1,046 matches
-
care am asistat în timpul din urmă. Din revista „Răzeșul” numărul unu, p. 38, vedem că Societatea Scriitorilor Români, înființată în 1908, s-a făcut mai mult prin străduința sa. Și-a tipărit primul volum de povești și snoave intitulat „La șezătoare” în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele românești, ceea ce determină o diminuare a creației autohtone. La începutul secolului al XX-lea, doar câteva lucrări românești pot fi menționate: „Dora” și „Dragostea Corinei” de Ionel Brătianu; „La șezătoare” și „La seceriș” de Tiberiu Brediceanu. Trebuie să amintim și creațiile compozitorului Ion Hartulari Darclee, chiar dacă ele au fost reprezentate în străinătate, printre care se numără „Capriciul antic”, „Amorul mascat”, „Amazoana”. În perioada interbelică, este meritul Teatrului Alhambra și al
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
cu propria mână sentința într-un proces sentimental, desigur fără să-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și pagini de proză. La 2 septembrie 1909
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
unde se asigură cazarea turiștilor, în plus turiști vor beneficia de produse alimentare obținute chiar în acea gospodărie sau în împrejurimi, iar agrementul îmbracă forme distincte de cele obișnuite precum: vânătoarea, pescuitul, participarea la evenimente importante din viața satului (hore, șezători, nunți, boteze). Dacă turiștii doresc pe parcursul șederii lor pot iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
să se facă, pînă astăzi, după posibilități: cei fără stare materială se mulțumesc doar cu botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul liber. În primul rînd, erau șezătorile care se organizau, de obicei, iarna. Pentru șezătoare, mai multe fete din sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
fără stare materială se mulțumesc doar cu botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul liber. În primul rînd, erau șezătorile care se organizau, de obicei, iarna. Pentru șezătoare, mai multe fete din sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar după aceasta
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar după aceasta dansau, cîntau, povesteau diverse pătăranii și întîmplări hazlii din viața lor. Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
pătăranii și întîmplări hazlii din viața lor. Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Archaeological Review", "Asiatic Quarterly Review", "Byzantinische Zeitschrift", "Folk-Lore", "Journal of Apocrypha", "Journal of the Royal Asiatic Society", "Slavonic Review", "Zeitschrift für alttestamentische Wissenschaft". A semnat în reviste culturale românești precum "Bukarester Salon", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Revista literară", "Șezătoarea" și a avut însemnate contribuții în publicații dedicate științelor iudaice ca "Monatsschrift für Geschichte und Wissenschaft des Judentums", "Revue des Etudes Juives", "Hebrew Union College Annual", "Anuar pentru Israeliți”" (al lui Moses Schwarzfeld, împreună cu care a fost expulzat din România
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
curte. În gardurile vechi, se mai pot vedea și astăzi găuri prin care fetele se uitau după băieții de pe uliță. Acest obicei a dat naștere și la un cântec popular: "„Fetili de la Săcele / Se uită prin găurele”". De asemenea, la șezătorile de iarnă participau numai femei și fete. De cele mai multe ori, nunțile erau aranjate de către părinți, săcelencele cunoscându-și viitorul soț numai după ce acesta cobora de la stână. După [[Primul Război Mondial]], acest stil de viață a fost părăsit. Zestrea fetelor din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
mai apoi, de Alecu Urechia, acordând același interes tuturor problemelor literare, istorice și filologice, sociale sau politice, în articole de o complexă bogăție de culori. De la 1 martie 1892, Delavrancea va saluta apariția la Fălticeni a revistei de literatură populară "Șezătoarea", apreciind că revista condusă de Artur Gorovei "„se cuvine a avea cu precădere înaintea oricărui om cult, literat și bun român, căci cel mai suveran mijloc de a înțelege un popor este acela de a-i cunoaște și aprofunda tradițiile
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe care cântecul popular îl reflectă atât de pregnant. Cel mai important studiu de folclor se intitulează "Verbul plastic în creațiile poporane" ("Șezătoarea", 1929), dezvăluind "„spiritul analitic original, acuitatea observației, cunoștințele multilaterale și adânci ale scriitorului“" (Al. Săndulescu), așa cum va dovedi și studiul "Din estetica poeziei populare" (1913), discurs de recepție cu ocazia alegerii sale ca membru al Academiei Române. Din activitatea publicistică a
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc. Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt identice. În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa 47 100 de cadre didactice
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
februarie 1898 februarie are loc vizita lui Sâr Peladan la București, Macedonski și întreg cenaclul îi oferă o recepție zgomotoasă. Deoarece experimenta dificultăți financiare, discipolii și colaboratorii organizau strângeri de fonduri în numele său. Astfel, la 18 aprilie 1898, "Adevărul" anunța șezătoarea literară menită să strângă fondurile necesare pentru publicarea operei poetului. Publică pamfletul "Falimentul clerului ortodox român" în "Vocea învățătorilor" în care își exprimă dezamăgirea legată de deznodământul „chestiunii Ghenadie” și de felul cum este condusă biserica ortodoxă: "Literatorul" reapare la
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
colaboratori numeroși (Teleor, Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Alexandru Cazaban). Calendarul "Moftului român", pe anul 1908, de I. L. Caragiale, a apărut la București. Caragiale a fost atras de contactul cu publicul, arătând o predilecție deosebită pentru participarea la conferințe și șezători literare, frecvente în epoca sa. În acele împrejurări și-a manifestat calitățile de "„causeur”" fermecător și inteligent, de interpret neîntrecut al textelor sale. La Ateneul Român, instituție fondată în 1865 din inițiativa unor cărturari patrioți (Constantin Esarcu, dr. Nicolae Kretzulescu
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
cu o toporișcă de casă ascunsă sub pardesiu, fiind întâmpinat de hohotele de râs ale lui Nicolae Tăutu și ale unor prieteni care-l însoțeau pe acesta. Adrian Păunescu relata că poetul colonel Nicolae Tăutu a participat cândva la o șezătoare literară, în timpul căreia cei prezenți s-au comportat foarte disciplinat, au fost foarte liniștiți și au aplaudat exact atunci când trebuia. Târziu a înțeles recitatorul că pe scaune erau niște surdomuți. Ei nu auzeau nimic. La un semn discret al directorului
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
reintegrare în literatura vremii. își reia activitatea în formele inițiale, de întâlniri cu publicul, permise în mod organizat, ceea ce însemna și controlat, pentru a nu aduce prin poezia sa jigniri ori vreo atingere regimului. Așa se explică prezența sa la șezători literare, întâlniri cu scriitorii, simpozioane, conferințe și chiar promovarea lui, într-o funcție mai mult administrativă, de secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov. În anul 1981, cu scop de propagandă politică din partea regimului, i se permite să meargă pe urmele
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut ale mamei, iar pe o măsuță se pot vedea ceaslovul (prima carte după care a învățat să citească) și bustul său. În tindă se pot observa foarte multe
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
râul Putna. La începutul secolului al XX-lea, folcloristul și istoricul Dimitrie Dan (1856-1927), membru al Academiei Române, a cules o legendă populară în care se vorbește de retragerea pustnicului Daniil în aceste locuri. Această legendă a fost publicată în revista „Șezătoarea” din Fălticeni. "„S-a hotărât să se tragă până la sfârșitul vieții în fundul munților, într-un loc cu totul neumblat și pustiu și să se facă sihastru. Și așa și făcu. Se trase adică într-un codru necălcat de picior de
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
prin ajutorarea de tip comunitar (de pilă ajutorul acordat tinerelor mame, atât prin servicii de tip menajer cât și prin cadouri oferite noului născut, cu diferite ocazii: botez, sărbători religioase); un tip aparte de consiliere prilejuit de organizarea clăcilor, a șezătorilor etc.; transmiterea intergenerațională a cunoștințelor legate de munca domestică. Experiența cotidiană, de viață, a femeilor poate fi valorificată în cadrul asistenței profesionalizate, cu atât mai mult cu cât, femeile au fost, în mod tradițional, cele care au asigurat ocrotirea copiilor, îngrijirea
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
vioară de către învățătorul Ion Brătulescu și o poemă alegorică pregătită de studentul de la teologie - grădiștean și el - Ion Roman. (Ibidem). În anul 1916, este consemnată o Casă de sfat și de citire la Grădiștea, condusă de învățătorii satului, ce organiza șezători culturale din programul cărora făceau parte expuneri și programe artistice. (Ibidem). În anul 1954, ia ființă „Biblioteca sătească Grădiștea” (mai apoi Biblioteca Comunală Grădiștea). ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Grădiștea are 6 monumente istorice clasate. Acestea sunt: Cetatea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de beton acoperit cu tablă zincata. Între anii 1918-1946 la îndemnul învățătoarelor Ana Asandei și Elenă Hilohi, elevii și studenții din Buciumi au înființat o bibliotecă săteasca ce a funcționat aproape 20 de ani. În serile de iarnă se țineau șezători la care era o plăcere să privești fetele intrecandu-se la torc ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
iarnă se țineau șezători la care era o plăcere să privești fetele intrecandu-se la torc ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru Costică și Ursache Costică, meșteri neîntrecuți în cântatul din frunză, fluier și caval. Aceste șezători la care se spuneau glume, ghicitori, povestiri deosebite erau minunate prilejuri de afirmare și păstrare a graiului foarte bogat și nuanțat al
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru Costică și Ursache Costică, meșteri neîntrecuți în cântatul din frunză, fluier și caval. Aceste șezători la care se spuneau glume, ghicitori, povestiri deosebite erau minunate prilejuri de afirmare și păstrare a graiului foarte bogat și nuanțat al localnicilor. În vacanțele de vară și iarna sub indurmarea învățătoarelor Ana Asandei și Elenă Hilohi, elevi și studenți
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]