1,282 matches
-
5 va avea următorul cuprins: "7.711,49", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1"; - la poziția nr. 28, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în comuna Roșia Montană, satul Țarina. Vecinătăți: E - proprietate particulară, V - proprietate particulară, S - proprietate particulară, N - DC Țarina. Suprafața 24.444 mp. C.F. nr. 1983 RM, nr. top. 2104, 2101/1, 2102/5", coloana 5 va avea următorul cuprins: "85.780,24", iar coloana 6
HOTĂRÂRE nr. 245 din 27 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240728_a_242057]
-
următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1"; - la poziția nr. 28, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în comuna Roșia Montană, satul Țarina. Vecinătăți: E - proprietate particulară, V - proprietate particulară, S - proprietate particulară, N - DC Țarina. Suprafața 24.444 mp. C.F. nr. 1983 RM, nr. top. 2104, 2101/1, 2102/5", coloana 5 va avea următorul cuprins: "85.780,24", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1
HOTĂRÂRE nr. 245 din 27 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240728_a_242057]
-
5 va avea următorul cuprins: "94.977,06", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1"; - la poziția nr. 33, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în comuna Roșia Montană, satul Țarina. Suprafața 15.000 mp. Vecinătăți: E, V, S, N - teren proprietate particulară. nr. top. 2148", coloana 5 va avea următorul cuprins: "35.958", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1"; - la
HOTĂRÂRE nr. 245 din 27 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240728_a_242057]
-
top. 1828, 1829", coloana 5 va avea următorul cuprins: "644.000", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia Montană, Cota 1/1"; - la poziția nr. 66, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sub denumirea «Izlaz Țarina», situată în comuna Roșia Montană, în suprafață de 48 ha, C.F. nr. 413 RM, nr. top. 2062, 2126, 2300/2", coloana 5 va avea următorul cuprins: "480.000", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Roșia
HOTĂRÂRE nr. 245 din 27 martie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240728_a_242057]
-
Sate: Râmeț, Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei, Vlădești Comuna Roșia Montană Sate: Roșia Montană, Blidești, Bunta, Bălmoșești, Coasta Henții, Corna, Curături, Cărpiniș, Dăroaia, Gura Roșiei, Gârda-Bărbulești, Iacobești, Ignățești, Șoal, Țarina, Vârtop Comuna Sălciua Sate: Sălciua de Jos, Dealu Caselor, Dumești, Sub Piatră, Sălciua de Sus, Valea Largă Comuna Sântimbru Sate: Sântimbru, Coșlariu, Dumitra, Galtiu, Totoi Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Botești, Bârlești, Fața-Lăzești, Florești, Lespezea, Lăzești, Maței, Negești, Prelucă, Runc, Sfoartea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km str. La Cazan = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Cioatelor = 1,00, km Str. Școlii = 1,00, km Str. Principală = 0,50, │ │ │ │ │km Str. Cimitirului = 0,50, km Str. Viei = 1,00, km str. Țarina = 0,30 │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Refacere 14,42 km drumuri comunale: km DC 52E = 5,91, km DC 52F = 1,71, km DC 52G = 4,40, │ │ │ │ │km DC 52D = 2,40 │Comuna Coșula │ 987│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere 13,635 km drumuri sătești: km DS211
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
375 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast drum acces Ștel pe suprafața de 2400 mp și h = 0,10 m Refacere punte pietonală L = 120 m peste pârâul Sucevița, zona "La Dare"; Refacere șanțuri pe strada Țarinei L = 0,5 km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km str. La Cazan = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Cioatelor = 1,00, km Str. Școlii = 1,00, km Str. Principală = 0,50, │ │ │ │ │km Str. Cimitirului = 0,50, km Str. Viei = 1,00, km str. Țarina = 0,30 │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Refacere 14,42 km drumuri comunale: km DC 52E = 5,91, km DC 52F = 1,71, km DC 52G = 4,40, │ │ │ │ │km DC 52D = 2,40 │Comuna Coșula │ 987│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere 13,635 km drumuri sătești: km DS211
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
375 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast drum acces Ștel pe suprafața de 2400 mp și h = 0,10 m Refacere punte pietonală L = 120 m peste pârâul Sucevița, zona "La Dare"; Refacere șanțuri pe strada Țarinei L = 0,5 km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
Nicolae Stoica de Hațeg, în "Istoria Banatului de Severin" și în "Cronica" părintelui Elisei Dragalina. În aceste documente se arată că satul Borlova a fost răsfirat, până în 1770, pe lângă râul Borlova și râul Sebeșel, așa cum se află astăzi sălașurile prin țarina borlovenilor. Dovadă pentru aceasta stau obiectele găsite cu ani în urmă și păstrate: o piatră de moară la Cheia apei Borlova, temelia bisericii din valea apei Borlova, iar pe Sebeșel și acum se mai păstrează o fântână zidită, „fântâna din
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
este și prenumele mamei împărătesei Elisabeta. La 21 august 1745 are loc căsătoria dintre prințesa de Anhalt-Zerbst, devenită Marea Ducesă a Rusiei Ecaterina, și Marele Duce Petru. Ecaterina descoperă, încetul cu încetul, cumplita față a Elisabetei, în spatele imaginii idealizate a țarinei cu inima mare, tot așa descoperă, zi de zi, adevărata Rusie, barbară, crudă, jalnică, dincolo de aparența de civilizație. Cu Petru are, de la început, o relație proastă și este încă virgină după opt ani de căsătorie, din cauza unei probleme medicale a
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
1777-78, un ofițer de armată sârb, care era jucător înrăit. Tînărul ofițer de armată Ivan Rimski-Korsakov a fost părăsit de Ecaterina în 1779 când a descoperit că mai avea o legătură cu una din doamnele ei de companie. În 1780 țarina a început o relație cu Alexandr Lanskoi, un tânăr ofițer de gardă și ea a fost foarte afectată când el a murit de difterie în 1784. Relația Ecaterinei cu Alexandr Yermolov a durat câteva luni în perioada 1785-1786. Alexandr Mamolov
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
și stepa dintre Bug și Nistru, accesul la Marea Neagră și la Marea Egee, o despăgubire de război de patru milioane și jumătate de ruble și dreptul de a veghea asupra libertății religioase a supușilor creștini ai sultanului. La 21 iulie 1783, țarina anunță, printr-un manifest, anexarea Crimeii. Rusia controlează acum și Marea Neagră. În 1787, sultanul somează Rusia să restituie Crimeea. Este refuzat și asta înseamnă război. Anglia și Prusia se declară de partea Porții Otomane; Franța își proclamă neutralitatea. În 1788
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
10 km printr-o vale splendida (Valea Rudaricii) și intră în localitatea care până nu demult îi purta numele. Albia râului este presărată cu un șirag de mori de apă, incepand cu Moară de la Tunel și sfârșind cu Moară din Țarina, mori care până în 1910 însumau un numar de 51, dar potopul din acea primăvară a luat 28 dintre ele, dar doi oameni au plătit și ei cu viața în aceea noapte de coșmar. Înspre Prisacina, afluent al Rudaricii, se deschide
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
restul reliefului muntos este format din șisturi cristaline. În zona depresionara, relieful se termină cu vârful Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea în chei, valea atinge o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Morile poartă numele constructorului, numele locului unde este amplasată sau numele unei “familii șef”. Astfel întâlnim nume că: Moară cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Ruari și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Lăiața, Moară din Țarina, Podu Ilochii, etc. Pe fondul transformărilor postrevoluționare ( 1989 ), mai multe mori au fost lăsate să cadă în paragină, amenințând astfel întregul sit mulinologic. În sprijinul acestui muzeu în aer liber au sărit cei de la Muzeul Astra din Sibiu, care, contactând
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă. Movila de la Cotros-Docan, Lozova, La Obiște, Băleni, Arcari, Albină, Valea Țarinei (Movila de la via lui Mandița Cioc și Ion Sandu). Aceste movile (tumuli sau mameloane), așa cum ne explică cercetătorii și istoricii, sunt lucrări care au făcut parte din sistemele de apărare corespunzătoare perioadei respective și sunt ridicate de populații băștinașe și
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a satului este sistematizata, străzile formează unghiuri drepte și sunt paralele. În apropierea satului există două situri arheologice: unul în locul numit la Movila, la 2 km V de sat, pe malul stâng al Șiretului și un al doilea situat în "Țarina de Jos", la cca. 300 m SE de sat, la confluenta pârâului Țiganca (în stânga) cu Șiretul prezentând, urme de locuire succesiva din perioadele: sec. XVII - XVIII, sec. XV epoca medievală, sec. IV epoca daco-romană și sec. ÎI - I î.Hr. Latène
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
comuna Alexandru I. Cuza sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl din punctul „la Movila” (la 2 km vest de satul Alexandru I. Cuza); situl de la „Țarina de Jos” aflat la sud-est de acelasi sat, la vărsarea pârâului Țiganca în Siret, sit format din patru așezări corespunzătoare secolelor al II-lea-I î.e.n. (perioadă Latène, cultura geto-dacă), secolului al IV-lea (epoca daco-romană), secolului al XV-lea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate complex de către populația locală. Comună Dobrovăț se află la circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcută din județul Vaslui, la nord-vest
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
22 ianuarie - 17 decembrie 30 decembrie 1916) a fost un mistic rus care a avut o mare influență asupra familiei ultimului țar al dinastiei Romanov. Rasputin a jucat un rol foarte important în viața țarului Nicolae al II-lea, a țarinei Alexandra și a unicului lor fiu, țareviciul Alexei, care era suferind de hemofilie. Rasputin a fost denumit și Călugărul nebun, în ciuda faptului că el nu a fost niciodată călugărit și nu a ținut niciodată secret faptul că era căsătorit. Este
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
Petrograd, unde s-a proclamat "stareț" posesor al unor puteri tămăduitoare egale cu ale profeților. Țareviciul Alexei suferea de hemofilie, boală pe care o moștenise de la străbunica sa pe linie maternă, regina Victoria. Rasputin a fost considerat de către țar și țarină ultima speranță pentru vindecarea copilului lor. Cei doi părinți au căutat neîncetat un tratament pentru însănătoșirea fiului lor și, în 1905, au apelat la carismaticul țăran să-l vindece pe bolnav. Se spunea că Rasputin avea puterea de a vindeca
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
Siberia, ar fi reușit să-i ușureze suferința copilului aflat în Petrograd prin intermediul rugăciunilor. Țarul îl numea pe Rasputin "prietenul nostru", probabil un semn al încrederii de care se bucura acesta în ochii membrilor familiei imperiale. Rasputin a avut asupra țarinei Alexandra o influență personală și politică considerabilă, în mod special după ce Alexei a fost atacat de o albină în vara anului 1905. După cum se povestește, Rasputin ar fi alergat în ajutorul băiatului și ar fi strigat " Ужальте его и вы
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
bolnavului și asta a fost interpretată ca o manifestare a puterilor sfinte ale lui Rasputin. Poziția lui Raputin în biserică i-a permis să-și crească influența asupra lui Alexei. Este verificat că mai înainte de a-l cunoaște pe Rasputin, țarina se plângea că fiul ei "l-a întristat pe Iisus" cu purtările lui hulitoare. După întâlnirea cu Rasputin, țarina declara fericită că țareviciul "a recunoscut injustețea drumului pe care se angajase". Țarul și țarina îl considerau pe Rasputin un om
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]