2,148 matches
-
mai cu seamă: "porneala limbii și noima criticii". Și la între 1 "În politică nu suntem pentru utopii", zicea Kogălniceanu (Steaua Dunării, I). Dealtmintrelea, istoria României contemporane o dovedește. El era atât de mult om de stat, încît, răspunzând la învinuirea de "ideologie" adusă de Logofătul Petru Rusăt unor ziare ale vremii, face constatatea că românii, prin firea lor, nu-s ideologi (Steaua Dunării, I, 32) - greșind, căci trebuia să spună "moldovenii", nu românii, deoarece mulți dintre munteni au fost mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 "Albina romînească", 1843, p. 55. reprezintă un curent pe care el nu-l prea înțelegea; probabil și pentru că, deși Dacia literară îl lăuda în unele privințe, îl și ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea din 1844. Tot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ataca: direct, pentru caracterul prea exclusiv moldovenesc al Albinei, indirect, prin învinuirea adusă publicațiilor românești în genere (deci și Albinei, care o merită cu prisos) că se mulțumesc numai cu traduceri din limbi străine, fără nici un interes pentru romîni 1 - învinuire pe care Kogălniceanu o reeditează și în Propășirea din 1844. Tot bine primește Asachi și apariția Repertoriului dramatic al lui Alecsandri, un alt reprezentant al curentului critic și al cărui acest Repertoriu chiar era o manifestare de critică aproape a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în "Proimiul" de la Culegere de Poezii, II, 1854, p. 6. 4 "Gazeta de Moldavia", 1852, 20. părea că ar poseda premisele din care să tragă aceleași concluzii ca și școala critică moldovenească, Asachi totuși se face, pe dreptul, vinovat de învinuirea ce i-o aduce Kogălniceanu că traduce numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
20. părea că ar poseda premisele din care să tragă aceleași concluzii ca și școala critică moldovenească, Asachi totuși se face, pe dreptul, vinovat de învinuirea ce i-o aduce Kogălniceanu că traduce numai lucruri ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce nu interesează pe români, învinuire pe care i-o face și un cititor (din Roman) al ziarului său, care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru aceste interese. Întreb pe dl Rădulescu-Motru: este acesta raționalism, slăbiciune intelectuală, șarlatanism? La astfel 1 Vezi sfârșitul Amintirilor lui Russo și articolul citat al lui Kogălni-ceanu despre Demidoff, din "Dacia literară". 2 Amintiri, "Romînia literară" ă1855î, p. 507. de învinuiri a răspuns de mult, cu anticipație, unul din acei "raționaliști șarlatani", A. Russo: " Va veni vremea, dacă n-au și sosit, în care și noi, tinerii de pe la 1835, tinerii și bonjuriștii suri de astăzi, vom fi chemați bătrâni; vom fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor acel aspect. Să ne oprim acum puțin, în treacăt, asupra câtorva categorii de personaje din schițele lui Caragiale, spre a vedea cum zugrăvește el această "mahala", sau, mai bine, ce zugrăvește, ce aspecte i-au izbit mai mult, ce învinuire aduce el acestei mahalale, de ce lucru, deci, face el răspunzător liberalismul român. În sfârșit, cu alte cuvinte, spre a vedea ce sunt și cum sunt aceste clase noi, pe care se întemeiază formele noi în care trăim. Mai întîi, acum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de vedere, spre a fi comparat cu ceea ce au spus du șmanii poporului român despre Mișcarea Legionară. Nu vreau să reabilitez Mișcarea Legionară, nu vreau să creez o posibilitate de a reveni în actualitatea politică românească. Vreau să arăt că învinuirea poporului român că ar fi produs o organizație politică formată din ucigași, din oameni demenți, nu corespunde realității. Este o calomnie care jignește întreg neamul românesc; și pe strămoși, ‚și pe cei prezenți dar și pe cei care vor veni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
luptat pentru Unirea Principatelor Române. Am putea oare să învinuim de naționalism șovin românii din Ardeal care s-au adunat la Alba-Iulia la 1 decembrie 1918 și-au cerut „să ne unim cu țara”?. Sper că exemplele prezentate arată absurditatea învinuirilor aduse Mișcării Legionare pentru „naționalism”. Naționalismul presupune și este o solidaritate cu cei care te asemeni, este un drept la asociere liberă, (nu presupune nici o constrângereă, cu cei care împarți aceiași soartă; este un act de apă rare, este slujirea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că avem un specific românesc, să ne lepădăm de portul românesc și de tradițiile românești?! Este prea mult! Ar fi o trădare rușinoasă ! Celor care cred că ne vom strădui să le intrăm în voie și în cazul aberantelor lor învinuiri de naționalism, le spunem că Dumnezeu a vrut să fim români, și prin voia lui Dumnezeu avem o limbă românească, un port românesc, avem obiceiuri, avem tradiții, care, toate constituiesc moștenirea noastră, tradițiile noastre, specificul nostru, de care, în loc de a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tâlhărești stră inii, la care fostul stăpân de munți acum ajunsese slugă. Sunt intervenții din Parlament care se pot citi și astăzi în colecțiile Monitorului Oficial de atunci. O altă acuzație gravă care este aruncată cu dispreț împotriva legionarilor este învinuirea lor de antisemitism. Nu există în țara noastră o altă problemă atât de falsificată, atât de mediatizată, atât de elefantizată, ca antisemitismul. Evreii au un talent și o cerbicie de a exagera, de a menține scandalul iscat din nimic, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și mureau chinuiți în temnițele comuniste. Suspiciuni asupra acestor atentate au dus și la suspectarea lui Ion Antonescu, care-l ura pe Iorga, și pe francmasonul Virgil Madgearu, și la spionajul sovietic, care ucigând pe cei doi, arunca o mare învinuire asupra Mișcării Legionare, recunoscută ca dușman de moarte al comunismului internațional. Pentru a feri poporul român de comunism, legionarii leau arătat celor nedreptățiți, celor umiliți și obidiți, cine sunt cei ce-i exploatează, care sunt legile nedrepte prin care sunt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și din mormânt că ești necinstit sufletește”. Ca ni ște posedați care se comportă ca roboții, s-au retras din corul care înfiora iadul și au plecat să-l aducă pe „Iorga” la groapa deschisă, ca să vadă și să audă învinuirea că-i necinstit suflete ște. Arestarea profesorului s-a produs cu dificultăți. Cei ajunși la locuința lui din Sinaia i-au spus cu ce gând au venit și prin amenințări l-au detrminat să intre în automobilul lor. Toate acestea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în partidul conservator; Ion Cantacuzino, Constantin Bosianu și Gh. Vernescu erau liberali moderați; B.P. Hasdeu era, pe atunci, apropiat de liberalii-radicali (în august 1870 va fi chiar arestat pentru câteva zile, odată cu N. Golescu, I.C. Brătianu, Eugeniu Carada ș.a. sub învinuirea de a fi participat la complotul antidinastic); V.A. Urechia, mai vechi colaborator al lui Mihail Kogălniceanu, va deveni către anii 1880 membru al grupului liberal rosettist. Din enumerare, dacă ne referim numai la figurile politice centrale ale vremii, ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
voi simți că odrăslește în mine un fir de speranță și cît privirea mea nu se va ridica spre vîrful plopilor și, mai sus, spre cer! *„Sub domnia împăratului Tiberiu bîntuia furia des întîlnită și aproape generală de a aduce învinuiri. Ea a secătuit Roma în plină pace mai rău decît orice război civil” (Seneca, De beneficiis, Cartea a III-a, XXVI, 1). *„Ceea ce-i interesant - răbufnește V.M. - e că nevastă-mea vrea să fiu și hoț și cinstit. Să am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ai lui Iov, au în luările lor de cuvînt ceva „demagogic”. Ei sînt prototipurile „tovarășilor” care „iau atitudine” și se situează mereu pe o „poziție justă”. Formaliști, gîndesc „corect”, în funcție de exigențele dogmelor, dar nu simt profund ceea ce spun. Mirările, indignările, învinuirile, consolările lor sînt formale. „Iată - le ripostează victima - toți știți că deșarte întru deșarte spuneț” (XXVI 12). Știu, totuși își continuă, cu răceală, „execuția”. Dogmatismul lor nu se poate împăca nicicum cu sinceritatea lui Iov, un gen de experiență care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
toți cei ce participă, chiar și pasiv, la acest dublu joc al ipocriziei contribuie prin înseși faptul că existăm în acest mod degradat la ruinarea spirituală a neamului? Nu cred că domnul rector Ion Vlad a conceput această listă de învinuiri: se știe doar că domnia sa este un literat fin care nu poate gândi astfel. Totuși, domnul Vlad a fost cel care a trebuit să dea citire acelei liste de acuzații impuse, cu siguranță, din afară. Mă întreb dacă nu ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ad-hoc” și exagerarea lor, hiperbolică; în sfârșit, publicarea unei cărți, „Pe marginea Prăpastiei” scrisă de secretarul de la Președenția Consiliului de Miniștri, Vlădescu, omul lui Mihai Antonescu cu o mulțime de fotografii trucate și argumente scoase din sacul cu calomnii și învinuiri nedrepte al propagandei carliste și antonesciene. Bineînțeles că în această carte nu se putea să fie omis Nicolae Petrașcu, astfel la pagina 154, vol. 2, se dau frânturi dintr-un așa-zis discurs cu puncte de suspensie. Discursul a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o data în plus, că indicațiile, ordinele și H.C.M. nr. 729/1951 au ținut loc de lege în perioada respectivă. Iată în continuare ce mai declară Pavel Ștefan: Aceasta a fost o linie, de a aresta și schingiui fără să existe învinuire. Când intrai pe mâna celor de la Securitate era vai și amar. Eu l-am trimis pe col. Sloboda la (colonia de muncă) Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care împrumută numele lor, în scopul ocolirii sau împiedicării aplicării legii; f) dela 6 luni la 2 ani cei care sub orice formă calcă dispozițiunile de interdicție pe care le cuprinde această lege. ART. 22. Tribunalul domiciliului celui pus sub învinuire este competent să aplice pedepsele prevăzute în Decretul cu putere de lege, fie la cererea directă a Ministerului public, fie la cererea directă a conducătorilor organizațiilor județene ale Partidului Națiunii, potrivit normelor de procedură penală în vigoare. Hotărârile tribunalului se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
întâi în partidul lui Take Ionescu, iar din 1926 în PNȚ, ajungând locțiitor de primar la Galați (în 1927) și deputat în Parlamentul de la București între 1928 și 1934. În 1938 va fi trecut pe lista neagră a Siguranței pentru învinuirea de "filosemit" și de "potrivnic al dictaturii carliste". În august 1944 și-a asumat funcția de prefect al Bucureștiului încercând să salveze ceea ce se mai putea salva din orașul prins între două forțe ostile. În noiembrie 1944 este numit de către
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
al polițaiului „țintuit cu urechea la stâlp în piață" și a-i arunca marfa „iama", a înțeles că se va îmbunătăți și soarta lui. O mulțime de negustori români supuși străini (sudiți) s-au lepădat de protecția străină. Iar despre învinuirile aduse lui Cuza la detronare, Petre Rășcanu, în monografia sa, pe un ton polemist, nota acuzând: „...Simple afirmațiuni și nimic mai mult! S-a pus mâna pe întreaga corespondență a fostului Domnitor. Toți românii, cărora le sângera inima la ideea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neiertat din punctul de vedere al populației. Așa că să trecem la al doilea moment devastator pentru Tăriceanu. Adică la răzgândirea domniei sale după ce-și anunțase demisia. Și astăzi, când discut cu cineva despre punctele slabe ale actualului prim-ministru, prima învinuire privește acea răzgândire. Care, mi se explică insistent, nu poate fi deloc asemănată cu răzgândirea președintelui imediat după suspendarea sa de către Parlament. Pentru că președintele a fost obligat să nu se țină de cuvânt: dacă și-ar fi dat într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
zișilor „roșii“ din Muntenia, cari, începând de la 1848, sau manifestat, prea adeseori, ca revoluționari și republicani, până ce, de la 1876, au devenit partid de ordine și de gu vernământ, sub eticheta de partid național liberal. Din această confuzie a derivat și învinuirea adusă junimiștilor, ca și în genere așa zișilor conservatori, în realitate liberali moderați, de a fi fost, dacă nu chiar reac ționari, dar cel puțin staționari, potrivnici introducerii formelor noi, împrumutate din Apus.<ref id=”1”>Ioan C. Filitti, „Școala
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]