10,571 matches
-
avea oarece resurse, de care el profita din plin, alții, nu tocmai puțini, avansau supoziția că ar întreține, pe căi oculte, relații cu structurile puterii. Un prieten îmi mărturisise, cu spaimă în glas, că i-ar fi putut distinge, prin țesătura fină, conturul unui pistolet în buzunarul pantalonilor de vară. Prietenul Estherei Köpetzy se numea Alexandru Bucșan și nutrea mari veleități literare. Din această pricină l-am și cunoscut mai îndeaproape. Se întâmplase ca un bine știut autor de romane istorice
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
ofereau podurile, destul de dese, construite cu o fantezie inepuizabila, unele chiar cu arta și fiecare cu forma lui distinctă. Câteva poduri arătau ca niște bijuterii. Cel mai mult mi-a placut un pod care avea părțile laterale făcute dintr-o țesătura metalică urcând până la înălțimi diferite. Unindu-se deasupra podului, acestea luau formă munților. De la distanță vedeai strălucind în soare țesătura metalică a „munților" desfășurându-se în zare spre marea încântare a privirii. Bucuria de a le descoperi și a le
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
poduri arătau ca niște bijuterii. Cel mai mult mi-a placut un pod care avea părțile laterale făcute dintr-o țesătura metalică urcând până la înălțimi diferite. Unindu-se deasupra podului, acestea luau formă munților. De la distanță vedeai strălucind în soare țesătura metalică a „munților" desfășurându-se în zare spre marea încântare a privirii. Bucuria de a le descoperi și a le privi mai atent era repede stinsa fiindcă nu puteai să te oprești din drum să le admiri și treceai pe lângă
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
din sticlă, vitralii, pictură pe pânză, pictez și oglinzi. Tot ceea ce este pictat, pentru mine este o mare fericire și o plăcere. Mă inspiră natura, iubesc florile foarte mult, copacii, motivele naționale. Îmi place tehnologia folosită de femeile din sate, țesăturile. Covoarele țesute m-au inspirat în câteva din lucrări expuse. Pentru 2014 îmi doresc să depășesc granițele orașului în care locuiesc, Mesoia-Pafos, să creez niște cursuri de pictură pe sticlă pentru copii și nu numai, așa cum am și pagina de
UN STROP DE ARTĂ ROMÂNEASCĂ LA NICOSIA ! de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344570_a_345899]
-
nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Lasă lacrima ... Iubire, lasă-ți lacrima la marginea de cer... de-acolo îți voi însoți singurătatea, iar straiului ce-ți sufoca spiritul în strânsoarea limitei umane îi voi adăuga prin vers, țesătură fină de stea cu fir de aur, din Lumină. Plutind pe-aripa unui înger o să colind cerul de stele să-ți împletesc din raze divine o coroană vie... cobor apoi ușor pe-un arc de curcubeu, ajung din nou pe
LASĂ LACRIMA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350682_a_352011]
-
XI. COPILĂRIE, DULCE MINUNE, de Radu Alexandru, publicat în Ediția nr. 31 din 31 ianuarie 2011. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
ochii că două perle ale mării, buzele fine că două petale de trandafir și părul bălai stătea pe un tron de stejar. M-am apropiat încet de ea, ... Citește mai mult Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm.Norii de lapte se despicau și
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > COPILĂRIE, DULCE MINUNE Autor: Radu Alexandru Publicat în: Ediția nr. 31 din 31 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Fecioara Luna argintie își împânzea palatul de cărbune cu țesături de stele, iar cucul, veșnicul străjer, cântă de miezul nopții. Pleoapele de copil îmi acopereau ochii căprui sub greutatea lui Moș Ene. Că într-o clipita m-am trezit pe un tărâm de basm. Norii de lapte se despicau și
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mustrare Din ce afunduri clipele uitate Vin astăzi cu mustrarea să mă certe Din scorburi, văgăuni întunecate, Sfielnice și cu mișcări incerte? Cu tot noianul viselor ucise În alternarea clipelor trădate, Nepieritoare țesături de vise Pe orizonturi largi, nemăsurate. Mustrarea lor e însă călduroasă Cum le păstrează și le-aduce toate Din vreme-ndepărtată, neguroasă, Dar temătoare de uitare poate. Din ce afunduri clipele uitate Vin astăzi cu mustrarea să mă certe? Cu
MUSTRARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358911_a_360240]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > VENEZIA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Redentore! Ploua oblic peste laguna Leul înaripat adulmeca Umbră bătrânului turn. Pe sub cupole lumină cade Timidă și-nflorată Ca o scumpă țesătura orientala Pierdută fâlfâie aripa nopții Pe sub arcadele vechiului pallazzo Bronzul vorbește răgușit Despre o veche poveste Chiar și acum poți zări Siluete negre pe poduri Șoapte fierbinți de matase Ori suspine adânci de metal ruginit Ploua oblic peste laguna Tortele
VENEZIA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359287_a_360616]
-
unde nu te mai atinge decât boarea...puterii, unde te menține mult și bine, fără să te mai tragă „ața-n jos”, să te prăbușești de la înălțime! Încercase senzața asta dezagreabilă pe timpul celui de-al doilea premier posdecembrist când, prin „țesătura de pile și relații” la care apelase, reușise să-i ridice suspendarea și să-l repună în jilț, cu patalama de la justiție, definitivă și irevocabilă!... Și-a început să trudească la dezbinare. Motive se găseau cu duiumul: ba o asfaltare
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Jurnal > TALISMANUL DE SAFIR Autor: Carmen Lăiu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real si de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție. Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În prima secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
temea de sentințele-așchii ale oamenilor în halate albe, iar inima se târa în genunchi, ca un cerșetor cu răni deschise, cerând tăcut pentru noi două încă un an, încă doi... Scaunul acela cunoscut, care îți mai păstra încă forma în țesătura lui alb-verzuie a început dintr-odată să fie mai viu decât frumusețea aceea răsfrântă în sălcii, în râu, în ierburi, în salcâmi. Mai viu decât paginile acelea de carte, țesute din cuvinte și lumină. Tot șuvoiul de frumusețe de afară
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
pe critica severă adusă relelor sociale de ieri și de azi. De remarcat secvența dramatizată în care se apelează la simboluri, personajele fiind numite Dreptaciul și Stângaciul, aspiranți ai găsirii imaginarului Tărâm al Făgăduinței. O parte din articolele introduse în țesătura epică se regăsesc în volumul de eseuri publicat nu de mult cu titlul „Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească” Dintre acestea, amintim: „Nietzsche, între răsăritul zeilor și amurgul lor”; „Destinul lui Byron în conștiința critică a literaturii
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
într-o singură ... X. TALISMANUL DE SAFIR, de Carmen Lăiu, publicat în Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016. N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție. Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
plajă, de gutui răvășite de somn, de întâia respirație îndrăgostită, de rufe năpădite de soare, de ... Citește mai mult N-o să pot despărți gustul copilăriei de cel al cărților. Niciodată. S-au întrepătruns insinuant, cum le e năravul culorilor din țesăturile ieftine. O devălmășie de real și de himeric. De dulce și de amar, de plăcere și de vinovăție.Ochiul și mintea au înregistrat, de curând, un titlu. În primă secundă, cuvintele nu mi-au spus nimic; în a doua, a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca prag a desăvârșirii operei umanității, a acelui timp prin care se treieră creatorii,- făcătorii de metafore. Fără hiatusuri în lucrătura textului pe care îl desăvârșește, Al. Florin Țene reușește splendida ,, țesătură,, care le dă paginile cărții, impune prin seriozitatea cu care se implică în tot ceea ce face. Avem în față încă una din cărțile BUNE care vor rămâne în rafturile biliotecilor ca o dovadă a spiritului umanității, la general, și pe
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
o mostră de eleganță a discursului despre Artă, -arta ca prag a desăvârșirii operei umanității, a acelui timp prin care se treieră creatorii,- făcătorii de metafore. Fără hiatusuri în lucrătura textului pe care îl desăvârșește, Al. Florin Țene reușește splendida ,, țesătură,, care le dă paginile cărții, impune prin seriozitatea cu care se implică în tot ceea ce face. Avem în față încă una din cărțile BUNE care vor rămâne în rafturile biliotecilor ca o dovadă a spiritului umanității, la general, și pe
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
locală, cu intenția de a combate relele sociale cu care se confruntă regiunea. Seyfang a ajuns la concluzia că Banca de timp a fost eficace la "capacitate comunitate clădire" și "promovarea incluziunii sociale". Ea subliniază succesul Băncii timp, la “re-cusaturi” țesătura socială a Gorbals." de “stimularea” implicarea în proiecte și activități existente", într-o varietate de proiecte, inclusiv o rețea de siguranță comunității, o bibliotecă, un proiect de viață sănătos, și un teatru. Ea scrie că "banca de timp a permis
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
Colorado, tata lui Beldie, dar tot nu a vrut să-i spună unde este băiatul său. Între timp îl pregăteau pentru școală ca pe fiul său. Leana surda îi cususe o trăistuță cum văzuse la copii de la sat. Îi rămăsese țesătură de la niște traiste ale lor. Erau traiste țărănești pentru mers la târg, adică din cele bune! La cunoștințele sale mai cu carte moș Lică întrebase ce cărți îi sunt necesare unui elev de clasa a V a! Dar trebuia să
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
în mână, Cătălina își torcea caierul de fuior făcut din cânepa adunată de pe ogor, culeasă fir cu fir prin smulgere din pământ, murată în apa iazului, melițată și dărăcită în vara aceea. Era o muncă migăloasă dar necesară pentru urzeala țesăturilor ce trebuiau lucrate la război în iarna ce urma. Cu pași domoli, cei doi păcurari se îndreptară spre umbra alesă. Vitele flămânde smulgeau fără alegere iarba crudă, mestecând-o sumar și înghițind-o cu nesaț în burdihanele veșnic nesățioase. Vițeii
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Arcul de Triumf din Romă, al împăratului Constantin Cel Mare. În majoritatea cazurilor dacii sînt reprezentați purtînd bărbi și plete. Reprezentările cioplite sau sculptate în antichitate, îi înfățișează pe daci avînd siluete robuste puse în valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat. Acum se știe că statuile antice erau colorate, dar este dificil
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
mai jos de genunchi (în sud, ca la echipele actuale de dansatori din Teleorman), sau scurtă, până la jumatatea coapsei, ca la mocani) De regulă cămașă era cu mîneca lungă și avea o croiala simplă fiind asamblata din fîșii drepte de țesătura. Accesorii că: brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele și ciorapi împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie țărani de la munte. etc. Privitor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau „ițarii”, care se coseau din țesătura de lină cu bumbac și aveau o lungime de 2 m, dar fiind și înguști se încrețeau pe picior de la gleznă pînă la genunchi. Se purtau vară și iarna. Peste cămașă se îmbracă pieptarul în sezonul rece. Accesorii: că brâul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]