4,741 matches
-
ori mai talentat și bineintenționat 29 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cîte-un milițian șef, flancat de cîte-un elev milițian și doi membri înarmați ai gărzilor patriotice. Apoi vilele propriu-zise, sclivisite, linse de planșetele unor arhitecți adevărați și picate în înzestrarea ciorbagiilor șefi, ce știau a săruta prin ședințe, cu vorba și cugetul, părțile rușinoase ale câte unui Portret de Partid și de Stat, apoi piețele mierii, cu zdruncinătură puțină, fără trafic, lanțurile șeherezadice ale magazinelor sustrase circuitului public, scurtcircuitate adică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să ocupe locul ce i se cuvine, acela de a fi fost primul dintre cei doi-trei bărbați reușiți ai speciei sale. Era și mult prea arătos, arză-l-ar focul! N-a existat vreo femeie care, observând o singură dată înzestrarea excepțională a lui Robin, din acel moment, să nu-și privească soțul legiuit ca pe un urangutan. Ghinionul cu el era că, având un comportament grețos de discret, mania sa era aceea de a rămâne, tot timpul, în umbră... 220
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țara dumitale de baștină... El îți va fi înmînat expres de către cel mai vaporos dintre curieri..." Patricia rezistă cu bine complimentului. 254 DANIEL BĂNULESCU Ultima parte a programului, "Ummagumma" avu disperarea concisă și pe jumătate disimulată, cerută de această bucată, înzestrare cu care îi subjugă pe toți. Începuseră să se obișnuiască cu stilul, ascultau transportați, călcătura sa aeriană le devenise necesară și nimeni nu mai clipea. Însuși Pink Floyd hotărî că interpretarea tensionată pe care o dădu unui "Brain Damage" nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cele din a doua categorie nu iartă nimic, când e vorba să zugrăvească schimbările fundamentale petrecute în societatea noastră, sub conducerea înțeleaptă. Unele străpung străfunduri atât de măiestru ascunse ale sensibilității, de-ți dau lacrimile... Cele mai multe exaltă, în chip firesc, înzestrările magistrale ale Secretarului General, personalitate marcantă a lumii contemporane. De aici, până aici... Mai sânt și altele. Ai să te orientezi. Din pricina încordării, directorul Predoleanu apăsă, cu talpa pantofului, ceșcuța pe care, cu puțin înainte, și-o abandonase pe caldarâm
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
România și xe "Ungaria"Ungaria”2. În general, zvonurile conțin doze importante de optimism - atât de necesar Într-o perioadă de incertitudini. Se dau și explicații, ca aceea că o foarte apropiată intensificare a valului de aliya s-ar datora Înzestrării României de către xe "Israel"Israel cu o fabrică modernă de penicilină 3. În aprilie 1952, În xe "București"București se vorbea de hotărârea de „a se face un plebiscit pentru ca populația evreiască să decidă, prin opțiune, ce vrea să facă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sarcină" lăuntrică"452. Altfel spus, dominația liderului carismatic asupra maselor nu depinde nici de bogăție, nici de industrie, nici de armată acestea sînt subsidiare față de ea, pune probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației dintre credincioși sau însoțitori fideli și magistrul în care cred, căruia i se supun. Această înzestrare, această calitate puterea de a tămădui, atribuită cîndva regilor este definită într-o credință, într-o viziune comună. O dată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acestea sînt subsidiare față de ea, pune probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației dintre credincioși sau însoțitori fideli și magistrul în care cred, căruia i se supun. Această înzestrare, această calitate puterea de a tămădui, atribuită cîndva regilor este definită într-o credință, într-o viziune comună. O dată recunoscut, acest dar acționează ca un placebo simbolic. Își produce efectul dorit asupra celor care intră în contact cu deținătorul. Întocmai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este însă mai puțin adevărat că masa de interese economice, militare etc. a avut nevoie, pentru a-și atinge țelurile, de un Napoleon și nu de un Fouché, de un Cezar și nu de Pompei deci de cel avînd o înzestrare aparte, de cel stăpînind psihologia maselor. V Reiau firul de la capăt. Împuns de îndoială, m-am întrebat dacă șeful descris de psihologii maselor corespundea unei realități definite și erau numeroase rațiuni împotrivă. Or, dincolo de orice așteptare, am descoperit că puterea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
argumentarea unei ipoteze pe care eu nu încetez să o găsesc fragilă, și care nu are nici o altă utilitate decît pentru psihologia maselor.520 Capitolul IV Conducători mozaici și conducători totemici I Conducătorii își exercită puterea ca urmare a unor înzestrări excepționale și a unei idei, a unei viziuni asupra lumii, pe care ei o proclamă. Aceasta devine pasiunea dominantă a unei clase, a unui partid, a unui popor. Prezența acelor înzestrări cu adevărat carismatice ne izbește la un individ, mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
I Conducătorii își exercită puterea ca urmare a unor înzestrări excepționale și a unei idei, a unei viziuni asupra lumii, pe care ei o proclamă. Aceasta devine pasiunea dominantă a unei clase, a unui partid, a unui popor. Prezența acelor înzestrări cu adevărat carismatice ne izbește la un individ, mai ales atunci cînd cuvinte care ar părea ridicole spuse de un oarecare, gesturi pe care le-am considera nepotrivite la un altul nu sînt nici rizibile și nici deplasate la el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trebuia să semene cu un ciocan în mîinile șefului. S-a înconjurat de o curte de admiratori și s-a lăsat idolatrizat de masele în delir. Mergînd din miting în miting, primit peste tot cu entuziasm, făcea dovada unor incontestabile înzestrări de agitator și de organizator al unor reuniuni puse în scenă în mod grandios. "O delegație mergea să-l aștepte pe Lassalle la gară, ne arată un istoric, iar asociațiile corale dădeau concerte sub ferestrele hotelului său. Ajungeau la sala
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
economic (PIB/locuitor), este dat de contribuția mai multor factori de producție (capitalul, forța de muncă, resursele naturale, progresul tehnic). Altfel spus, la aceeași rată de economisire (investiție), randamentul marginal al capitalului este în descreștere, așa încât țările sărace, cu o înzestrare mai mică pe cap de locuitor, înregistrează o rată de creștere a randamentelor capitalului mai mare decât țările bogate, care au o zestre de capital fizic pe cap de locuitor mai mare. De aici s-a tras concluzia potrivit căreia
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
ar importa-o dintr-o țară în care se cere munca a 100 de oameni pentru a o produce...”<footnote D. Ricardo, Opere alese, vol. I, Editura Academiei Române, București, 1959, p. 127. footnote> Observăm că, în cadrul acestui model, gradul de înzestrare tehnologică dintre țări (sau industrii) este cel care generează diferențe în ceea ce privește productivitatea muncii. La mijlocul secolului al XIX-lea, economiștii marxiști <footnote Fondatorul acestei gândiri economice este Karl Marx (1818-1883), care a aprofundat teoria valorii-muncă, dar a adus și alte contribuții
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
doua variantă neoclasică a modelului costurilor comparative. Modelul Heckscher-Ohlin (HO), în ceea ce privește comerțul, este construit având la bază modelul lui Ricardo prin includerea altor doi factori de producție în ecuație: munca și capitalul. În cadrul acestui model, se presupune că gradul de înzestrare tehnologică dintre țări este la fel, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție. Altfel spus, diviziunea internațională a muncii se explică prin diferențele referitoare la factorii de producție ai fiecărei țări. Potrivit modelului HO
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
la bază modelul lui Ricardo prin includerea altor doi factori de producție în ecuație: munca și capitalul. În cadrul acestui model, se presupune că gradul de înzestrare tehnologică dintre țări este la fel, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție. Altfel spus, diviziunea internațională a muncii se explică prin diferențele referitoare la factorii de producție ai fiecărei țări. Potrivit modelului HO, prețurile sunt considerate identice cu costurile de producție, iar acestea din urmă se compun din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
abundent și ieftin și, drept urmare, prețul acestuia crește, iar importurile măresc oferta de factor rar și scump, astfel încât prețul acestuia va avea tendință de diminuare.<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., p. 22. footnote> Mai mult, potrivit modelului Heckscher-Ohlin, gradul de înzestrare tehnologică este același, indiferent de țară, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție, aceasta stând la baza diviziunii internaționale a muncii. Chiar dacă teoria Heckscher-Ohlin nu a condus la rezultate pozitive, per ansamblu, rămâne totuși
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și scump, astfel încât prețul acestuia va avea tendință de diminuare.<footnote S. Pralea (coord.), op. cit., p. 22. footnote> Mai mult, potrivit modelului Heckscher-Ohlin, gradul de înzestrare tehnologică este același, indiferent de țară, iar avantajele comparative sunt rezultatul abundenței relative a înzestrării cu factori de producție, aceasta stând la baza diviziunii internaționale a muncii. Chiar dacă teoria Heckscher-Ohlin nu a condus la rezultate pozitive, per ansamblu, rămâne totuși un model pentru identificarea cauzelor și efectelor comerțului internațional. Pornind de la această teorie (comerțul internațional
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Tehnical Change, Oxford Economic Paper, 1961. footnote> Potrivit lui Posner, țara în care a avut loc o inovație dispune, cel puțin pentru o anumită perioadă, de un avantaj, în comparație cu celelalte țări, teoria susținând că schimburile internaționale apar tocmai datorită diferențelor de înzestrare tehnologică.<footnote O. Rujan, Teorii și modele privind relațiile economice internaționale, curs în format electronic, Biblioteca ASE, București, accesând (15 octombrie 2010):http://www.biblioteca digitala.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp? id=139&idb=23 footnote> Altfel spus, firmele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a altor firme, avansul tehnologic oferind țării inovatoare un nou avantaj comparativ.<footnote M. Posner, op. cit. footnote> Astfel, se poate concluziona că exporturile cele mai mari aparțin țărilor care alocă resurse importante cercetării și dezvoltării, relația cauzală fiind orientată de la înzestrarea tehnologică, la volumul și structura exportului, și nu invers.<footnote P.R. Krugman, Strategic Trade Policy and the New International Economics, Cambridge MA: MIT Press, 1986. footnote> Studiile empirice au demonstrat că producția unui bun nou se deplasează din țara de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
național. „Diamantul” lui Porter Făcând o analiză a evoluției mai multor firme multinațio nale, Michael Porter a identificat o corelație directă între succesul acestora și gradul de dezvoltare a țării de origine. Economistul american susține că națiunea, ca urmare a înzestrării cu factori de producție, se constituie într-o matrice de dezvoltare a firmelor, care, la rândul lor, beneficiind de avantaje naționale, au capacitatea de a se impune în competiția internațională. Națiunea este, în opinia lui Porter „o bază de lansare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
decât numărul de personal, acesta din urmă trebuind să crească într-un ritm mai mic față de ritmul creșterii capitalului fix; IW - indicele de creștere a productivității muncii; IRC - indicele de creștere a randamentului capitalului fix; IIT - indicele de creștere a înzestrării tehnice a muncii. Conform acestei relații, productivitatea muncii trebuie să crească într-un ritm mai mare față de randamentul capitalului fix care, la rândul său, trebuie să devanseze ritmul de creștere a înzestrării tehnice a muncii; IEN - indicele de creștere a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
randamentului capitalului fix; IIT - indicele de creștere a înzestrării tehnice a muncii. Conform acestei relații, productivitatea muncii trebuie să crească într-un ritm mai mare față de randamentul capitalului fix care, la rândul său, trebuie să devanseze ritmul de creștere a înzestrării tehnice a muncii; IEN - indicele de creștere a eficienței nete a capitalului fix. Productivitatea muncii trebuie să sporească într un ritm mai mare față de ritmul de creștere a eficienței nete a capitalului fix, precum și decât ritmul de creștere a înzestrării
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
înzestrării tehnice a muncii; IEN - indicele de creștere a eficienței nete a capitalului fix. Productivitatea muncii trebuie să sporească într un ritm mai mare față de ritmul de creștere a eficienței nete a capitalului fix, precum și decât ritmul de creștere a înzestrării tehnice a muncii. Totodată, ritmul de creștere a eficienței nete a capitalului fix trebuie să fie superior ritmului de creștere a înzestrării tehnice a muncii; IIS - indicele de creștere a salariului mediu nominal. Nu în ultimul rând, o cerință fundamentală
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai mare față de ritmul de creștere a eficienței nete a capitalului fix, precum și decât ritmul de creștere a înzestrării tehnice a muncii. Totodată, ritmul de creștere a eficienței nete a capitalului fix trebuie să fie superior ritmului de creștere a înzestrării tehnice a muncii; IIS - indicele de creștere a salariului mediu nominal. Nu în ultimul rând, o cerință fundamentală a eficienței economice este aceea ca indicele de creștere a salariului mediu nominal să fie mai mic decât indicele de creștere a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Se vor stabili formele de recrutare, selecție și angajare a forței de muncă, modalitățile de formare, perfecționare și conversie a forței de muncă, formele de salarizare, stimulentele acordate. Se calculează indicatori de evaluare a folosirii forței de muncă: productivitatea muncii, înzestrarea tehnică a muncii, salariul mediu, corelația dintre ele. f) Prețuri și tarife practicate Se prezintă prețurile și tarifele practicate în ultima perioadă de timp, se compară acestea cu cele practicate de alte societăți comerciale din țară și din străinătate. Se
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]