6,446 matches
-
darul Domnului, bogat și încărcat de credință, în aceeași măsură în care istoria este păstrată, conservată și respectată cu evlavie firească. Câmpulung și întreaga Bucovină sunt, într-o singură expresie, un colț de rai în care te farmecă interioarele caselor țărănești, obiceiurile și tradițiile populației acestei zone, portul, arta, cultura în general, muzeele și toate manifestările culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
zona Capu’ Satului, care atestă epoca fierului și a bronzului încă din sec. II-III î.H. În apreciata sa lucrare, „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir evidenția faptul că „această zonă avea o formă de organizare unică, precum aceea a unei republici țărănești, în care locuitorii nu sunt supuși niciunui boier și plătesc în fiecare an o dajdie (bir), nu cât le cere domnia, ci cât făgăduiesc ei domnilor”. În Evul mediu era cunoscut, așa cum am subliniat mai sus, centrul Ocolului Câmpulung, care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
e doar un fluier fără găuri. Cu el poți da și după oi, te poti și sprijini în el, ba chiar poți găsi în el alinarea sufletului, ne spune maestrul. Pe mine mă încântă frumusețea fără greș a muzicii noastre țărănești. În primul rând că vorbim de un patrimoniu cultural la care au contribuit multe generații. Apoi vorbim de selecția făcută de artist, dintre multele cântări ce reprezintă comoara moștenită - căci, așa cum a remarcat, muzica asta nu se poate învăța nici
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
ale evului mediu, pe care le enunțăm în fig. nr.1 și instrumentele lor: armele și echipamentul militar, apanajul și simbolul cavalerului medieval; altarul, simbol al clerului și punctul central al vieții spirituale creștine medievale, ambele plasate în mediul liber țărănesc și orășenesc. Majoritatea celor fărăreligie încăse mai comportăîn mod religios (fărăsă-și dea seama). Nu este vorba doar despre superstițiile sau tabuurile omului modern, care au, toate, o structurăși o origine magico-religioasă. Dar omul modern care se simte și se pretinde
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
divergențe ideologice, cum se despărțise anterior de Cuvântul lui Nae Ionescu și de tânăra generație de intelectuali coagulată în jurul acestuia (Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade și ceilalți). În anul 1929 este ales pentru scurt timp deputat independent pe listele Partidului Național Țărănesc. În anul 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frederic Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
vieții, fântână, căruță și căpiță cu fân, cocoșul cântă pe cumpănă, fluturele zboară înspre soare. Atmosfera este însuflețită și de mulțimea buburuzelor și de nota originală cu care sunt umanizate casele și necuvântătoarele: casele au acoperișul sub formă de căciulă țărănească, barza zboară cu geamantanul în cioc, barza în cuib stă pe ouă și vine bărzoiul și-i oferă o floare. Ideea de familie este reprezentată de trei buburuze în zbor, de culmea cu rufe de bărbat și de femeie. Imagini
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la ei reconciliați cu natura pură, stăpână a universului, încărcați de plăcerea priveliștilor, de cunoașterea artei, tradițiilor, culturii țărănești, istoriei acestei părți de lume, recuperatoare a frumuseții lumii din întregul ei. Botoșaniul e una din așezările dintre frontierele de piatră, păduri și râuri, ale ținuturilor domnite de Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu, George Enescu ieri și azi. Aici se
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului", si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii '70. Ion Pena n-
ION PENA de ION PENA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347177_a_348506]
-
semănai cu mă-ta când a născut-o mă-ta-mare. El tăcea iar eu mă foiam; nu-mi convenea că îmi spunea „mă-ta”, aș fi vrut să spună mami sau cu „fata mea”, orice numai cuvântul „mă-ta” îl găseam țărănesc și fără dragoste pentru mami, dar tăceam nemulțumită. Într-un târziu el continua: -Erai grasă și albă, cu părul galben ca gălbenușul... După o pauză începea iarăși: -Tataie, să nu te superi, dar tare rea ai mai fost! îmi spunea
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
umane, în cuvinte poetice ce slăvesc dragostea, bucuria, viața, dar provoacă și culpabilitate la durere și nefericire. Omul, după criteriile firii sale, într-o universală și inevitabilă privire, nicidecum pur personală, nedetașată de esteticul și epicul bunului simț al culturii țărănești, fără nicio legătură cu managementul care contaminează astăzi producția artistică regăsește în aceste cântece umanul în armonie cu natura. Este o colecție pe care sunt înregistrate cântece necântate cu gura, ci cu inima, așa cum sunt pânze nepictate cu mâna, ci
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
sunt auzite azi cântece noi folclorice, autentice, iar cele vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat de desupra oglinda aurorală iar din miez inima florilor spirituale. Camprin anul 1920, Ovid Densusianu zicea, privitor la culegerea de folclor:„În adâncurile materialului sunt de părere să se țină seama nu numai de folclorul
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
autoare este molipsitoare și plină de must care te amețește și uneori, te îmbată. Satul copilăriei, rămas în memoria scriitoarei precum și icoana bunicului, sunt vii și acum, după mai bine de jumătate de veac: “Bunicul ducea narațiunea în felul lui, țărănesc, dar cu sămânța filosofiei universale bine păstrată în substratul cuvintelor, un dialect local distinct. El a fost un țăran autodidact. Citise la vremea lui, cât toți țăranii dintr-un sat întreg. Așa îmi amintesc că a fost satul copilăriei mele
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
metafora care mă caracterizează în poem și în proză. Metafora este ca o mască venețiană; frumoasă și parșivă. Nu știi niciodată cu siguranță ce obraz poate ascunde”. Scriitoarea are preocupări legate și de valorificarea patrimoniului cultural local, înființând un Muzeu țărănesc în satul Archiud. Menuț Maximinian îl numește: “Un muzeu ca o declarație de dragoste pentru tradițiile noastre”. Familia ei a dăruit țării personalități distincte în peisajul transilvan: pe bunicul Simion, o legendă locală la care se raportează sătenii și azi
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
generale și a celei românești mai ales.” Pentru el Ortodoxia românească nu este activitatea deliberată a vreunei Biserici în sine, ci „... lucrarea stăruitoare, anonimă și individuală, a unor misionari deprinși materialmente de baza lor canonică. Aceasta explică de ce Ortodoxia noastră țărănească nu este atât o religie cu Biserică chezășuitoare a credinței, cât mai ales un fel de cosmologie în care elementele de dogmă strict ortodoxă se ipostaziază în realități cocrete; de ce, cu alte cuvinte, creștinismul a coborât la noi în realitățile
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
cu iconostas din lemn și strane sculptate de către ieromonahul Antonie Ciobanu și monahul Varlaam Surugiu, biserica este păstrătoarea unor mărturii ale artei și culturii bisericești din secolele anterioare. Chiliile celor 21 de călugărițe reprezintă un model autentic al arhitecturii tradiționale țărănești. Măicuțele îngrijesc fiecare petec de pământ, curtea bisericii fiind un adevărat colț de rai, ale cărui binefaceri pot fi doar trăite. Casa Stăreției, datând de pe vremea lui Zosim schimonahul este o construcție impunătoare, pe două niveluri, cu pereți exteriori din
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de neam și omenia ridicată la rang de virtute creștină. Despre studiile sale
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
o luptă pe viață și moarte, sub conducerea locotenentului Toma Arnăuțoiu, constituind, prin jurământ sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea românilor în fața cizmei rusești, a comunismului devastator care spulbera credința în Dumnezeu, distrugerea gospodăriilor țărănești, luarea pământului moștenit din tată în fiu, subjugarea fără milă a celor ce trudiseră o viață întreagă prin muncă cinstită, batjocorirea bunelor obiceiuri ale românilor, etc. a culminat cu lupta celor care vor pieri în fața plutoanelor de execuție, fără a
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
consolidare a micii gospodării rurale. Să sperăm că la următoarea aniversare, a implinii varstei de 90 ani, Corneliu Leu o să poată să-și vadă satul așa cum l-a dorit: țărani bogați într-o țară bogată, iar startul aparține micii gospodării țărănești. Gheorghe MANEA București 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: Gheorghe MANEA - CORNELIU LEU ȘI ȚĂRANII / Gheorghe Manea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Manea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
Ilie femeile dau de pomană mere. Până atunci ele nu gusta niciun măr. Pentru apicultori este o zi importantă, incep sa reteze stupii, să ia miere. Nicolau Irina, Ghidul sărbătorilor românești, București, Ed. Humanitas, 1998 Despre Tactic Events & Marketing .“Piața țărăneasca” este un concept deja consacrat de “piața” cu vânzare, destinat produselor tradiționale românești, alimente proaspete (carne,brânzeturi, legume, fructe, băuturi, compoturi, dulcețuri, miere, turtă dulce), naturale, ecologice, pregătite în vatra satului după rețete specifice zonelor istorice/geografice. MARIN MIHAI Revista
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
cultură specială a imaginii dar cu atât mai surprinzători prin rezultatele artistice remarcabile ale lucrărilor lor. În cazul icoanelor pe sticlă din Transilvania s-a reținut existența unor ateliere de familie, cum probabil s-au întâmplat lucrurile și cu xilogravurile țărănești (fenomen, se pare, unic) realizate lângă Cluj, la Hășdate. O formă particulară o reprezintă așa numitele „icoane de vatră” aparținând arealului oltenesc, ele „fiind cunoscute pentru funcția lor protectoare împotriva energiilor negative ce puteau pătrunde în casă prin singurul loc
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]