1,239 matches
-
naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vorba de un „noi” simbolic, acoperind mai ales sfera elitelor culturale și politice. „Noi” ceilalți, care trăim și simțim cum ni se dă, regăsim în sufletele noastre adevărul sensibil iar în lumea rațională din afară vedem o țesătură cu logică șchioapă care-l înfășoară autoritar altfel. Și de aceea adevărul devine marcă a subiectivității, zicere necesară pentru salvare a fiecăruia dintre noi. Dixi et salvavi animam meam. Nota Editorului Schiță biografică Nicolae GEORGESCU, născut la 6 septembrie 1950, în satul Jupânești
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Începuturile stau sub semnul lui Serghei Esenin, căruia îi sunt închinate și câteva poeme, versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie și Mătănii de zăpadă (1943), purtând amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus („Azi a fost ucis mânzul cel șchiop/ - martor n-a fost decât un plop -/ i-ai înfipt custura până în prăsea/ și fiecare strop de sânge scânteia” ș.a.m.d.). Sunt mărturisite afinități și cu Rainer Maria Rilke, Paul Verlaine, E. A. Poe, iar din lirica autohtonă pot fi
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
club după ce am luat masa... Era și „drept comun”, care era În Închisoare și ne deservea pe noi, da’ ei erau separați, lucrau și afară, la aia, la aia... Și ne-a dus la club acolo, ne-a dat jos, șchiopi, bolnavi, cum eram, abia mergeam... Și acolo erau vreo șase-șapte persoane... Directorul Închisorii, nu știu cum Îl chema, da’ știu că era colonel, Îmbrăcat În haine militare... Pe masă era un cofer cu apă, un borcan cu flori... Și noi eram În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
poeziei, ale construcției de ultimă fineță, ca aceasta- care disimulează magistral În umbrele dormitorului, cu o clipă Înainte de izbucnirea dimineții, portretul În picioare al unei prezențe umane indescifrabile, bust, cavitate bucală, picioare: „Dulapul gata să se descleieze, scrumiera cariată, scaunele șchioape” (124). În altă parte, o radiografie davinciană a mișcării: „Văzu zvâcnirea cotului, luciul rotulei, pârghiile porneau, forfecând aerul, lumina...” (207). Funcția anulatoare de tragic, a calendarului. În August, tema aceasta domină Întregul text. Acest prim volum al romanului Dumneavoastră este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la un film zguduitor precum Siberiada, odiseea acestui Ilie fără țară este cea mai coerentă și mai convingătoare pledoarie românească pentru tragismul destinului basarabeano-bucovinean, depășind literatura lui Paul Goma. SCRIERI: Pisica ruptă, București, 1997; Marilena și câteva voluptăți, București, 1999; Șchiopul binemirositor, postfață Miruna Runcan, București, 1999; Apa din cizme, București, 2000; Doi pinguri, București, 2000; Strigoi fără țară, București, 2001; Carlo Carlini, iluzionism, București, 2003; Petru și Pavel, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Mică bibliotecă de toamnă, „22
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
mai nou, nu prea mai ține: a colaborat cine vrei și cine nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea În vileag un dosar-două În care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga Înseamnă a fi implicit ceaușist? SÎnt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de pământ” (Romanță). Jocul e interzis, sentimentul de izolare și singurătate, suferința inutilă impun substituiri simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești: „Pietricica spaimei/ mi-a intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul/ n-are pic de apă?” Livrescul, sursă esențială de inspirație, filtru al trăirilor, nu sugrumă însă spontaneitatea și capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Cantemir. El are alte socoteli și de regulă preferă să răstoarne bestiarul devenit, în literatura alegorică medievală, literă de lege. Ciacalul din Istoria ieroglifică intervine în dezbaterea privind "hirișia" Strutocamilei într-un moment critic, imediat după ce Corbul emanase "siloghismul" cel șchiop, iar celelalte păsări acceptaseră obediente natura de pasăre a hibridului, în timp ce animalele, de teama vreunei represiuni, din lașitate, se arătau dispuse să primească judecata strâmbă a tiranului. Într-o astfel de atmosferă încordată, Ciacalul are intenția de a o provoca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ilustrează însăși principalele mijloace de creare a numelor de familie a locuitorilor prin: 1. Adoptarea apelativului care indică ocupația, meseria, funcția administrativă sau rangul individului: numelui de Vasile i se poate adăuga cel complementar care provine de la un defect fizic - șchiop, chior - devenind Vasile Șchiopu sau Vasile Chioru; Vasile pentru că se ocupa de crâșma din localitate a putut deveni, cu timpul, Vasile Crâșmaru; Vasile ocupându-se de prisaca din localitate putea deveni Vasile Prisecaru; Vasile care se ocupa de dogărie în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în foarte multe cazuri a devenit nume de familie: Vieriu, Rotariu, Morariu (Vieru, Rotaru, Moraru); 2. Formarea numelor de familie din porecle și supranume este un alt procedeu folosit, spune cercetătorul: Ion Șchiopu (de la defectul său fizic de a fi șchiop); Ion Ciobanu (de la meseria acestuia de a fi cioban); Ion Mutu (de la faptul că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună (de la porecla pe care o purta individul); Ion a Floarei putea deveni în timp Ion Afloarei; Ion
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicat în Calendarul catolic două articole: primul, despre sanctuarul catolic de la Stănești (lângă Târgu Trotuș)737 iar al doilea, un fragment dintr-o lucrare aflată în stadiu de proiect, intitulată Istoria bisericii catolice din Iași, care trata perioada domnitorului Petru Șchiopul 738. În 1915 a publicat, tot în Calendarul catolic, un studiu despre Ieremia Movilă și catolicismul moldovean 739, ce a avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
79 Paoli / 105-106, 146-147 Papiu, Laruirian / 117 Paris / 48, 95-96, 152, 166-167, 229 Paris-Versailles / 111 von Pastor, Ludwig / 67 Pașcani / 259 Paul III / 62 Pelaez, Antolin Lopez / 79 Pennescu, Dumitru C. / 109 Petrescu Comnen, Nicolae / 251 Petrovici, A. / 266 Petru Șchiopul / 191 Peț, Gheorghe / 196, 261, 264 Peutzige, / 157 Piatra Neamț / 156 Pidal y Mar, Alejandro / 77 Pietrosu / 194 Pildești / 195 Pius IX / 63-64, 66, 87, 103, 176, 218, 220 Pius X / 28, 33, 56, 62, 68-70, 82, 91, 141, 150, 176
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
loc de pelerinaj pentru catolici, din Moldova. Baza documentulară era formată, în principal, din informațiile oferite de Codex Bandinus, dar și de cele oferite de un document din 1659, privitor la misionarul italian Bernardin Valentini. 738 Acest articol, intitulat Petru Șchiopul și catolicismul, evidenția meritele domnului Moldovei în refacerea structurilor Bisericii Catolice din Moldova după activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de un document din 1659, privitor la misionarul italian Bernardin Valentini. 738 Acest articol, intitulat Petru Șchiopul și catolicismul, evidenția meritele domnului Moldovei în refacerea structurilor Bisericii Catolice din Moldova după activitatea lui Despot Vodă. Conform studiului său, domnitorul Petru Șchiopul a "curățat" bisericile catolice din Iași și din alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p. 151. 743 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Ioan Ferenț", în Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asistenților, el era lent, un pic șchiopătat, cu un caracter maladiv și distins" (282). Lui K. care se miră de această brutală metamorfoză, îi răspunde: "Asta pentru că sunt singur. Când sunt singur, tinerețea voioasă și-a luat zborul" (283). Personajele șchioape, care au gută, țintuite în pat, cuprinse de somn, incapabile să meargă normal sunt numeroase în roman. O apăsare inimaginabilă pare să le țintuiască. Dacă oboseala este murdărie, paralizie, blocaj, fixând și ce e mai intim din sine, ea este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țărani „predau cotele cu carele încărcate, strigând lozinci și cu fanfare” (p. 228). în luptele purtate în munți cu opozanții regimului (pp. 264-311) trupele aveau, uneori, o eficiență slabă: după o lună de misiuni au prins doar doi „bandiți”, unul șchiop și altul orb (p. 271). în timpul confruntărilor deschideau focul asupra unor „buturugi, copaci, căprioare”, iar comenzile se auzeau de la sute de metri („mai la stânga tovarășe”) (p. 284). Cu asemenea urmăritori „bandiții” aveau, fără îndoială, timp să „vină la pescuit” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat în această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric, Eugene S. Raica, Gelu Neamțu, Radu Toma, Anca Hartular, Gerald J. Bobango, precedați de Ion Iosif Șchiopul, Ștefan Drutzu, Andrei Popovici, George Stănculescu, Aureliu Ion Popescu, Nicolae Petrescu, Christine A. Galitzi și alții. între aceștia, un loc predominant îl ocupă Alexandru Nemoianu, istoric al Romanian-American Heritage Center, din Jackson, Michigan, și editor al revistei Information Bulletin, publicată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doilea termen îl reproduce pe primul, care se referă la autohtonia omului. întrucît cei doi monștri sunt învinși de oameni, trăsătura comună a coloanei a treia constă, de fapt, în negarea autohtoniei omului. Coloana a patra conține trei nume: Labdacos ("șchiop"), tatăl lui Laios, Laios ("strîmb"), tatăl lui Edip și Edip ("picior umflat") a căror semnificație ipotetică invocă, după cum s-a văzut, dificultatea de a merge bine, pe care Levi-Strauss o interpretează ca o evocare mitologică a oamenilor în momentul emergenței
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mătușă a sa la Chișinău la 28 Iunie 1940, a fost surprins de regimul sovietic, iar la recucerire autoritățile române l-au luat și dus în Transnistria. 2/. În ghettoul din Râbnița se găsește un orfan de război, pe nume Șchiopul, fiul lui Divora Șchiopul 902 din Darabani-Dorohoi, iar mama lui văduvă de război trăiește în ghettoul din Moghilău. 3/. O creștină Silvia Schleiber 903, de 19 ani, este deportată în ghettoul din Tiraspol. Născută în Cristovul Săcuesc, sub numele de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Chișinău la 28 Iunie 1940, a fost surprins de regimul sovietic, iar la recucerire autoritățile române l-au luat și dus în Transnistria. 2/. În ghettoul din Râbnița se găsește un orfan de război, pe nume Șchiopul, fiul lui Divora Șchiopul 902 din Darabani-Dorohoi, iar mama lui văduvă de război trăiește în ghettoul din Moghilău. 3/. O creștină Silvia Schleiber 903, de 19 ani, este deportată în ghettoul din Tiraspol. Născută în Cristovul Săcuesc, sub numele de Silvia Moldovan, a rămas
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
847, 879, 880 Stoica, Traian T., 480 Stroe (vezi Stroia, Ștefan), 574 Strohschneider (reprezentantul Gestapo în Cluj), 842 Stroia, Ștefan, 351, 683, 686, 727, 743 Strushnaider (vezi Strohschneider), 842 Surdu (locotenent), 897 Ș Șafran, Alexandru, 699 Șaraga, Fred, 91, 762 Șchiopul, Divora, 502 Șelescu, Valeriu, 312, 603 Ștefan, (rege), Ștefan, Ion F., 792, 793 Ștefănescu, Ștefan, 508 Șteflea, Ilie, 91-93, 95, 99, 120, 461, 504, 512, 514, 522, 547, 550, 552, 553, 555, 560, 575, 596, 625, 626, 652, 630, 659
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a lăsat umilită ca cetățean. S-a apărat în justiție și a învins în premieră marii bărbați macho ai țării. Am fost împreună prin tot ce-a însemnat România postdecembristă, Felix Culpa, mineriade, regimul Iliescu, regimul Constantinescu, baronii locali, democrația șchioapă, capitalismul sălbatec, minorități, ecologie (in)accesul la dosare. Mi-a dat un check în alb săptămânal, văzând desenele după ce erau tipărite. M-a pus să scriu. Acum îmi ia interviuri. Ne-am scos din minți reciproc de nenumărate ori. Acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]