7,108 matches
-
stadiu kierkegaardian, estetic, nu are un acces satisfăcător la stadiile etic și religios? Oricum, acest anafectiv simte uneori în scrisul d-sale o așteptare difuză, chiar dacă e cuibărită în cuibul de mătase al libovului: "Vorbiți încet, sau poate chiar în șoaptă, / Azi sunt neputincios ca o mătasă, / Doar sufletul îmi lunecă prin casă / Pe marile covoare și așteaptă" (Astenie). Neavînd însă loc ascensiunea spirituală, bardul virează energic spre materie, o sporește, o intensifică. Hiperbola e maniera d-sale de-a se
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
infidelității în ceea ce îi privește pe aceia care iubesc culoarea verde. Oranj: Persoanele care adoră această culoare iubesc să creeaze tot felul de fantezii sexuale. Actul sexual este precum o scenă dramatică, în care ei joacă rolul principal. Le plac șoaptele și dialogul erotic în timpul actului sexual. Maroniu și tonuri de maroniu: Dacă tu, sau partenerul tău sunteți persoane cărora le place această culoare, atunci cu siguranță sunteți o comoara în materie de sex. Persoanele care adoră această culoare sunt afectuoase
Sexualitatea, determinată și de culoarea preferată. Vezi ce ți se potrivește by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64858_a_66183]
-
Așa că nu scăpasem nici un amănunt. Mijlociul, sub covată. Mezinul, iute în horn. Numai blegul ăl mare se duce să deschidă ușa ca prostul și lupu-l mănîncă pe loc. Căutarea celorlalți mă umpluse de groază. Aici Lixandra coborîse glasul pînă la șoaptă, înzecindu-mi spaima. E știut, tehnica prozatorului modern, de la romanul polițist pînă la romanele distinșilor noștri critici de azi, este să provoace frica. Să bagi în cititor, încet și cu profit, frica; iar frica, iarăși se știe, ne înarmează, ne
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
tranziției. Un roman al unanimității Recent, la Iași, cu prilejul tradiționalelor Zile organizate în fiecare primăvară de Convorbiri Literare, s-au decernat premiile pentru literatură ale revistei. Între laureați s-a aflat și Varujan Vosganian, premiat pentru romanul său Cartea șoaptelor. Dacă am numărat bine, este al șaselea premiu pe care-l primește până acum acest roman de succes. Volumul semnat de Varujan Vosganian reprezintă un caz foarte rar: el iese din regula autohtonă (unde orice operă este pusă la îndoială
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6365_a_7690]
-
Rusul: - Ba, noi suntem și mai curajoși. Când trece Puțin, toată lumea se pi*a pe el... care mai de care. Americanul, după vreo trei beri: - Ei, hai să fim serioși, am exagerat și eu puțin. Îl înjuram, dar mai în șoaptă, aruncăm spre el, dar nu-l atinge nimeni. Rusul, după vreo două sticle de votca: - Ei, păi și eu am exagerat puțin. Într-adevăr, ne pi*am, dar nu ne dăm pantalonii jos.
Bancul Zilei: Un american și un rus, la o bere, se întrec în curaj by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63770_a_65095]
-
având abilitatea de anghilă care se strecoară din mână când vrei s-o prinzi. Au fost puține cărți consacrate arhivelor secrete ale instituțiilor polițienești. Putem să-i amintim pe Timothy Garton Ash (Foloasele prigoanei), Stelian Tănase (Acasă se vorbește în șoaptă), și Un tigru de hârtie. Sunt convins că și alți scriitori se vor consacra acestui domeniu și vor intra în „Pivnițele Vaticanului securist". N.M.: Are dreptate acela[i Philip Roth să spună: „Nu eu, ci personajele mele trec prin situații
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
și putințe, despre ale noastre dorințe, vise și visuri, universuri ciudate sau paralele în care cineva ar vrea să facă o călătorie fantastică, nu singur, pe trecerea de pietoni, sau în care o femeie ca atîtea milioane poate să audă șoaptele unei armate care să o preaslăvească precum un șef de stat major al armatei chineze, sau în care un soț se poate micșora, micșora, micșora pînă la dispariție. Extrem de inventive și de funcționale sînt trecerile de la un sketch la altul
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
Cristian Mandeal își încearcă pentru prima oară puterile cu o partitură wagneriană. Reușita este spectaculoasă. Sub bagheta sa, muzica lui Wagner capătă consistență și farmec prin profunzimile, trăirile intense, risipa generoasă de afecte, paleta nesfîrșită de culori, exploziile tunătoare sau șoaptele abia auzite pe care le percep și pot să le transmită, în egală măsură, interpreților și publicului doar adevărații artiști. Bagheta sa e sigură, respectul față de artiști deplin." Dacă face abstracție de „paleta nesfîrșită de culori" și „risipa generoasă", clișee
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
așa că Matti și-a zis că Maya trebuie să fi fost așa de speriată ori încordată, că a socotit greșit. Sau poate că a ațipit și a visat. Dar în ziua aceea, la școală, când i-a povestit totul în șoaptă, Maya a zis: Hai, Matti, să mergem când ieșim de la școală și să numărăm câți copaci sunt cu adevărat acolo. Și s-au dus la coasta pe care erau ruinele și au numărat cu băgare de seamă, atingând fiecare copac
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
îngrijească taina, acea taină care era numai și numai a lor. Adesea Matti și Maya se întâlneau pe ascuns după-amiaza într-un staul vechi din ograda lui Matti, pustiu și părăginit, departe de urechile părinților și surorilor, și vorbeau în șoaptă despre taina lor. Copiii din sat, printre care și surorile mai mari ale lui Matti, au băgat de seamă că cei doi tot șușotesc între ei, și pe dată au hotărât că Maya și Matti trebuie să fie îndrăgostiți, ba
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Și neguri cresc/S-anină-n crăngi; Se tînguiesc/ Și plîng tălăngi/ Pe căi pustii...// Se duc uitați/ Cei trei fîrtați,/ Săltînd în șa,/Plutind așa,/ Ca trei stafii... "(Doina). „ Luna iese-acum/Și-n albastra noapte/ Ninge-argint pe drum,/ Umple tot de șoapte;// Adîncite-n vis/ Florile grădinii,/ Gingașul narcis,/ Iasomia, crinii,// Trandafirii-nvolți,/ Sub catapeteasma/ Uriașei bolți/ Își unesc mireasma" (Noaptea de mai). Compuse în diferite momente ale creației, din 1900 pînă în 1911, cele trei poezii, cărora li se pot adăuga multe altele
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
altarul muncii e un versificator proletar de joasă condiție spirituală, care contrazice regula exaltării inspirate. În poezie, pofta nu vine mîncînd, iar talentul nu decurge din exercițiu. Am greși însă crezînd că poetul e un gîgă pasiv pescuind din eter șoapte divine, cînd de fapt el este un ales căruia mișcările duhului îi picură în urechi o muzică aparte. Lovinescu, dezvăluind în Memorii rețeta prin care își convertea muzica interioară în fraze articulate, sau Schiller, mărturisind cum zumzetul cadențat ce-l
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
și lucrează la Bruxelles. De câțiva ani, traduce literatură română - Nina Cassian, Cecilia Ștefănescu, Radu Aldulescu, Ștefan Bănulescu, Dan Lungu. La câteva zile după întâlnirea de la Bruxelles, Anita Bernacchia a fost prezentă la Roma, alături de Varujan Vosganian, pentru lansarea Cărții șoaptelor, roman pe care l-a tradus în italiană (Il libro dei sussuri) pentru Editura Keller, și care este excelent primit de critica italiană. Trebuie să spun că prin mama mea, am origini românești. Totuși, de limba română m-am apropiat
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
fabuloase este „Dimitrie Cantemir. Cartea științei muzicii și tradițiile muzicale sefarde și armene”. Împreună cu „Hesperion XXI”, ansamblul său, și cu muzicieni invitați din Turcia, Jordi Savall m-a plimbat prin lumi necunoscute, nebănuite, m-a ajutat să aud lamentațiile și șoaptele rugăciunilor, neliniștea Bosforului, amestecul unor inflexiuni ciudate - turcești, grecești, armene, evreiești - cîntate pe instrumente sosite dintr-o poveste a Șeherezadei. Erudiția și filosofia unor culturi ce au conviețuit, sofisticat sau nu, strecurate în minte simplu, foarte simplu, de energia unor
2011 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5024_a_6349]
-
Faptul că păreau identici și trebuiau să se lepede de uniformă și să-și poarte pe scenă identitatea, particularitățile, ceea ce-i deosebește, mi s-a părut pariul spectacolului. Purcărete este unul dintre cei mai mari povestitori. Povestea are secrete, are șoapte, are ipostaze pentru fiecare personaj. Am tras cu urechea odată cum îl descria regizorul pe Danaos actriței ce îl interpreta, Coca Bloos. Era ca o călătorie prin basme, cu obstacole, cu vrăjitoare care ridică munți și revarsă ape, cu focul
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
și Purcărete la un loc. Experiențele lui depășesc cetatea. Orașul știe, pe-nserat, să primească visul lui Purcărete. Așa mi s-a părut timpul petrecut de mine tot la Sibiu, de data asta la Așteptîndu-l pe Godot. Ca un miracol al șoaptelor. Ca un miracol care definește prietenia concret, dureros de concret. Mă uitam cu coada ochiului cum îi privește el pe Virgil Flonda și pe Constantin Chiriac. Cum se transferă anii și amintirile în masivitatea unuia sau în pălăria jerpelită a
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
un poet... naivist? Măsurînd, amar conștient, interfața celor două spații poeticești, d-sa se abstrage la un moment dat în această admirabilă poezie a poeziei: „Poemul cît un mușuroi./ Uită-l. Întoarce-te la bolovan,/ dar nu-i vorbi în șoaptă, nu-l/ cicăli, nu arunca în el./ I s-a retezat gîtul pentru că se lăuda/ că-i mai tare decît Dumnezeu./ Ar fi dorit să fie Cuvîntul./ Nu-l întoarceți cu fața/ cealaltă. Întunericul este/ chiar lumina lui/ sedentară. Împacă-
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
alianța cu Statele Unite, recapacitarea strategică a bazinului dunărean și a zonei Mării Negre" - Traian Ungureanu, 2011 "Pentru toate astea și pentru atâtea altele, numitul Băsescu nu s-a ales cu un cuvânt, cu un singur cuvînt de sprijin sau cu vreo șoaptă de recunoaștere. Alegătorii români l-au votat fără ezitare. Fabricanții români de opinie l-au condamnat la temniță mediatică pe viață și la defăimare fără sfârșit. Politicienii, apropiații sau apropiații răspopiți l-au decartat, așa cum te lepădai, pe vremuri, de
Omagiu iubitului domn preşedinte Traian Băsescu. Adresează aici urările tale conducătorului ţării () [Corola-journal/Journalistic/47040_a_48365]
-
dintre ei strigând: "Trăiască Regele!". Președintele s-a recules câteva momente la sicriul lui Ion Diaconescu, după care s-a retras doi pași, stând aproximativ un sfert de oră alături de cei prezenți, unde a și lăcrimat. El a schimbat, în șoaptă, marcat de moment, câteva amintiri cu persoanele aflate în apropierea sicriului, scrie Mediafax. După ce a semnat în cartea de condoleanțe, președintele Băsescu a avut o scurtă conversație cu Victor Ciorbea. La ieșirea din sediul PNȚCD, Traian Băsescu, după ce aceleași persoane
Băsescu a fost întâmpinat, miercuri seara, la sediul PNŢCD cu scandarea "Trăiască Regele!" () [Corola-journal/Journalistic/47251_a_48576]
-
devin abia târziu sesizabile. Nu există un comentariu, nu există o morală explicită, moartea este acolo, în miezul incandescent al tinereții, este o chemare care șoptește din când în când numele unuia dintre noi, fără ca nimeni altcineva să-i audă șoapta. Recviemul intonat ironic de unul dintre cei cinci tineri într-un context al exuberanței revine grav pe final ca fundal sonor al unei fotografii de grup care recuperează și ea în registru grav, de această dată, o șotie: este vorba
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
oferit de revista "România Literară", pentru volumul "Amazoanele. O poveste", apărut la Editură Polirom, în colecția „Plural M”, disponibil și în ediție digitală. Premiul a fost înmânat de scriitorul Varujan Vosganian, laureat al premiului „Cartea Anului 2009” pentru românul Cartea șoaptelor (Polirom, 2009). Juriul a fost format din Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din România, și redactori ai revistei România literară. Pe lista nominalizărilor, alături de cartea scritoarei Adriana Babați - Amazoanele. O poveste - s-au aflat titluri de referință din producția editorială
Amazoanele, "Cartea anului" care se citește cu sufletul la gură () [Corola-journal/Journalistic/44070_a_45395]
-
cu încetul pentru că cel de sus a fost darnic cu mine. Nu mult după 1990, regizorul Iulian Vișa se întorcea, din pribegii, la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Acolo l-am cunoscut și acolo mi l-am imaginat ieșind din șoaptele lui pe un tînăr slab, slab, cu ochelari cu rame mari, mari, la fel de mari ca și dioptriile pe care le purta, descinzînd în urbea numită Piatra Neamț. La Teatrul Tineretului a debutat Horațiu Mălăele cu Dorde din Tinerețe fără bătrînețe, în
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
Varujan Vosganian a ajuns în atenția presei germane. Romanul Cartea șoaptelor, semnat de cunoscutul politician, a obținut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spațiul german, Premiul Târgului de Carte de la Leipzig, în valoare de 20.000 de euro. "Cartea șoaptelor" a apărut în 2013 în limba
Varujan Vosganian, în atenția presei germane. "Este un..." () [Corola-journal/Journalistic/45966_a_47291]
-
în atenția presei germane. Romanul Cartea șoaptelor, semnat de cunoscutul politician, a obținut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spațiul german, Premiul Târgului de Carte de la Leipzig, în valoare de 20.000 de euro. "Cartea șoaptelor" a apărut în 2013 în limba germană, în traducerea lui Ernest Wichner. În urma apariției romanului în limba germană, critica de specialitate și presa au avut numai cuvinte de laudă. „Cartea șoaptelor este un roman magnific care aparține literaturii universale, fiind
Varujan Vosganian, în atenția presei germane. "Este un..." () [Corola-journal/Journalistic/45966_a_47291]
-
Leipzig, în valoare de 20.000 de euro. "Cartea șoaptelor" a apărut în 2013 în limba germană, în traducerea lui Ernest Wichner. În urma apariției romanului în limba germană, critica de specialitate și presa au avut numai cuvinte de laudă. „Cartea șoaptelor este un roman magnific care aparține literaturii universale, fiind, probabil, una dintre cărțile de referință ale secolului XXI, atât de minunată încât îți taie răsuflarea”, a spus Frankfurter Allgemeine Zeitung. „Varujan Vosganian este un autor autentic, un povestitor excepțional care
Varujan Vosganian, în atenția presei germane. "Este un..." () [Corola-journal/Journalistic/45966_a_47291]