97,255 matches
-
matematică. Caracterul de construcție organică, de organism care se dezvoltă prin acumulări și eliminări, este impresionant. Are o legătură acest fapt cu pretenția (pe care ați combătut-o în numărul pe mai 2006 al revistei "Idei în dialog") că în știință totul este perisabil, pe când în artă și literatură se mizează pe perenitatea valorilor ? Chiar metafora ștafetei, pe care am folosit-o aici, ar fi incompatibilă cu ideea perisabilității totale. Într-o ștafetă, diferitele etape formează un tot organic. Atunci când Einstein
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
un tot organic. Atunci când Einstein a preluat ștafeta de la Newton, teoria acestuia din urmă nu a fost dărâmată, ci înglobată ca un caz particular al celei dintâi. Deci perenitatea își are șansa atât în artă și literatură cât și în știință? Desigur. Mai este o metaforă care convine ambelor domenii. În fiecare dintre ele, creatorii unei anumite generații stau pe umerii creatorilor din generațiile anterioare, chiar dacă nu conștientizează acest lucru. De exemplu, modul în care poeții români ai secolului trecut, de la
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
relațiile de putere sau patriarhatul ce domină încă structura societăților moderne. Ideea de bază a Cristinei Ștefan - licențiată a Facultății de Filozofie din Universitatea București (1991), a Facultății de Sociologie și Asistență Socială din Universitatea București (2001) și doctor în științe politice din 2004 - este că emanciparea femeii nu se va putea realiza cu adevărat cîtă vreme democratizarea modernă atinge numai spațiul public, neglijîndu-l sau influențîndu-l prea puțin pe cel privat. Cu alte cuvinte, cît timp femeia este egală bărbatului în
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
controlului și a tot ce vreți. O altă constatare este următoarea, deci prima ilegalitate pe care a comis-o domnul Mircea Dinescu este că din cadrul Colegiului CNSAS ca membru Încă, accentuez, al acestui Colegiu a răspândit o calomnie cu bună știință, mizând pe faptul și pe anticipatul linșaj mediatic și pe lipsa mea și a altora de reacție la această Încercare de linșaj mediatic. Ceea ce pot eu să spun și să jur cu mâna pe Biblie este că nu există nimic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
decât mi s-a părut în anii î60, opozițiile pentru care pariam în Poetica matematică au trecut prin mai multe metamorfoze, iar ulterior am acordat atenție și similarităților dintre științific și poetic. O fază intermediară este aceea din "Artă și știință" (1986). Literatura și matematica, fiice ale miturilor La ce similarități vă referiți? De obicei, nu prea se vorbește despre ele. Să încercăm o privire istorică asupra culturii, așa cum se prezintă ea în tradiția vechilor greci. Atât literatura cât și matematica
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
am publicat în reviste de specialitate articole în engleză sau franceză în care prezentam fragmente ale ei). Cea mai negativă recenzie a fost aceea a lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare, au existat referințe la Poetica matematică. Dar, dintre
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Today (Israel), Literary and linguistic computing (Anglia). Anterior fusesem numit în comitete editoriale internaționale de lingvistică, de exemplu în cel al revistei Theoretical Linguistics (Bochum). S-ar spune ca între cultura-cultură și cultura generală e o diferență de cuprindere, dar științele nu pot absenta din niciuna dintre ele. Care ar fi partea matematicii în cea din urmă? Spre deosebire de alte discipline, în care relația cu lumea este directă și explicită, matematica își ascunde obiectul sub un jargon special. Legătura ei cu lumea
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
ales în comitete editoriale și în comitete de program ale unor întâlniri internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
în comitete de program ale unor întâlniri internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
a tulpinii cu ramuri -, gîndirea omenirii nu e totuna cu cunoașterea ei. Vrem nu vrem, cam toată gîndirea pe care filozofii au cheltuit-o în istoria filozofiei nu a servit cunoașterii omenești. Filozofia nu este o cunoaștere umană, iar progresul științei s-a făcut în paralel cu zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
umană, iar progresul științei s-a făcut în paralel cu zigzagul întîmplător al făgașului filozofiei. Filozofia e speculație lingvistică în încercarea de a dovedi niște premise pe care nu filozofia ți le poate da, ci religia sau, în zilele noastre, știința și politica. Odată se spunea că în Evul Mediu filozofia a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
filozofia moare, întocmai ca o plantă uscată. Iar în funcție de solul pe care crește, filozofia își schimbă stăpînul după vremuri și după conjucturi. Și astfel, dacă o dată era aservită teologiei ale cărei dogme căuta să le argumenteze, astăzi este îngenuncheată în fața științei ale cărei cunoștințe vrea să le întemeieze, sau face sluj în fața politicii a cărei ideologie vrea să o întrețină. Explicația e simplă: filozofia depinde în întregime de cunoștințele oferite de alte discipline, ea singură neputînd oferi nici o cunoștință despre lume
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
din amintiri, ci a și vitalizat-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
pînză care dăinuie. Dar sugerînd astfel narcisismul Doamnei cu hermina, pictorul indică - oblic și discret, precum privirile modelului - și propriu-i narcisism. Leonardo pare a spune, peste veacuri: Priviți la cîte nivele am încifrat mesajul. Voi, contemporanii mei, cu toată știința voastră, nu cred că puteți să mă înțelegeți. Poate, după multă vreme, cei care vor merge la Viena și vor contempla, fără a se șoca, rotundul autoportret al lui Parmigianino (care nu s-a născut încă!), după ce îi vor fi
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
geometria fractală, entrelacs-urile hipnotice de pe manuscrisele irlandeze, grafica lui Escher, pictura lui Cezanne și Miró, sculptura lui Brâncuși, poezia lui Sándor Weöres. Este o muzică bogată, complexă, scrisă de un musicus doctus, de un muzician foarte învățat (ŤMă interesează totul: științele naturii, lingvistica, istoria, politica.ť), dar totodată de un mare artist, ultrasensibil la emoția umană, capabil să o exprime cu claritate, atât în sunete, cât și în cuvinte ("Pentru mine muzica nu e o insulă, ci o bucată complexă de
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
cu acela călinescian, doar că acolo unde Călinescu vedea o complementaritate, Wellek descoperea o aporie. Nimic din ce se spuse înainte la noi nu prevestea radicala teză a lui Călinescu. în 1901, N. Iorga socotea istoria literară o "operă de știință și de artă în aceeași vreme", fără a explica în ce fel. Ovid Densusianu distingea și el, în 1906, "critica estetică" de "critica istorică" și, deși era de părere că hotarul dintre cele două "nu e totdeauna bine stabilit", nu
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
la noi în urma alianțelor politice deșucheate ale lui Ceaușescu, făceau câte un an de studiu al limbii române, după care "se specializau": care în arte marțiale, care în focoase, care în guerilla urbană. Desigur, destui urmau și facultăți "normale": medicină, științe economice, agronomie etc. Unii erau de-o violență înspăimântătoare: prin 1978, i-am văzut cu ochii mei făcând praf două cămine (căminele numărul 1 și 2) ale complexului din Timișoara, într-un război în toată regula - cei implicați erau, mi
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
Geo Vasile Personajul-narator din romanul de debut Ŕ toi, cuando tu no estas (Ed. Humanitas, 2005, 426 p.), semnat de Mihnea Rudoiu (n. 1978, Târgoviște, absolvent al Academiei Tehnice Militare și al Facultății de Științe Politice a Universității București), își începe pledoaria prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
logico-filozofice, este nevoie de verdictul unui om a cărui pregătire să fie pe măsura conținutului acestui volum. Iată de ce cuvîntul profesorului Sorin Vieru, postfațatorul volumului, reprezintă judecata cea mai competentă: "Exegeză de text, reconstrucție rațională a unor momente din istoria științei, reluare a unor doctrine influente din logica de azi și din filozofiile de ramură, cartea ne readuce pe tărîmul ideilor generale, de miză universală, după ce ne-a impus aspra recluziune a studiului logic. Spuneam "aspră recluziune". Da, într-adevăr, fără
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
Mircea Mihăieș Dezastrul de azi al turismului românesc a fost programat, cu bună știință, de multă vreme. Primul pas a fost făcut prin transformarea autostrăzii București - Constanța în prioritatea absolută a drumarilor. Povestea nu e complicată și ține de mica șușă politică dâmbovițeană: care ministru, care parlamentar, care individ cu influență n-avea interes
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Volum III, Nr. 1 (7), Serie nouă, decembrie 2014februarie 2015 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Naționalismul. Fondul ideologic al reacțiilor europenilor la provocările actuale Sorin BOCANCEA 5 Criză metafizicii și nouă retorica a liberalismului Mark BUCUCI 23 INTERVIU Robert GRÜNBAUM: "Democratizarea Germaniei se
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care era, la rândul său, o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura intrinseca a . . . (de exemplu a dreptății, științei, cunoașterii , Ființei, credinței, moralității, filosofiei)?"". 24 Ibidem, p. 105. 25 Ibidem, p. 109. 26 Ibidem. 27 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]