1,860 matches
-
onoare, București, 1953; De trei ori ca la brigadă, București, 1953; În vizită, București, 1953; Inimă vitează, București, 1954; Teatru, București, 1954; Orașul în flăcări, București, 1955; Horia, București, 1956; Noi cei fără de moarte, București, 1956; Nemaipomenita furtună, București, 1957; Șoimul, București, 1958; Teatru, București, 1959; Trandafirul negru, București, 1962; Baba Dochia și brigadierul, București, 1962; Piese într-un act, București, 1962; Dansul fetelor și echipajul D. 685, București, 1963; Două fete și-o comoară. Meșterul Adam și ucenicii săi, București
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
Coloana V-a” schițe memorialistice, contribuții de istorie socială și recenzii ample. Tot aici se comentează, uneori în articole nesemnate, evenimente artistice, literare sau științifice: premiera nereușită la un teatru din Dresda a unei drame de H. Sudermann (Penele de șoim), discuțiile din mediile literare franceze privind romanul Helbeck of Bannisdale de Humphry Ward, ecourile prilejuite de susținerea la Sorbona a doctoratului lui Pompiliu Eliade, apariția studiilor despre „nebuni și criminali în literatură” ale lui Cesare Lombroso (notele îi aparțin, pe cât
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional / 237 Index / 247 I. PREMISE DIMITRIE CANTEMIR ÎNTRE EPISTEME DIFERITE După o lungă perioadă în care nu a fost conștientă de tradiția sa, cultura română a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Abia atunci când personajul se manifestă și își dă în vileag firea, trăsăturile fizice se arată a fi simptome ale celor de caracter. Sigur, procedeul este baroc, iar Cantemir îl folosește adesea și nu ezită, aproape de fiecare dată, să-l deconspire. Șoimul îi explică, în partea a X-a a cărții, Corbului logica măștii pe care o poartă: "Și nu numai după Istoriia ieroglificească cu numele Corb, ce așeși cu trup, cu suflet și cu totului tot, același și adevărat așe să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
revenim la scena care recuperează istoria Monocherolepardalului. Mai întâi, aceasta este plasată exact la jumătatea romanului, întrucât autorul îi conferă o funcție extrem de importantă: aceea de a legitima dreptul Inorogului la tronul țării patrupedelor. După derularea acestei povești familiale în fața Șoimului, lucrurile se vor precipita către un echilibru (mai corect: către o restabilire a echilibrului) care nu poate însemna decât dreptatea Inorogului. Să revin însă la rememorarea istoriei Monocheroleoparadalului. Ioana Em. Petrescu observă cu finețe faptul că scena propriu-zisă este precedată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
între mai multe variante, scriitorul optează pentru cea care se potrivește mai bine intențiilor sale, îngroșând ipostaza pozitivă sau negativă în dauna celeilalte. În acest mod, el reduce simbolul la câteva linii, simplificându-l. Este, printre atâtea alte exemple (Corbul, Șoimul, Nevăstuica), și cazul Lupului. În proporție covârșitoare, sursele atestă ferocitatea și viclenia acestei fiare. Toate fabulele pe care Esop i le dedică îl înfățișează ca pe un carnasier neiertător, recurgând adesea la înșelăciune pentru a-și obține hrana. Fie că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
își avertizase cititorul, încă de la bun început, că Lupul "nu proastă între toate jiganiile să numiia"15. Personajul este precedat, prin urmare, de o bună faimă a științei sale: el aparține unei elite nu prea numeroase a înțelepților (alături de Brehnace, Șoim), cazuri rare într-o lume a vicleniilor mărunte și a jocurilor de culise. Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe că Lupul nu poate judeca eronat întreaga situație, prin urmare, nu ar avea de făcut
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cetății. Aderă la dreptatea Inorogului din principiu, pentru că nu se poate opune concluziilor firești pe care mintea sa ascuțită i le furnizează, dar nu irosește prea mult efort pentru a-i apăra cauza. Nu e un agent al dreptății, precum Șoimul, Bâtlanul, Brehancea. Pasivitatea îl caracterizează mai bine decât orice altă atitudine. Filosofia sa presupune, să nu uităm, și o doză de egoism, care se traduce printr-un dezinteres arogant față de binele public. Dacă lumea e rău alcătuită, e treaba ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Levitic este redat de Milescu astfel: "Și brehnacea, și caia și câte-s asemene ei", în vreme ce în Biblia de la 1688 apare termenul "șorlița", care desemnează o altă răpitoare 2. În tălmăcirea modernă a Septuagintei, traducătorul, Eugen Munteanu, preferă termenul "șoim", explicând și varietatea terminologică în diferitele traduceri anterioare și identificând pasărea cu Milvus milvus, din familia falconidelor, "un răpitor diurn, de talie relativ mare, cu coada lungă și înfurcată, numit la noi "gaiță" sau "șorliță""3. Controversele lexicale nu au
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a impus folosirea preponderentă a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și Cantemir în alegoria sa. Vulturul se hrănește cu stârvuri, la fel și Corbul, se înțelege din ceea ce îi povestește Inorogul Șoimului: "pliscul Vulturului și clonțul Corbului de-abiia vreodată și mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau singe cald gusta. Și pentru ca întru tot adevărul să grăiesc, nu numai că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o poziție fățișă, măcar să-și păstreze neutralitatea și să nu pună zel în comiterea răului. Dar face vreun personaj aflat în subordinea Corbului mai mult de atât? Singurul care se mai lasă câștigat de argumentul adevărului și al dreptății este Șoimul. Pentru aceste două păsări, adevărul, e clar, există și are greutate. Așa se explică și tentativele lor, naive în fond (o naivitate proprie intelectualului), de a-l aduce pe habotnicul tiran pe calea cea bună. În fine, un alt pasaj
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
caz de "simbolism estompat"41. Brehnacea lui Cantemir reține, din tradiția simbolică, trăsăturile pozitive, cu accent pe spiritualitate. Ea intră în opoziție atât cu Vulturul, cât și cu Corbul, înscriindu-se decisiv în clasa restrânsă a personajelor pozitive. 5. Metamorfoza Șoimului Dacă treapta supremă în ierarhia păsărilor este ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de aici, în heraldică ori emblematică îl ocupă șoimul. Câtă vreme prestigiul vulturului este mai mult unul de reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de aici, în heraldică ori emblematică îl ocupă șoimul. Câtă vreme prestigiul vulturului este mai mult unul de reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca acestei păsări pentru a-l înfățișa pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și văr
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a selectat, dintre diversele posibilități, masca acestei păsări pentru a-l înfățișa pe Toma Cantacuzino, logofăt al lui Constantin Brâncoveanu, dar și văr al soției principelui moldav. Dintre toate păsările bestiarelor medievale, șoimul se bucura de probabil cea mai fermă reputație, grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să citez din dicționare, recurg la un altul, care sintetizează rolul și locul acestei păsări de pradă în cutumele epocii medievale: "Mai mult decât câinele, mai mult decât calul, șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte scump, a-l oferi este un cadou princiar. Moartea unui șoim
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte scump, a-l oferi este un cadou princiar. Moartea unui șoim este o pierdere dureroasă pentru stăpânul său"2. Prin urmare, șoimul nu este prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales) pentru faptul că el ajunge să reprezinte un fel de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să îl aibă. În rest, a-l cumpăra este foarte scump, a-l oferi este un cadou princiar. Moartea unui șoim este o pierdere dureroasă pentru stăpânul său"2. Prin urmare, șoimul nu este prețuit doar pentru ajutorul concret pe care îl dă aristocraților la vânătoare, ci și (sau mai ales) pentru faptul că el ajunge să reprezinte un fel de blazon, un semn al apartenenței la o elită. Este semnul unui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să le afișeze ori, după caz, doar să le mimeze. În orice caz, atât de mare este prestigiul răpitoarei în Evul Mediu, încât însuși regele Siciliei, Frederic al II-lea, redactează un tratat, De arte venandi cum avibus, în care șoimul este vedeta incontestabilă. Înaintea sa, un îmblânzitor de șoimi de la curtea regelui Roger al II-lea al Siciliei, William Șoimarul, redactase un tratat în limba latină despre dresarea și vânătoarea cu șoimi, pierdut din păcate, imposibil de reconstituit din fragmentele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mimeze. În orice caz, atât de mare este prestigiul răpitoarei în Evul Mediu, încât însuși regele Siciliei, Frederic al II-lea, redactează un tratat, De arte venandi cum avibus, în care șoimul este vedeta incontestabilă. Înaintea sa, un îmblânzitor de șoimi de la curtea regelui Roger al II-lea al Siciliei, William Șoimarul, redactase un tratat în limba latină despre dresarea și vânătoarea cu șoimi, pierdut din păcate, imposibil de reconstituit din fragmentele preluate de Frederic și de Albert cel Mare3. Destui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tratat, De arte venandi cum avibus, în care șoimul este vedeta incontestabilă. Înaintea sa, un îmblânzitor de șoimi de la curtea regelui Roger al II-lea al Siciliei, William Șoimarul, redactase un tratat în limba latină despre dresarea și vânătoarea cu șoimi, pierdut din păcate, imposibil de reconstituit din fragmentele preluate de Frederic și de Albert cel Mare3. Destui alți nobili au scris tratate de acest soi, impunând un fel de modă în Evul Mediu 4. Acesta este statutul "social", ca să-i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imposibil de reconstituit din fragmentele preluate de Frederic și de Albert cel Mare3. Destui alți nobili au scris tratate de acest soi, impunând un fel de modă în Evul Mediu 4. Acesta este statutul "social", ca să-i spun astfel, al șoimului, unul care, chiar dacă vânătoarea de păsări își pierduse, până în secolul al XVIII-lea, mult din "noblețe", devenind o preocupare a maselor, rămăsese intact în vechile enciclopedii și tratate pe care Cantemir trebuie să le fi consultat. Prin urmare, cărturarul știe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]