3,021 matches
-
Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cum poate un scaun șubred, pe care m-am așezat în camera goală plină doar de-un ecou al muzicii Beethoviene, irepetabile rafinată de toți muzicienii, știuți sau nu, să-mi aducă aminte de tine și de tot ce... n-am fost în stare să fac ? Să te iubesc aș fi vrut, fără să te mint, să te ating fără să-mi dezlipesc corpul de tine, să
CONTRAST de COSTI POP în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365532_a_366861]
-
muzică/ miere din floare/ culoare/ sunt ploaie ori vânt/ vers sunt cuvânt/ iar brațele întinse/ le umplu cu stele/ cu gânduri/ catifelate și moi/ măsurate de ceasul/ timpului dat înapoi/ mi e bine Doamne mi e bine/ e o taină/ știută numai de mine” Problema care se pune pentru evoluția scrisului său este aceea a schimbării. Pentru că după mine , reprezintă această Antologie un capitol încheiat. Ca să nu cadă în manierism (și așa poezia religioasă impune o manieră care, la un moment
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
săracii, parcă/ N-am avea de ce ne teme/ Când cu vreme ne încarcă”. Poemul ne invită la introspecții, căci el privește dincolo de cuvinte, încercând să atingă starea cea înaltă, dar și pe cea de jos a adâncimilor insondabile, dincolo de hotarele știute și neștiute ale puterii de înțelegere a minții omenești. El ne avertizează că viața și moartea nu pot exista decât împreună. Oricât ar fi de dureros, trebuie să acceptăm ideea că sublimul vieții îl dă moartea, că numai moartea este
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
un suflet plin de amărăciune. Nu se lăsa sărutată, nici măcar fugar dar zilnic îl aștepta ca pe o tămăduire. Fiecare rămânea, cu o încăpățânare de neclintit, în ale sale. Îl purta până în preajma locurilor unde avea întâlniri numai de ea știute, îl lăsa la câte un colț de stradă după care revenea senină spunându-i: - Să mergem! Dacă era curios și o urmărea pe furiș, o vedea stând de vorba cu vreun băiat de cartier, niciodată același. Nu primea nici un fel
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
făcuse el, nu putea fi trecut așa de ușor cu vederea. O știa pre bine și se aștepta să-și primească ceea ce i se cuvenea, ca la orice schimb care a stat la baza evoluției omenirii. Momentul însă întârzâia inexplicabil, știut fiind că ceea ce nu este făcut la timpul său, poate avea efecte contradictorii. La câteva zile, mai către ora prânzului, Mitru s-a prezentat în fața lui, având în mână o curea de transmisie, trapezoidală; - Hai să ți-o încasezi! Deși
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
întrebe: “Jupâne, ți-ai pierdut cumva cureaua de la pantaloni? Cam mult timp ți-a trebuit până să-ți găsești alta!” La gândul că ar fi putut rosti totul cu voce tare, a zâmbit ca de o ghidușie numai de el știută. Ca un făcut, de câte ori urma să o încaseze, măcar în parte pe nedrept, ceva îl făcea să zâmbească. Zâmbetul nu a durat prea mult. Prima lovitură a fost crâncenă. Nu și-a dat seama cine a icnit. El, sau tatăl
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
La urdinișuri era forfotă mare. Unele albine aterizau din zbor cu sacii de pe piciorușe plini cu polen, altele ieșeau din stup și după o scurtă ezitare își ridicau în văzduh aripioarele transparente, îndreptându-se iute spre locurile doar de ele știute. Atâta forfotă și totuși atâta tihnă, atâta împăcare. Părea că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
poete! Ți-i de-ajuns că florile există... E fără socoteală să risipești pentru ele atâta cerneală... Cuvintele?... Cuvintele sunt amăgiri Cu chip de fecioare în calea orbului, sunt flori fără petale. Nu vinde iluzii deci, poete! Căci e lucru știut, încă de la Ovidiu, ca a scrie poezie e o impostura, ba, e chiar o nebunie... ** O, iarta-mă, judecătorule, cer indurare! Dar eu scriu despre floare fiindcă, la naștere, o ursitoare mi-a turnat cerneală în scăldătoare... *** Și nu s-
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
în pacea nopții ceva nedefinit, Merge departe, revine parcă mai nou. Se plimbă cu salturi mărețe spre infinit. Îți lași capul cu părul puțin răvășit, Peste pieptul meu unde pulsează, Inima cu tic-tacul ei neobosit, Pe un ritm de ea știut, dansează. În noaptea neagră de tăciune, Să ne iubim, doar eu cu tine, Pecetluind dragostea noastră, Martor ne fie Pajiștea albastră. Referință Bibliografică: PRIVIND SPRE VIITOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016
PRIVIND SPRE VIITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366317_a_367646]
-
Toate Articolele Autorului e-așa de bine când îți scriu de toate câte cele mă-nconjoară că rujul de pe buze ivoriu mă cheamă să te văd printre pasteluri sângeriu e-așa de bine să te mângâi prin hoinăreli de noi știute dar câte nopți rămase dezvelite mi-ar da acum din menuete refrene dezgolite e-așa de bine discreta mea lumină să te culeg din ierburi de simină Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în larg își luau repere de pe uscat față de care se orientau, numai de ei știute. Acolo unde pescuiseră cu o zi înainte, sau două, pește frumos și mult, acolo își îndreptau barca. Acest lucru era valabil numai dacă valurile și curenții erau pe aceeași direcție, ca în ziua precedentă. Acum nu eram deloc mulțumit de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
Treimi? Dumnezeu Se face Om pentru ca omul să devină Dumnezeu - Dumnezeu prin har și prin împărtășire, iar nu după natură. Acest răspuns patristic reprezintă chintesența cel mai nobil exprimată în legătură cu rațiunea Tainei celei din veac ascunse și nici de îngeri știute. Sfântul Grigorie Teologul arată că păcatul a produs în ființa umană moartea și coruptibilitatea, așa încât singuri nu ne-am fi putut izbăvi; și totuși, mântuirea nu s-ar fi putut face nici pe de-a-ntregul din exterior de către o putere
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
epocă extreme de depărtată. În această privință noi ne aflăm numai în aurora științei preistorice. “ Și tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat în mare măsură Olimpul grec, știut fiind că grecii au asimilat cu o forță uimitoare obiceiuri și credințe diferite din bazinul mediteranean și al Pontului Euxin, ceea ce le-a conferit aura genialității parin care dăinuie miracolul grecesc. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Miracolul perenității tradițiilor populare
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
au întâmpinat în urmă cu mai bine de 51 de ani în Săcuieul meu de la poalele Vlădesei, atunci când Dumnezeu a hotărât că trebuie să dau mâna vieții într-o existență ce avea să-și urmeze, supusă, traiectoria numai de El știută. Lacrima mamei, peste „supărarea” dragului de tata - că nu eram fecior -, zâmbetul celor mai frumoase flori din „grădina curcubeului meu”, plânsetul pietrei sub șuierul vântului, susurul izvoarelor și limpezimea lor, seninul fiecărei dimineți și clinchetul stelelor pe cerul nopților grele
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
sursă” și aflat într-o continuă destrămare. Duioase explozii de puritate, limbaj muzical și o exprimare elegantă a emoției se desprind din versurile ce urmează: „De ce te temi? / că muzica îți umblă prin păr / silabisind ca o harpă în noapte / știute, nevrute sau neînțelese?/ de ce te temi / precum ai spus prima șoapt/ prin întâiul săru/ ca o-ntâmplare sculptată în soare, / că sunetul s-a făcut pământ/ tot mai greu și mai nesfârșit?/ de ce te temi pasăre călătoare / cu penele albe
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
Steiner, mi se deschidea perspectiva unor lumi spirituale, a unor lumi sublime, a unor lumi care nu acceptau compromis. Dar cum să ajungi acolo, cum să deschizi o poartă pe care nu o puteai deschide cu nici o cheie din cele știute? Cum să intri în comunicare cu niște lumi care rămâneau inaccesibile, atâta vreme cât tu rămâneai un om păcătos și acele păcate nu ieșeau din tine cu nici un chip? Am încercat să citesc Biblia, dar parcă nu mi se deschidea. Mai târziu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
-mi prindă cu putere nebunaticul, în timp ce își ridică puțin fundul și-l potrivi pe făgașul plăcerilor incomensurabile. Își mișca trupul atât de măiestrit și agil, încât mă înfiora. Cu mâinile sprijinite de copastia bărcii, dansa un dans numai de ea știut, deasupra neastâmpăratului de nebunatec. Îi auzeam gemetele de plăcere, vorbele spuse cu drag și multă satisfacție. Și iar se apleca asupra mea, și iar se ridica... ca un ritual mistic al vrăjitoarelor deasupra focului sacru. Apoi, mișcările deveneau unduitoare și
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
tine mi s-a dus....mi te-aș fi vrut, mi te-aș fi vrut...... IV. POATE...DOAR O CRATIMĂ..., de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Între bine și rău poate doar un verb știut și conjugat doar de noi... Între alb și negru poate doar curcubeul întors la rădăcini precum un fiu risipitor... Între noapte și zi poate doar amiaza vie și caldă ca o pâine coaptă pe vatră... Iar...între noi, doar o
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în larg își luau repere de pe uscat față de care se orientau, numai de ei știute. Acolo unde pescuiseră cu o zi înainte, sau două, pește frumos și mult, acolo își îndreptau barca. Acest lucru era valabil numai dacă valurile și curenții erau pe aceeași direcție, ca în ziua precedentă. Acum nu eram deloc mulțumit de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
a început iară organizarea, rușii au instalat pe malul stâng al Mureșului un post de observare cu un pluton care l-a cooptat și pe Vida Baci, ca un bun cunoscător al locurilor, care i-a dus prin locuri dosnice, știute numai de el. Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau nemții sub observare și puteam din clipă în clipă să fim măturați de pe fața
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
paloșul lui Mărțișor pătrunseră prin ceață ca un far și-l țintuiră pe vrăjitorul nevăzut. Atunci, Mărțișor îl trăsni cu sete, lovind în plin pe nenorocitul de Ger-Sticlos, care se prefăcu într-o pulbere cenușiu-plumburie, ce purta deasupra-i jobenul știut, cu șapte rotocoale de fum. După ce termină cu acesta, Mărțișor se îndreptă spre furioasa împărăteasă care avea lângă ea pe comandantul Prăpădenie. Fricosul general biciuia turbat Fulgoii, care o luau la fugă. Când jetul de raze din paloșul lui Mărțișor
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
filologie deoarece am mult talent la limba română. Conștiența că drumul meu e acesta de a scrie și de a fi scriitor nu s-a definitivat decât în clipa când am văzut că providența mă obligă prin mijloacele de ea știute. Și aici este taina scrisului meu. Toți cei care m-au încurajat adică: VR Ghenceanu, Ion Burnar, Augustin Cozmuța, Nicolae Scheianu, Nicoară Mihali, personalități remarcabile și apreciate în Maramureș, renumiți scriitori și jurnaliști din diaspora și din țară precum: Octavian
DESTINUL M-A ALES de MARINA GLODICI în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365739_a_367068]
-
a mers să anunțe moașa comunii, că termenul a fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun,scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
o ocazie ca aceasta, ca să ne mai alintăm și noi în voie, fără obligația de a-i ferici pe alții. Ce repede au trecut zilele! Mereu aceeași banală constatare. Tipizate, gesturile de început de an se succed pe-același drum știut, parcă luându-ne-o pe dinainte. Abia apucăm să ținem pasul cu propria devenire. Agățăm un calendar nou de perete, scoatem bradul din casă. În locul fișierului intitulat 2012, inaugurăm în calculator unul nou, 2013. Cu siguranță se vor ivi destule
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
apuca de cântat de răsuna tot satul. - Ce-ai, măi, ai căpiat? îl întreba de fiecare dată curcanul, nervos. Cocoșul nu-l lua în seamă și, ca o placă stricată, repeta de mai multe ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]