6,513 matches
-
proletar, peste normă Se moare la slujbă, muncind excesiv, Se moare de lene, se moare de formă, Se moare în joacă, stupid și naiv, Se moare cu popă dar și-n crâșmă-n-alcool, Se moare în puf sau se moare în șanț, Se moare în opium, se moare-n formol, Se moare în zbor dar și-n zale de lanț, Se moare degeaba, se moare pe bani, Se moare în rate cu dobândă lunar, Se moare în grafic pe zile și ani
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
o fustă de stamba. Simt și acum un junghi în inima când mi-amintesc ce spaimă am tras. Am făcut ce am făcut și am ajuns la locul unde îl aducea pe bărbatu-meu la muncă forțată. Era acolo un șanț larg cu apă, pe care nu puteai să-l treci. Cand au adus deținuții pe câmp, un ostaș care făcea armata și era de pază m-a văzut și i-a întrebat: „Pe cine caută din priviri femeia aia?” “Pe
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]
-
Ipotești. Drumul din Coșula lui natală la Ipotești a fost făcut într-un autobuz vechi, neîncălzit, pe o șosea plină de gropi și necurățată de zăpadă, iar pe dealul de la Cătămărești un cauciuc a explodat, mașina s-a oprit în șanț și copiii au mers până în Ipotești pe jos, ajungând înghețați la serbare. Picioarele i s-au udat și apoi i-au înghețat, iar învățătoarea, secretarul de partid și medicul comunei s-au străduit să-i încălzească pe el și pe
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
încă răpusă de tristețe și, în mare durerea ei, a scris rudelor din regatul vecin să vină cu armate ca să apere interesele dinastiei căreia-i suntem noi atât de devotați. Olăcarii însă au cam rătăcit drumul și acum zac prin șanțuri, scrisorile sunt la noi, iar noi acum suntem, iată, singurii răspunzători de soarta moștenitorilor tronului. Nu ne va fi ușor, dar cu ajutorul Domnului Dumnezeu, ne vom îndeplini, cu cinste și cu dreptate, toate îndatoririle ce ne revin. Suntem convinși că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Păi, Bibliotecă este un sanctuar, acolo întâlnești mii și mii de creatori care și-au închinat viața culturii. Ce se întâmplă cu noi, oameni dragi? Nu mai știm să deosebim chiar deloc adevărul și frumusețea de kitsch și cultură de șanț? Sau de club de fițe? Să fie doar acestea din urmă reperele unui popor care a dat uriașe personalități culturale ce și-au închinat viața culturii și artei românești, păstrării tradițiilor strămoșești? Societatea a evoluat, așa se zice, dar mie
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
motive florale, tapiseriile din Flandra și, bineînțeles, bine camuflate, instalațiile moderne de încălzire. Urmau la rând: o sală de baie pentru care cuvântul somptuoasă ar fi de-a dreptul banal, un lac cu lebede și, de jur împrejurul vechiului zid de apărare, șanțul de apă, prevăzut acum cu instalații de filtrare și reciclare pentru a proteja speciile de pești exotici aclimatizați. Iar astăzi, totul era perfect organizat pentru uriașa petrecere de sâmbătă seara. Un garden-party care ar fi trebuit să aducă numele proprietarului
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
calea inamicului. Practic, elementele de fortificare a cetății sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urcă, cum spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
spuneam, dinspre pârâul Râpii până pe șaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un șanț de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un șanț interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiți parapeți din lemn (palisade). Edificii de cult Resturile arheologice permit susținerea existenței unor temple de tipul aliniamentelor de coloane. Ele au existat, cel mai probabil, în apropierea zidului de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
clipele se scurg la fel, inexorabil. Lucarnă pentru lumina divină, când “casa se întoarce-acasă”, “nunta / fără de mireasă”; magicul șapte care nu se adună și nu se desparte, ziua care trece prin tine și lasă urme adânci, așa cum fiecare lacrimă lasă șanțuri adânci pe relieful obrazului, din “ochiul / ce nu mă poate / lăcrima”. “În fiecare luni / e vineri, / în fiecare ieri / e-o seară, // sub fiecare pleoapă- i primăvară, / e toamna unei veri - / un anotimp / de nicăieri. Și-n fiecare sâmbătă / e-
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
vrut să se termine totul să simt întunericul cum adulmecă rămășițe din viață viața asta care mă doare și mă sufocă doi ochi m-au țintuit am bătut în retragere pass și mai departe să respir ura ta care sapă șanțuri adânci între noi doi străini în spatele unui cortegiu fără lacrimi fără dialog cuvintele se împiedică când vor să strige se sperie de împietrirea sării de sub pleoape nici lacrima nu îndrăznește să mai ajungă pe obraz stă chircită la pândă ca
UN PAS ÎN FAŢA MORŢII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351654_a_352983]
-
cea mai anticreștină din UE. Frumoasa Italie și marea împărăție și împărăteasă a Spaniei, care au fost nucleele cele mai fecunde ale latinității și a Renașterii spirituale, sunt acum ca două oarbe care, ținându-se de mână, amândouă cad în șanțul istoriei cele mai mari înșelătorii umane. Orgolioasa Austrie și călita Prusie, despre care se spune că toate relele și păcatele istoriei Europei din ultimele patru veacuri, ni se trag de la ea, acum - Germania - e surdă surdelor, șuieră într-un deșert
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
Poeta descoperă miracolul cotidianului pe care și-l asumă amenințător: “Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă înghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un șanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ În lumina rugii teribile: Să fie o dată duminica-n numele/ Acestor palide stele de șorț/ Umărul meu singuuur și singur/Vă leagănă/ Gurile-acestea nu se deschid decât să se umple/ Vocea mea, ce patina
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
singură bucată/ pe care să înflorească tendoane și carne/ la chemarea Sa". Astfel, spiritul trecutului se întoarce în urmă, cu avlavie, cu credință și cu înțelepciunea înțeleptului a datului dătător de destin: "Dar cum să ajungi pe pod/ dacă între șanțuri nu-i nici o trecere?/ Nici cel de strajă n-o știe./ Doar Ziditorul cetății". Ce înseamnă pentru poet "alergi de jur-împrejur până mori?" Nu este altceva decât fuga disperată a înțeleptului în fața unui refuz de a-și duce în spate
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
politice. Oricum, tânărul politician Mihai Nemțu putea evita acel moment, recurgând la oricare altă variantă, apelând, chiar, la o poezie a lui Adrian Păunescu. Poezia incriminata are șase strofe, din care extrag patru versuri: Pentru sângele neamului tău, curs prin șanțuri,/ pentru cântecul tău țintuit în piroane,/ pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,/ ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane. Contactat de reporterii ziarului Adevărul, criticul literar Nicolae Manolescu a arătat că se face o confuzie, între legionarismul lui Gyr și
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 785, Anul III, 23 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
sacru, o dată cu florile, o dată cu inima. Și ce-a rămas din prețiosul material ideologic? Genericele, scrise evident, cu majuscule. Istoria se repetă, dar, de data aceasta, cu altă conotație, la fel de dăunătoare. Conotația este trivială, frustă, obscenă. Limbajul stradal, de gang, de șanț a luat locul celui elevat, elaborat de scriitori. Limbajul manelistic a luat locul arpegiilor și solfegiilor clasice. Confundăm literatura cu partea cea mai abjectă a vieții. Întinăm. Profanăm pagina. Ca și când n-ar fi suficient revărsarea valurilor de ură, de invidie
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
ajuns, „vai de mămulica noastră!” - cum ar fi spus Parohul de la Rohia, părintele Nicolae Steinhardt. Triumful bestiilor și secăturilor, al oamenilor fără nici un scrupule. Doar aceia ajung să-și dispute un loc în fotoliile aurite ale culturii (de gang, de șanț, ce mai contează?). Oamenii cumsecade nu au ce căuta aici, fiindcă locurile sunt toate ocupate, ba se înghesuie doi-trei pe același loc, strecurându-se cu genunchii și coatele. „Limpede nu poți vedea decât cu sufletul!” - scria Antoine de Saint Exupery
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
așteptând liniștiți, cuminți, ca cineva să le poată face o groapă creștinească, fără să mai fie certați de primul-ministru. Știți ce-i spunea P.D.L.-istul Mircea Toader scriitorului Varujan Vosganian la o emisiune pe Realitatea TV? „...Au murit beți, prin șanțuri înghețați”. Ce rușine!... Ce noroi aruncat peste poporul român! „Așteptați ca statul să vă dezăpezească?!” Tonul face muzica, domnule premier. După ce mii de oameni necăjiți, înfometați, neîncălziți, bătrâni, copii, bolnavi fără medicamente care beau apa provenită din zăpada pe care
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
cred că norii se fac din apă sau de la fumul fabricilor, iar cerul există undeva departe. Dumnezeu este departe, nu poate să fie aici lângă noi să ne asculte. Astea sunt bancuri pe care voi le-ați inventat ‘pe malul șanțului', cum se spune la țară, și eu nu pot să cred așa ceva. Arată-mi ceva palpabil, care să-mi miște inima și să mă facă să cred cu adevărat”. Nu de puține ori am fost pălmuit de tata sau de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356363_a_357692]
-
Numai banca veche doar lipsește Au trecut probabil ostrogoții Și-au luat-o ca să dea la pește Nimeni n-a-ndrăznit să strige: Hoții! La ce bun să facem vreun bilanț Câte ne-au unit sau ne despart Plânge carul răsturnat în șanț Paradisul nostru are capul spart Ne-a rămas atât: copilăria Ca un vis furat dintr-o grădină Fiecare-și cere jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu
CE NI S-A PĂRUT A FI IUBIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356507_a_357836]
-
mai des la Elim. în '93 vine Nelutu și-l face cetățean de onoare al Aninei. și ne spune fiul nostru: “am auzit că voi vreți să vă pocăiți”. De parca îi mare rușine să fii pocăit. Să fii beat în șanț nu e rușine deloc, este normal, dar să fii pocăit nu poți să fii acceptat de societate deloc. Atunci am avut un vis de noapte în care o voce îmi spunea: “Oare trebuie să-ți vorbesc mult?”. într-o zi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre - Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
Corneliu Beldiman Vară toridă - atârnată de un lanț apa-n fântână Locul II - Dan Norea umbra căpiței - la amiază se-odihnesc două seceri Locul III - Virginia Popescu noapte senină - umbre sub tei în floare iscoadă luna Locul III - Valeria Tamaș șanțul prăfuit - piciorul-cocoșului pâlpâie-n amurg Mențiune - Henriette Berge Amurg de toamnă - o pată de rugină printre zorele Mențiune - Victoria Chitoveanu O fulguială acoperind poteca - croncănit de ciori Etapa 68 - 9 III 2009 Locul I - Virginia Popescu amiază pe câmp - în
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
1989 - Participări la expoziții de grup și colective în Brașov 1984 - Expoziția profesorilor artiști - Casă Corpului Didactic, Brașov 1985 - Expoziție colectivă - ,,Brassoi Lapok”, Brașov 2002 - Expoziție de grup - ,,Bistro de l’Arte”, Brașov 2008 - Expoziție - Collettiva di Pittura - Chiesa di Șanț’Alberto (Chiesa degli artiști) - "Amici di Carlo Incammisa" - Trapani, Italia 2011 - Expoziție colectivă - ,,Culori de sărbători" - Galeria ,,Elite Prof Art”, București 2012 - Expoziție colectivă - Bibliotecă Județeană Brașov 2012 - Expoziție de grup - ,,Sinestesia" - Hotel El Greco, București. Lucrările Elenei Oleniuc par a
ELENA OLENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354863_a_356192]