1,046 matches
-
D. Furtună, Ghe. Savin, Calinic Istrati, Eugen Nicolau, Al. Saint-Georges, Elena Cuparencu. Tudor Pamfile se bucură și de colaborările valoroase ale lui S. Mehedinți, M. Sadoveanu sau Artur Gorovei. La Fălticeni, o lungă tradiție în rândul revistelor de folclor manifestă Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare (1892-1931), condusă de Artur Gorovei. Cu peste 220 de colaboratori în cei 37 de ani de apariție, revistei i se întocmește un indice în 1931 ce clasifică materialele publicate în categorii tematice: Omul și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cel Mare", autor de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Publică lucrările: O piatră pentru adevăratul monument al lui Ștefan O. Iosif, Suceava - centru de artă, 1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în secțiunea școlară a Astrei și se implică în efortul de modernizare a învățământului primar și secundar. Prieten cu St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Ion Scurtu, Ilarie Chendi, Panait Cerna, Constantin Sandu Aldea (împreună cu care semnează, în 1908, libretul operei Șezătoarea, muzica aparținându-i lui Tiberiu Brediceanu), B. devine în scurt timp cunoscut lumii literare de dincolo și de dincoace de munți. Colaborează cu versuri, memorialistică, publicistică literară și traduceri (din Shakespeare, Goethe, Schiller, Lenau ș.a.) la „Familia”, „Foaia literară”, „Sămănătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
e creator și opera lui e mai mult un reportaj scris curat, un album de "icoane șterse", de "file rupte", de impresii luate "din goana vieții". A și formulat o estetică a instantaneului. Doar amintirile (Părintele Nil, Un Crăciun, De la șezătoare, Mogîldea) au un anume farmec simplu. Cu Un bătrân, schiță armonioasă, Vlahuță deschidea porțile nuvelisticei lui Brătescu-Voinești, bazate pe observarea mecanizării sufletului, d-l Peiu fiind un maniac blând, fixat, departe de chiotul lumii, la executarea unui cupeu-miniatură. Ca poet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și obrazu-ți Încrețește. Urești lumea, urești viața Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la țară, Povestea Vorbei și celelalte scrieri vine des vorba despre eros sub formele lui, mai ales, degradate de o căsnicie rea. Femeia rea exasperează, pur și simplu, pe Anton Pann. O Întîlnim peste tot: În parabole și istorioare morale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii de spuneri de folos”... spune ceva despre un spirit care se simte bine În lumea vorbelor de preț. Adevărul este că tema, de regulă, morală, este pur și simplu copleșită, năucită de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității periclitate. Femeia bună, În fine. 25. O paranteză: paraliteratura lui Anton Pann (dedicațiile Înștiințările de plată, precuvîntările...). Estetica și spiritul comercial. Folosul irmoaselor. Nedesăvîrșirea Începutului. Poezia ca trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și apreciază că literatura română n-ar fi decât expresia caracteristică a sufletului țărănesc și a civilizației pastorale, coordonatele identitare ale etnosului nostru fiind ilustrate estetic de poezia lirică (sublimare a doinei populare) și de povestirea născocită în zvon de șezătoare (sunt amintiți ca reprezentativi pentru spiritul locului Creangă, Dragoslav, Sadoveanu). În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care visa Lovinescu) pare a nu fi izbutit încă să producă, în spațiul românesc, o literatură și o ideologie. Astfel că finalul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de munca, de luptă, cot la cot, din care fiecare Învață ceva de la celălalt, În care toți se Întovărășesc și pleacă mai departe, Îmbogățiți. Iată, Într-o scurtă enumerare activitatea de până acum a scriitorilor În fabrici. Înainte de Conferința Scriitorilor, șezători de poezie la I.O.R., Victoria Socialistă, Dinamo Cotroceni; discuții de nuvele la Flacăra Roșie, Timpuri noi, 23 August etc. După conferință, șezători de poezie la Monetăria Națională, Vasile Roaită, Industria Plușului, Armătura, Fabrica de Chibrituri CAM etc. Discuții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Iată, Într-o scurtă enumerare activitatea de până acum a scriitorilor În fabrici. Înainte de Conferința Scriitorilor, șezători de poezie la I.O.R., Victoria Socialistă, Dinamo Cotroceni; discuții de nuvele la Flacăra Roșie, Timpuri noi, 23 August etc. După conferință, șezători de poezie la Monetăria Națională, Vasile Roaită, Industria Plușului, Armătura, Fabrica de Chibrituri CAM etc. Discuții de nuvelă la: Flacăra Roșie (a 2-a la cererea muncitorilor), ICAR, la IER, la Monetăria Națională. (Ă). Dar de tristă memorie va rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la un calvar de umilințe Îngrozitoare, l-au lăsat să moară, ca alți zeci și zeci de poeți. În Republica Populară Română se tipăresc ediții omagiale ale poetului, un Comitet Național Îngrijește ca o serie de manifestări culturale, conferințe, festivaluri, șezători, expoziții, etc. să popularizeze În conștiința masselor muncitoare chipul real al lui Eminescu, să facă circulabil aurul curat al versului său, spălat de prundul ideologiei acelora care i-au târguit și fărâmițat viața. (Ă). Actul de cinstire a moștenirii culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului patriarhal de „punere în comun” - clăcile, horele, șezătorile etc. -, promenadele au devenit principalele căi de cunoaștere a concitadinilor, de a-i vedea și de a fi văzut, de provocare a neprevăzutului. Și apoi, în plus, „plimbarea era modul cel mai ieftin (...) de petrecere a timpului liber”. Importanța acestor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și represiunea sa devine și mai riguroasă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, fără ca totuși să distrugă total aceste manifestări ale culturii populare. Aceasta, care este esențialmente, dar nu exclusiv orală, se exprimă de asemenea cu ocazia șezătorilor care adună în timpul lungilor seri de iarnă vecinii din același cătun și în cursul cărora cîntece sau basme, broșuri sau almanahuri citite cu voce tare transmit elementele unei cunoașteri și ale unei puteri seculare. Dar, chiar dacă în Evul Mediu și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările Institutului, cercetări în echipă care au angajat toate compartimentele culturii populare și au beneficiat de experiența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
ai poeziei populare și primii teoreticieni ai curentului poporan (încă de la 1840) au apărut în Moldova, unde găsim și pe cei mai mari folcloriști, pe S. Fl. Marin și Tudor Pamfile - precum și publicația cea mai valoroasă din acest domeniu, bătrâna Șezătoare, a dlui Artur Gorovei, el însuși un eminent folclorist. Așadar, și istoria literaturii și istoria științei române dovedesc cu prisosință teza noastră. Legătura dintre atașarea și preocuparea de realitățile noastre, pe de o parte, și înflorirea prozei artistice și a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
I. Papadopol sub titlul „Ce a scris...?”, adresate în special elevilor, completate intermitent cu selecții de texte („Pagini uitate”), rubricile informative „O seamă de cuvinte” și „Ecouri”, cât și, doar în prima parte a anului 1926, dări de seamă asupra șezătorilor organizate de Societatea Scriitorilor Români, redactate mai ales de Perpessicius (care semnează și Pentapolin). Rezultatele sunt remarcabile și în domeniul esteticii, al științelor socioumane proxime, al istoriei literaturii și al celorlalte arte, în paginile revistei întâlnindu-se Mihail Dragomirescu (cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Corbea, Lucian Valea, Dragoș Vicol, Ion Apostol Popescu, Ion Sofia Manolescu, Petru Homoceanul, Florin Dumitrana ș.a. Câțiva sunt încurajați, publicându-li-se scrierile în spațiul rezervat colaboratorilor propriu-ziși. La prestigiul săptămânalului a contribuit, între 1938 și 1940, un șir de șezători („ale scriitorilor tineri”) organizate în Capitală și în țară, în special în Transilvania, precum și „Colecția «Universului literar»”, în care au fost editate numeroase cărți ale redactorilor ori ale colaboratorilor apropiați. După evenimentele din august 1944 U.l. continuă să apară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
morală, intelectuală și estetică a populației a contribuit și folclorul. Implicații educative deosebite a avut literatura populară, orală, prin transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București 1970. 50. Revista de folclor "Șezătoarea", Fălticeni, 1892-1929. 51. Revista "Tudor Pamfilie", Dorohoi, 1922. 52. Revista de folclor "I. Creangă", Bârlad, 1908-1921. 53. ***, Poezii populare din toate țările, adunate din colecțiune, reviste și ziare, București. Evoluția vocabularului psihiatric popular Relativ numeroasele referiri, descrieri și observații privitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
activitate s-au dezvoltat, de la început, și o serie de cerințelaterale, precum cele de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor activități artistice special constituite pentru a însoți activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar. Toate aceste teme sunt urmărite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]