostru, pe care trebuie să ne-o asumăm, deopotrivă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355379_a_356708]
-
Delenii de Sus, în anul acela, spre sfârșitul lui martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
arunc, se-ntoarce pe ferestre și-mi intră-n brațe ca un prunc fără să prind de veste... O rog să plece și nu vrea, mă supăr, ea-mi zâmbește, când mă trezesc sunt doar cu ea, iar noaptea mă-nvelește...! Referință Bibliografică: Singurătate... / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SINGURĂTATE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355510_a_356839]
-
fereastră Să vadă ce demult nu au văzut Cum ochii tăi, de floare-albastră Sunt pradă vie, dulcelui sărut. Cum tu în brațe îmi vei cădea iar goală Cu sânii-arzând de doruri și-asteptări Cum diavolii se tăvălesc în smoală Te-oi înveli și eu în calde sărutari. Va plânge luna ca să slăbesc strânsoarea Când te-oi sloboade-n albul așternut îi vom simți indureratei nopți răcoarea C-asemenea iubiri ea nu a cunoscut. Învelindu-ne în calde raze luna Cu noi va
DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355560_a_356889]
-
Cum diavolii se tăvălesc în smoală Te-oi înveli și eu în calde sărutari. Va plânge luna ca să slăbesc strânsoarea Când te-oi sloboade-n albul așternut îi vom simți indureratei nopți răcoarea C-asemenea iubiri ea nu a cunoscut. Învelindu-ne în calde raze luna Cu noi va face împreună trup, De tine mai flămând ca și un lup Iar peste ea va da noroc fortuna. Cum ne-om petrece noaptea în iubire, Spre cer s-or ridica de dragoste
DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355560_a_356889]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului vatra copilăriei mele era din turtă dulce vă mai amintiți mersul de-a bușilea? ferestrele casei nu depășeau cireșii în floare bolțile ei erau învelite în măcieși roșietici prunii paznici de nădejde uneori fântânile se supărau și secau și atunci ne priveam chipul în ciobul de oglindă și le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
e greață, mă ține în acest loc, am gura uscată ... și mai sînt celelalte semne, ochii triști, obrajii palizi, mîinile reci, pielea tegumentoasă, limba umflată, gîlci la gît, încheieturi umflate sau înțepenite și durerile de șale ... îi iau sînge, îl învelesc cu pături, îi dau chinină și sare amară, îl afum cu ierburi, îi promit că se va face bine și, cînd îl pierd, mă plimb ca un turbat pînă spre dimineață ... Acel panaceu, zicea el, este visul meu de medic
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
care ai doar un pat. Nu că te-ai culca în două, ai fi fost gata să sari la “beregata” hirsutului și amploaiatului, ci că vrei să pui capul ca tot omul pe o pernă, să ai o pătură de învelit “juliturile” și să împiedici curentul să-ți zboare carabalâcul cu “pacient” cu tot, mai cotizezi deci, legal firește. Desigur, vrei și mâncare, care și ea costă, că doar unde nu costă, până și la tine acasă, nu!? În finalul acestui
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
poarta deschisă a cimitirului. Oamenii vii sunt și ei niște creaturi fără gândire, veniți dintr-o lume întunecată a morții: Cei vii se mișcă și ei descompuși, / Cu lutul de căldură asudat... (Cuptor), acel lut uman cu care Creatorul a învelit, ca într-un templu al minunii, miracolul vieții: Omul începuse să vorbească singur.../ Și totul se mișca în umbre trecătoare - / Un cer de plumb de-a pururi domnea, / Iar creierul ardea ca flacăra de soare (Altfel). Catrenul bacovian solicită imaginația
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
l-am rugat pe bunicul să le deseneze cu creion chimic. Ce bucurie să ai o păpușă cu ochi și nas și gura. Această păpușă mi-a luminat copilăria. O chema Ana și îi făcusem o păturică cu care o înveleam în fiecare noapte. Aveam și eu o grijă, grija păpușii. Anii au trecut, eu am mai crescut și am văzut o fetiță îndestulată ce primea câte o păpușă aproape în fiecare zi de la mama ei. Văzusem la ea dorința nepotolită
SALTUL SPRE MOARTE de RODICA STAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356564_a_357893]