1,193 matches
-
Martirul și Filozoful a dezvoltat o adevărată teorie. El spune că fiecare dintre noi posedă o sămânță din înțelepciunea logosului, noi fiind datori să o descoperim și să o dezvoltăm. Cuvântul are nuanțe deosebite ; el poate prin rostirea lui să înveselească pe om, poate să-l întristeze, poate să-l îmbogățească, dacă rostește cuvântul potrivit la locul potrivit și timpul potrivit. Omul, în viață, se ghidează după logos, sfătuindu-l și învățându-l. Cuvântul poate zidi, poate dărâma, în sens propriu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care și-a luat numele de la frumoasele grădini ce mărginesc pădurea Bois de Boulogne din Paris. Este o compoziție florală cu acorduri de gardenie, trandafir, iasomie, magnolie și floare de portocal. Acest parfum creează impresia că reușește să emoționeze, să înveselească și să seducă pe oricine prin mângâieri duioase, ca și cum ar fi purtat de o adiere răcoritoare pe deasupra unei pajiști proaspăt cosite. • Jicky, un nume care a revoluționat lumea parfumurilor, dat fiind că creatorul său, Aimé Guerlain, a folosit pentru prima
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
stări depresive, cele prea tari (roșu, orange) sunt obositoare însă culorile pastel (azuriu, roz) crează bună dispoziție și optimism. Culoarea dinamizează spațiul, îi înnobilează dimensiunile, tot ea este cea care poate „mări” sau „micșora” un interior, îl poate anima și înveseli sau îl poate face monoton, neagreabil sau chiar ostil. Culorile au puterea de a influența starea fiziologică a organismului, procesele psihice și trăirile noastre interioare. Psihologii americani au ajuns la concluzia că diferitele culori ale obiectelor de care avem zilnic
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
decor, pentru fastuoasele serbări organizate în cinstea suveranului, pentru mecenatul ei artistic, pentru inițiativele economice, pentru influența pe care o exercita asupra suveranului. Principala preocupare a marchizei era aceea de a-l încânta și delecta pe suveran, de a-l înveseli, de a-l deconecta cu spectacole în théâtres des cabinets, unde monta piese și interpreta unele roluri. A vrut să creeze o sală mare de teatru, dar s-a opus ducele de Richelieu, intendentul domeniului micilor plăceri regale și al
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu le ofere această facilitate. De ce? poate nu era suficient loc pentru scaune. Poate a fost cândva un scaun și s-a rupt. Poate cineva a considerat că un grup de indivizi care stau și se învârt fără treabă ar înveseli decorul. Oare asta vrea să însemne că bărbații vor sta în picioare? Bineînțeles că nu - avea să însemne doar că bărbații vor improviza cumva ca să stea jos. În cazul de față, i-a atras o fereastră cu un fel de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cu marmură albă, încercuit cu o bară metalică, o oglindă înaltă, monumentală, un fotoliu cu picioarele groase, scaune cu spătarul tare în formă de liră. Dar o cuvertură confecționată dintr-o fustă veche de mătase stil Ludovic al XV-lea înveselea patul masiv, așezat la mijlocul peretelui, în fața ferestrelor; o grămadă de perne dădeau moliciune fotoliului țeapăn; mai erau în odaie două etajere și o masă, împodobite de asemenea cu mătăsuri vechi, țesute cu flori, descoperite în fundul unui dulap 140. 3.2
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este și poezia "Scrisoare din tabără", semnată de Gh. Zaharia 39. Un fiu îi scrie de pe frontul de est tatălui său. Iată cum își încheie epistola: Iar de-ai s-auzi cum bubuie katiușa, Să nu-nchizi ușa! Să ieși înveselit în prag, Cu ea vin eu, fecioru-ți drag. Și-apoi să te repezi în cramă Și-ntr-un clondir, așa, de seamă, Să scoți din vinul cel mai bun, Să-l bei cu mine sus, pe tun". La o primă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Încercare la care este supus Harap-Alb este aceea de a aduce În fața Spânului pe Fata Împăratului Roșu, care trecuse pe la fereastră În momentul când toți ai Împărăției luau masa și se Înfruptau din vinul cel bun: „Mâncați, beți și vă-nveseliți, dar de fata Împăratului Roș nici nu gândiți!” Mesenilor le-a pierit pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de sub vatră, respect momentele de răscruce ale vieții omului (fie el și nou). Nunta este unul. Sau era, că de când cu moda mireselor televizuale de probă & PR, am văzut peste tot tămbălău poreclit nuntă. Spectacole ce zgârie retina sau o înveselesc, depinde de context și... facultăți! Se căsătoreau doi tineri la 24-25 de ani, cu studii superioare și joburi la firme. În postură de copil unic, fiecare dezvoltase o impertinență egoistă, datorită căreia au obținut ce-au vrut din partea părinților, născuți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
noștri și cunoscuți să petrecem împreună și să ne chefuim pentru cea din urmă oară. Boierul se înduplecă și porunci de făcu o masă d-alea înfricoșatele, unde chemă prietenii și pe cei mai de aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ușa către cunoaștere și înțelegere, privesc în jurul meu și-mi pasă ce se întâmplă, doresc să dau de știre că spiritul olimpic trăiește și prin mine. Greul trece mai ușor când e armonie, veselie și respect, soarele și iarba se înveselesc cu mine, plâng de fericire, sunt mulțumit de ceea ce fac. Larg brațele spre voi mi le desfac, cu prietenie, ne aventurăm printre laurii grecești, prin lume construind modele, privesc încrezător spre viitor și sper într-o viață de mâine. Singur
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
mai grav că presa germană și opinia publică vor judeca cu severitate aceste mici serbări organizate în momente de încordare națională atât de neliniștitoare. Apoi, ca o culme a prostului gust, se amintește, în legătură cu dejunul, că împăratul, împreună cu cancelarul Reichstagului, înveselea convivii cu glume inspirate din dificultățile insolubile produse de criza financiară"67. Avem aici o dovadă a valorii analistului politic întruchipat de Martha Bibescu, care, după vizita în cabinetul de lucru al lui Wilhelm al II-lea, remarca un amănunt
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
grav că presa germană și opinia publică vor judeca cu severitate aceste mici serbări organizate în momente de încordare națională atât de neliniștitoare. Apoi, ca o culme a prostului gust, se amintește, în legătură cu dejunul, că împăratul, împreună cu cancelarul Reichstag-ului, înveselea convivii cu glume inspirate din dificultățile insolubile produse de criza financiară. Miezul nopții Draga mea prietenă, A venit seara, iar prima zi fără tine s-a dus să se odihnească. Mă simt singur. Nu ai idee ce a însemnat pentru
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Dinescu, Iliescu, așa că taică-meu a zis: ce atâta, hai să vedem ce-i pe ruși. Pe ruși era un grup de basarabeni care cântau la balalaice. Și ăștia ne-au scos dintr-ale noastre. Pe scurt: ne-au mai înveselit. Maică-mea, care preda rusa pe atunci, a-nceput să fredoneze kalinka. Tatei îi plăcea când îi citea nevasta din Dostoievski, în rusă, în Original. Dostoievski e altceva citit în Original. Pe mine taică-meu mă dezamăgește acum cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a sosit ! A început din nou sărbătoarea vinului nou, atât de contestată de o serie de glasuri potrivnice distracției și voiei bune, dar revigorată în secret de o mulțime de petrecăreți neobosiți. Unde sunt balurile și carnavalurile de altădată care înveseleau mahalalele franțuzești? Au fost distruse și expuse ca simple suveniruri, amintind de vremurile bune de odinioară. Dar a fost suficientă prospețimea unui vin nepretențios, popular, vesel pentru ca o nouă sărbătoare a bucuriei și recunoștinței, o nouă sărbătoare națională improvizată să
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului Mediu florentin, aici: "Ô César ambigu ceint de fauves couronnes" și aici: "Florence avec
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Manole! Zidul rău mă strânge, Viața mi se stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine Ca să se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe prințese, despre care nimeni nu știa unde dansează de-și rod condurii într-atât. Intră cu ele în camera lor și vede îndată cum dușumeaua se deschide dând spre o galerie subterană, pe unde ele merg spre un palat înveselit de lumini, nestemate și muzică. Niște lăutari cântau de zor dansuri, hora, bătuta, brâul, pipărușul. Dansatorii erau cei unsprezece fii de regi și împărați care le pândiseră pe fete pentru a le lua de soții și care dispăruseră. După bal
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu-l cunosc, spun: "Întocmai ca mama! Întocmai ca mama!" O frunză uscată cade pe drum: "Așa sunt și eu! zise Isi"*. Toată această aventură este sfâșietoare; unele episoade sunt în stilul lui Dickens, ca întâmplarea cu iepurașul care-i înveselea lui Wolfgang copilăria și pe care răutăcioșii frați vitregi îl ucid ca să-l necăjească. Trebuie să citim toată povestirea pentru a înțelege cu câtă emoție și simpatie urmărește Carmen Sylva nenorocirile emoționantei sale eroine și cât de mult se interesează
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un fir de mătase, dormea încolăcit în singurul colțișor luminat ce era printre stânci. Era ca o brățară de argint, alb și strălucitor peste tot; ochișorii lui străluceau de deșteptăciune". Pădurea ce freamătă de ciripitul păsărilor o încântă și o înveselește: "Și cu cât râdea scatiul, cu atât se adunau mai multe pasări împrejur, căznindu-se fiecare să prindă câte-o picătură. Și atunci începu în mijlocul pădurii un concert mare, condus de o ghionoaie, care bătea măsura. Și florile la auzul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nenorociți. Bine le faci. Asta merită, să știi, Cornele. Pot să ți spun Cornel? (Liniște. E blocat de-a binelea.) Să nu-mi spui că am ghicit. Te cheamă Cornel? Mamă, ce bun sunt la astea. Uite, chiar m-ai înveselit puțin, Cornele. Se pare că nu mi-am pierdut darul ghicitului. (Mă întrerupe repede.) Bă, animalule, bă. Nu mă cheamă Cornel, bă. A, da? Iartă-mă. Dar sunt pe-aproape, așa e? Gigel? Costel? Viorel? Ionel? Vasile, bă, idiotule. Vasile
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
puteri, posomorât. Prin două cuvinte smulse anevoie din pieptul slăbit ceru apă și-și umezi buzele arse de ger și vânt, pe urmă înghiți setos două-trei gâturi din lichidul călduț...După ce-și reveni, fața-i crispată încă i se înveseli ca de-o durere plăcută, de îndată ce-și văzu copiii și nevasta stăpâniți de bucuria reîntoarcerii lui... Le povesti întrerupt, cu voce scăzută, cât de departe îl purtase mârțoaga și cum, rătăcind pe întinderea ogoarelor albe, în apropierea unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
an în urmă, vântul adia, părul Teodorei flutura, se desfăcea luminos în razele soarelui de toamnă. Se plimbau liniștiți pe o alee din Grădina botanică, înaintau aproape tăcuți, doar Matei debita fără prea mare entuziasm inepțiile lui, încerca s-o înveselească. Aș vrea să mergem așa toată viața, spuse ea. Vorbește, nu te opri, aud ce spui, dar aud și altceva. Într-o zi am ieșit din oraș, spuse Matei. Aveam o angoasă. M-am oprit departe la marginea unei păduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]