3,690 matches
-
Șerbia), critic literar, popularizator al operei lui Mihai Eminescu; 2. Kamel Aweid Al-Amiri (Irak), publicist și traducător irakian, pentru traducerea ��n colaborare a volumului "Mihai Eminescu - poeme lirice" (1998), primul de acest fel apărut în limba arabă; 3. Radomir Andric (Șerbia), critic literar, traducător al lui Mihai Eminescu în limba sârbă; 4. Ion Babă (Șerbia), critic literar, popularizator al operei eminesciene; 5. Ge Baoquan (Chină), personalitate renumită în domeniul traducerilor, coautor al volumului de poezii "Mihai Eminescu", tradus în limba chineză
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
publicist și traducător irakian, pentru traducerea ��n colaborare a volumului "Mihai Eminescu - poeme lirice" (1998), primul de acest fel apărut în limba arabă; 3. Radomir Andric (Șerbia), critic literar, traducător al lui Mihai Eminescu în limba sârbă; 4. Ion Babă (Șerbia), critic literar, popularizator al operei eminesciene; 5. Ge Baoquan (Chină), personalitate renumită în domeniul traducerilor, coautor al volumului de poezii "Mihai Eminescu", tradus în limba chineză; 6. Iulia Baran, traducător din opera lui Mihai Eminescu; 7. Carmen Petra-Basacopol, muzician, pentru
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
și publicist, cadru didactic universitar, autor al lucrărilor "Eminescu în conștiința critică", "Luceafărul și alte studii eminesciene"; 26. Anca Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 27. Laurențiu Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 28. Mariana Dan (Șerbia), critic și istoric literar; 29. Ioan Dănilă, inițiatorul și coordonatorul unor acțiuni culturale privind sărbătorirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu; 30. Ioan Dumitru Denciu, prozator, eseist, profesor de limbă și literatura română, autor al lucrărilor "Luceafărul structura de
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
poet; 83. Cristian Tiberiu Popescu, critic și istoric literar, eminescolog, autor al volumului "Eminescu. Aniteza" și al piesei de teatru "Și mai potoliti-l pe Eminescu"; 84. Doru Popovici, muzician, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 85. Adam Puslovic (Șerbia), poet și traducător, popularizator al operei eminesciene; 86. Victor Rebenciuc, actor, remarcabil interpret al liricii eminesciene; 87. Alexandru Repan, actor, remarcabil interpret al liricii eminesciene; 88. Petru Rezus, critic și istoric literar, eminescolog, autor al unor lucrări de referință; 89
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
în promovarea operei eminesciene; 91. Gheorghe Sărac, creatorul primei integrale de romanțe pe versurile lui Mihai Eminescu, inițiatorul Festivalului Național de Romanța "Mai am un singur dor", autorul reeditării cărții lui Ovidiu Vuia " Misterul morții lui Eminescu"; 92. Liubomir Simovic (Șerbia), traducător, popularizator al operei eminesciene; 93. Ștefan Sofianski (Bulgaria), primarul Sofiei, pentru merite deosebite în promovarea lui Mihai Eminescu în Bulgaria; 94. Vasile Spătărelu, compozitor, pentru poemele corale pe versuri de Mihai Eminescu; 95. Casian Maria Spiridon, pentru editarea integrală
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
modul următor: a) din partea română, în cauzele civile și familiale prin Ministerul Justiției, în cauzele penale prin Ministerul Justiției, iar în faza urmăririi penale prin Procuratura Generală; ... b) din partea iugoslavă, prin secretariatele de stat pentru administrarea justiției ale republicilor populare Șerbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia și Muntenegru. Articolul 5 1. Cererile pentru acordarea asistenței juridice, precum și actele anexate la acestea trebuie să fie întocmite în limba Părții Contractante solicitante, însoțite de o traducere certificata în limba Părții Contractante solicitate
TRATAT din 18 octombrie 1960 între Republica Socialistă Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia privind asistenţa juridică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129615_a_130944]
-
Pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: a) Sărbători de stat și alte sărbători ... - Anul Nou 1 și 2 ianuarie - 1 Mai 1 și 2 mai - Ziua femeii 8 martie - Ziua tineretului 25 mai - Ziua luptătorului 4 iulie - Ziua răscoalei popoarelor Șerbiei 7 iulie - Ziua Republicii 29 și 30 noiembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Festivalul teatrelor de amatori de la Kikida luna mai - Carnavalul florilor de la Biserica Albă luna iunie - "Ceaunul de la Golubat" luna iulie - Târgul tradițional de la Veliko Grădiște luna august
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia: a) Sărbători de stat și alte sărbători ... - Anul Nou 1 și 2 ianuarie - 1 Mai 1 și 2 mai - Ziua femeii 8 martie - Ziua tineretului 25 mai - Ziua luptătorului 4 iulie - Ziua răscoalei popoarelor Șerbiei 7 iulie - Ziua Republicii 29 și 30 noiembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Festivalul teatrelor de amatori de la Kikida luna mai - Carnavalul florilor de la Biserica Albă luna iunie - "Ceaunul de la Golubat" luna iulie - Târgul tradițional de la Veliko Grădiște luna august
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Articolul 1 Exportul tuturor mărfurilor și produselor originare sau provenite din România către Bosnia Herțegovina, Croația și Slovenia, precum și către Macedonia, care tranzitează Șerbia și Muntenegru, este supus procedurii de obținere prealabilă a licenței de export emise de către Ministerul Comerțului și Turismului în condițiile normelor în vigoare. Articolul 2 Licență de export va fi eliberată în condițiile existenței: - unei licențe de import sau, în
ORDIN nr. 134 din 14 septembrie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133243_a_134572]
-
Articolul 1 Începînd cu data de 7 iunie 1992, ora 0,00, se interzic importul și exportul oricăror produse de bază și mărfuri provenind din sau avînd ca destinație Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru). Articolul 2 Începînd cu aceeași dată, licențele de import și de export eliberate de către Ministerul Comerțului și Turismului, avînd ca tară de origine, respectiv de destinație, Iugoslavia (cod 890), se suspendă. În cazul licențelor de import și de
ORDIN nr. 88 din 6 iunie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133257_a_134586]
-
cod 070), Croația (cod 190) și Slovenia (cod 708), agenții economici din România interesați se vor prezenta la Ministerul Comerțului și Turismului pentru reconfirmarea acestora. Articolul 3 Se exceptează de la prevederile art. 1 vînzarea sau furnizarea către Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru) de bunuri în scopuri strict medicale și de produse agroalimentare, notificate ca atare comitetului înființat prin Rezoluția nr. 724/1991, precum și schimburile de marfuri și servicii rezultate din activitățile integrate de cooperare în curs de desfășurare (Porțile de
ORDIN nr. 88 din 6 iunie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133257_a_134586]
-
curs de desfășurare (Porțile de Fier I și ÎI, energie electrică, Complexul Petrochimic Pancevo-Timișoara și altele de asemenea natură). Articolul 4 Agenții economici din România cu activități de comerț exterior, desfășurate sau operate pe sau de pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru), vor sista orice activitate de natură să promoveze și/sau favorizeze vînzarea sau furnizarea de produse de bază sau mărfuri din și către Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru). Articolul 5 Se suspendă executarea tuturor contractelor pentru primiri
ORDIN nr. 88 din 6 iunie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133257_a_134586]
-
exterior, desfășurate sau operate pe sau de pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru), vor sista orice activitate de natură să promoveze și/sau favorizeze vînzarea sau furnizarea de produse de bază sau mărfuri din și către Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru). Articolul 5 Se suspendă executarea tuturor contractelor pentru primiri și trimiteri de turiști, încheiate de către societățile comerciale de turism și alți agenți economici din România cu firme din Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru), si se interzice încheierea
ORDIN nr. 88 din 6 iunie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133257_a_134586]
-
din și către Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru). Articolul 5 Se suspendă executarea tuturor contractelor pentru primiri și trimiteri de turiști, încheiate de către societățile comerciale de turism și alți agenți economici din România cu firme din Republică Federală Iugoslavia (Șerbia și Muntenegru), si se interzice încheierea de noi contracte pentru aducerea sau trimiterea de turiști. Articolul 6 Prevederile prezentului ordin se aplică pe perioada de valabilitate a Rezoluției nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și
ORDIN nr. 88 din 6 iunie 1992 privind măsuri de aplicare a Rezoluţiei nr. 757/1992 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133257_a_134586]
-
În acest scop, părțile au numit împuterniciții lor: Guvernul Republicii Socialiste România, pe Eugen Luchian, șef de secție la Consiliul de Miniștri; Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, pe Ivo Susnjara, director în Secretariatul republican pentru afacerile interne al Republicii Socialiste Șerbia, care, după schimbul împuternicirilor, găsite în buna și cuvenită formă, au convenit asupra următoarelor: Articolul 1 Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad
HOTĂRÂRE nr. 1.002 din 9 august 1971 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia referitor la modificarea şi completarea unor dispoziţii din Acordul dintre cele doua părţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135352_a_136681]
-
colaboreze în dezvoltarea și fabricarea acestora prin organizațiile competențe, respectiv întreprinderile părților contractante. Articolul 5 Părțile contractante convin că realizarea prezentului acord să o încredințeze Institutului de meteorologie și hidrologie al Republicii Socialiste România, Institutului de hidrometeorologie al Republicii Socialiste Șerbia și Institutului hidrometeorologic provincial din Provincia Socialistă Autonomă Voivodina. În scopul aplicării operative a prevederilor acordului, organizațiile prevăzute la alineatul precedent înființează o comisie mixtă. Organizarea și modul de funcționare a Comisiei mixte se reglementează prin regulamentul pe care-l
ACORD din 15 decembrie 1982 între Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind colaborarea în domeniile cercetării proceselor generatoare de grindina şi al protecţiei culturilor agricole împotriva caderilor de grindina în zona frontierei de stat româno-iugoslave. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132748_a_134077]
-
aretate în ele, voru urma, a fi îndatorați la plata dreptului de importațiune, după numerulu și felulu viteloru ce se voru constată după registrele de intrare. Despre pastorii celor-l-alte State limitrofe (afară de Austria). Articolul 17 Pastorii din Rusia, Turcia și Șerbia, câri după trebuința aru veni să pășuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale ale guverneloru respective Candu însă
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
1524-1526 a avut loc ridicarea țărănimii: războiul țărănesc german (der Große Deutsche Bauernkrieg)170. El s-a desfășurat în contextul Reformei religioase, fiind asociat și susținut de propaganda predicatorilor lui Thomas Müntzer, pe fondul agravării exploatării țărănimii și al menținerii șerbiei. Precedat de o serie de răscoale încă din secolul precedent, războiul țărănesc a început în iunie 1525 în partea de sud a regiunii Pădurea Neagră și în zona lacului Constanța, în comitatul Stühlingen, și s-a extins cu repeziciune în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
În țările Confederației Rinului, apoi în Prusia (la îndemnul lui Stein, Hardenberg, Scharnhorst, W. von Humboldt), au fost aplicate reforme care au făcut să dispară barierele regimului feudal, constituind preludiul instaurării unei societăți burgheze liberale, aptă să-și asume responsabilitățile; șerbia a fost abolită, a fost garantat accesul la meserii, s-a instituit autoadministrația comunală, iar egalitatea în fața legii a fost ridicată la rang de principiu, serviciul militar a devenit obligatoriu. În același timp, o serie de proiecte nu au fost
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
economică și socială și care corespunde idealului căutat cu precădere de către filosofii francezi. Mișcarea reformatoare angajată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea îi are ca exponenți pe Frederic al II-lea al Prusiei, care suprimă Șerbia, Ecaterina a II-a a Rusiei sau chiar Francisc al II-lea de Habsburg, care încuraja învățământul și a îmbunătățit sistemul judiciar, care se erijează în adepți ai "despotismului luminat", admirat de Voltaire. Dar idealul căutat nu a fost atins
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cauză. Ea poate fi definită și explicată printr-o serie de trăsături. Majoritatea țărilor europene au rămas dominate de marea proprietate. Marii proprietari nobili germani de la estul Elbei (Junkers)368 țineau încă în dependență familiile de țărani de pe domeniile lor. Șerbia persista și în Imperiul Habsburgic (1848). Din cauza condițiilor de existență precare și a mentalității conservatoare, credințele și ideile lumii rurale evoluau încă mult prea încet. Transformările au început să-și facă simțite efectele în lumea rurală abia către finele secolului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cauză. Ea poate fi definită și explicată printr-o serie de trăsături. Majoritatea țărilor europene au rămas dominate de marea proprietate. Marii proprietari nobili germani de la estul Elbei (Junkers)398 țineau încă în dependență familiile de țărani de pe domeniile lor. Șerbia persista și în Imperiul Habsburgi (1848). Condițiile de existență precare și o mentalitate conservatoare, credințele și ideile lumii rurale evoluau încă mult prea încet. Transformările au început să-și facă simțite efectele în lumea rurală abia către finele secolului al
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
administrația ocolului sau aceea a ținutului, este că ei nu sunt niciodată purtători ai titlurilor de proprietate, deci stăpâni de sate, ci supuși întotdeauna unui stăpân” . Chiar după reformele lui Constantin Mavrocordat (vezi supra), prin care era desființată vecinia - rumâria (șerbia), legarea de glie a țăranului, care a fost răscumpărată cu 10 taleri de cap, țăranul, devenit liber ca persoană, dar lipsit de pă mânt, este nevoit să rămână în relație directă cu boierul sau mănăstirea, de la care primea pă mânt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
literare, Junimea, 1974) relatând despre o școală de meșteșuguri, Kogălniceanu introducea și următoare șopârlă, aluzie la mama protectoare Rusia, spunând că „din ea“, adică de pe băncile școlii, „are să iasă o clasă numeroasă de industriași pământeni, carii să ne desrobească de șerbia față de străini“. De altfel, cum la noi publicațiile satirice lipseau, aluziile cele mai vânate de cenzori vizau împlinirea unor proiecte naționale și politice. Nu știu ce va fi conținut nuvela „Toderică“, semnată de Costache Negruzzi în „Propășirea“, dar autoritățile au găsit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente de vocabular (cîteva zeci de cuvinte) comune cu română, explicabile printr-un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]