4,715 matches
-
-mi așezați tăcerea în vârful de condei, E prea târziu acum, de voi a mă mai teme, Să cațăr pana-n cui... să nu mai scriu poeme. Și cum să mă mai tem ? E tot ce-mi place mie... Și țes în tot ce fac și-un strop de nebunie. Știu, n-o sa recunoașteți, povestea nu e nouă, Dar nebunia asta vă place-un pic si vouă. Referință Bibliografică: Și cum să mă mai tem ? / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ŞI CUM SĂ MĂ MAI TEM ? de MARIN BUNGET în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350385_a_351714]
-
unui spațiu de aproape, iată, un secol întreg, palma dureroasă a secerei morții transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman și intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reușită, de astă dată, a propriei sale vieți miraculos țesute de Dumnezeu Tatăl. Trebuie amintit în acest cadru contextual faptul că ampla activitate profesională a viitorului academician Marcu Botzan în domeniul compex al îmbunătățirilor funciare se poate spune că s-a desfășurat, așadar, după ce acesta va fi traversat cu greu
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatră Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
a ne autodepăși, de a arăta ce putem că și indivizi este un mare “off” pentru multi dintre noi. Copiii cresc cu lozinca: “Trebuie să fii cel mai bun! Trebuie să fii om de success!” Și începe lupta. Adolescenții își țes vise mărețe și lupta pentru a le materializa. Oamenii maturi sunt într-o continuă lupta de a excela. Cei trecuți prin viață, daca nu au realizat mare lucru, lupta cu frustrarea că nu sunt “cineva”. Viață este o competiție, aș
SINGURA SI ADEVARATA IMPLINIRE A VIETII NOASTRE de ADINA SAS-SIMONIAK în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349008_a_350337]
-
el a pus mâna pe tânărul artist ceh Cara, care pierduse totul în timpul războiului, și l-a repus pe picioare dându-i o mulțime de lucruri de făcut. A fost o zi triumfală pentru grasul meu Moșoiu, împotriva căruia se țesuse un șir nesfârșit de intrigi. Acum însă e în picioare statuia pe care el a ridicat-o prin energia și prin devotamentul nutrit față de regina sa, pe care a învățat să o onoreze și să o aprecieze în timpul războiului, așa cum
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
aduce lumii substanță și împlinire, ritm și simțiri unice. De asemenea, concertul în sine va fi o lacrimă cu cântece speciale, o rugă adresată dragostei și existențelor pline de cadențe neprețuite”. Trei cântece, cuprinse în noul album al lui Fuego țes dragostea nepereche în frumusețe, din mătasea poeziilor Elenei Rodica Lupu. Sunt poezii anume făcute pentru acest glas, anume versificate pentru timbralitatea cântărețului pe care îl adoră, și pentru undele care închid și deschid inimile înamorate, inimile care nu ar bate
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
mai veche colecție completă de obiecte masonice”. El a accentuat faptul că „muzeul, prin excelență, trebuie să facă educație”, aducând în fața publicului și „partea nevăzută a societății”. Parte nevăzută care „ține totuși de omenesc”, cu tot misterul care s-a țesut în jurul francmasoneriei. Medalia din argint a lui Samuel von Brukenthal Alături de colanele masonice și de diverse obiecte de ritual (mistrie din alamă aurită, bogat ornamentată, cu mâner din lemn de abanos și fildeș, echer, compas, stilet și spadă din alamă
EXPOZIŢIA „OBIECTE MASONICE DIN COLECŢIA MUZEULUI BRUKENTHAL” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349109_a_350438]
-
mi-au provocat zâmbete. Am început să bifez: dacă am serviciu, dacă știu să gătesc, să calc, să fac curățenie, să fac piața, să pun murături, să schimb un bec și siguranțele de la tabloul electric, dacă știu să cos, să țes, să schimb copiii mici de pampărși, să le spun povești și multe altele, treburi considerate, unele, „bărbătești” dar care ar trebui să fie făcute și de femei. Nu era nicio întrebare de genul: femeie, ai dori să mergi la plimbare
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
miezul de limbă, Dor inventat pe coarde supuse, Noaptea din noi cu rime se schimbă. Poetul împarte pământu-n felii Și gustă năucul din verbe curate, Izvorul simțirii îl pune-n tingii Cu troieni de lumini și carate. O pasăre măiastră țese în cer Mii de iubiri ce cuprind omenia, Pe fruntea ta, curcubeul mister, E-același mereu, Poezia!" Marin Moscu, Ploscuțeni, Vrancea „Ce este poezia? Iată o întrebare care încearcă să prindă în plasa răspunsului inefabilul sufletului. Poate că poezia este
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBIRE... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului iubire... amurgul se țese pe o mare atât de singură contemporană și totuși veche în unduiri de valuri ne-astâmpăr de viu... cineva licitează naiv un răsărit unde poezia poate să râdă în hohote uitând de lacrimi... linia vieții mereu orizontală se rănește singură
IUBIRE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349206_a_350535]
-
metafizice, care subliniază distanța dintre cele trecătoare și cele veșnice: “Țăranul român își exercită ființa pentru a depăși trecătorul din el. Trăiește condiția materială cu conștiința că a rămâne în ea înseamnă a rămâne în păcat ... Necuprinsul lumii acesteia, tainele țesute în fiece făptură, în fiece chip, în fiece act și trecere, tainele existenței sale înseși îl fac să răspundă, îl fac să lupte pentru cucerirea sensului și sprijinului absolut: Dumnezeu”. Dumnezeu este în lumea satului o realitate vie, este Creatorul
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
casei, adăugarea aceea de zidire care îngroașă și susține temelia casei, constituie baza corpului locuinței, durabilitatea acesteia. Poate de aceea, partea de mijloc a corpului a fost definită ca temelie a trupului. Brâul moților își avea ornamentul propriu. Dacă era țesut din lână, la război, femeia îi purta iubirea și neuitarea de casă, de familie. Când era lucrat din piele, brâul își purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în cingătoarea trupului, stelele universului
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Nici bunul Dumnezeu Parcă nu mai aude. Cum să mai pot fi eu Când tu plecat ai fost ? Acum e viața mea pustie, fără rost. Cum să mai pot să dorm Când visele nu dorm ? Cum să mai pot să țes Povești fără nesomn ? Cum să mai fiu eu iar Femeia ce am fost, Acum mă simt străină, Pribeaga, doar am fost. Și totuși mai exist... Acolo undeva, doar El îmi mai zâmbește O simt în slova mea . Referință Bibliografica: Cum
CUM SĂ MAI POT TRĂI? de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348589_a_349918]
-
schimb puteam să fac coșuri mai mici, panere, ghiozdane din foile de porumb de la depănușare că acestea trebuiau doar să fie ușor umezite și să-ți pregătești forma dorită din scânduri. În rest,: împletești, bați cuie, urzeala, bătătura și continuai țesând, ținând strâns, tăind mustățile și terminând de regulă cu baierele care trebuiau să fie ceva mai groase. Erau bune pentru orice, chiar pentru cărți să mergi cu el la școală. Aduceam din zăvoi și taulă pentru târnurile de măturat prin
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
rătacit își dau mâna omul cască alene se întinde își ridică brațele se scutură întâlnește alt om și-și lasă cuvintele să zburde in voie ... obosite după o zi ghemuite se strâng în gândul poetului care le așteaptă gata să țeasă pentru eternitate poeme. Referință Bibliografică: Poem adormit pe raft / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POEM ADORMIT PE RAFT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348630_a_349959]
-
urmă mă face să oftez, să-mi pară rău că azi mă reprezintă... Cum poate să trișeze și-așa stupid să mintă când încă-n tinerețe mai vibrez? Arachne În cameră, în colțul dinspre apus, un mic păianjen și-a țesut o plasă fină. Îl văd cum stă la pândă sperând că o să vină vreo gâză, dar e trist, n-a prins nimic. Să fie oare-Arachne, cea care a-ntrecut pe-Athena în țesut de pânze-alese? Zeița, umilită, cu ură le rupsese fiindcă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348657_a_349986]
-
era pe timp de iarnă ținut în balconul de la intrarea în vilă. Ce deosebire între casa părinților săi de la țară, modestă, din chirpici, cu pereții lipiți cu pământ galben și văruiți cu bidineaua, cu pardoseala din lut acoperită de preșuri țesute la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
la război de către mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
vârf de stâncă din muntele Stârmina, lăcașul cu siluetă măreață de castel medieval stăpânește o cascadă de patruzeci de metri ce-și sfârșește căderea chiar în râul Tismana. Nu doar farmecul mănăstirii îl ademenea spre locul acela, ci și povestea țesută pe seama întemeietorului ei Nicodim, monah ajuns în fruntea obștii la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, mediator vrednic la Constantinopolul anilor 1375 în scopul ridicării anatemei asupra Patiarhiei sârbești. Pentru îndeplinirea lucrului măreț, fusese numit arhimandrit de Patriarhul Filotei... Nicodim! Nicodim
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatra Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
mai sus, ea nu face poezie, ci așterne pe hârtie cu migală, ca în pictură, trăirea inimii, dorința de a iubi mult, libertatea de a fi ea prin dorințele sale, prin gândul suprem: ,, vântul violet închis de timpuriu în murmur țesut peste gândul meu incert. ,, Iată alte imagini poetice necăutate, dar de reținut, prin expresivitate și noutate: aerul cu transparențe vibrând; prin iubire zburător; darul lacrimei din cer; suspinul prelung al durerii; mângâieri de cuvinte și multe altele. Constanța Abălașei-Donosă, nu
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
Și le-am trimis ca jerfă Spre Domnul Salvator! Insomnie Oștiri de gânduri mă-mpresoară Și parcă simt al lor tumult... În liniștea pierdută-n noapte Le rătăcesc sau...le ascult... Mă pierd în iureșul de șoapte Ce s-au țesut în jurul meu... Privesc în hăul ce se cască Și mă cuprind păreri de rău... Desprind o pleoapă obosită Și-o lacrimă se-avântă-n zbor... Pornesc cu ea prin constelații Să caut Sublimul Salvator! O geană caldă de lumină Am prins în
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
află spațiul sacru, rezervat fețelor bisericești, unde se țin odoarele însemnate ale bisericii: sfinte icoane, obiecte de cult de mare valoare din aur și argint, împodobite cu pietre prețioase, evangheliare aurite ori argintate, înrămate în fildeș sau lemn prețios, broderii țesute cu fir din aur și argint, scaune domnești sculptate, adevărate comori de artă... Mă aflu la Putna, piatră de hotar, ce adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRȘI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1279 din 02 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Noaptea înghite orașul unde mi-am mutat dragostea și speranța, din spatele ferestrei privesc nerăbdător strada, invoc clipele care-mi țes trecutul brăzdat pe obraz. În așteptatele întâmplări noaptea asta este prima aflată sub un văl de mister, ziua când lumina se va desăvârși voi căuta în van norocul prin care elefantul trece prin urechile acului. O voce strigă într-un
ZIUA CÂND LUMINA SE VA DESĂVÂRŞI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349781_a_351110]
-
prin tot felul de teorii umaniste și nihiliste, deja falimentare, dar interesante și seducătoare. Deși aparent raționale, așa cum cum a fost și îndemnul șarpelui către Eva de a mușca din măr, asemenea idei au fost urzeala pe care s-a țesut cel mai alineant secol din istoria omenirii, respectiv secolul XX. Dacă nu știm să facem față unor asemenea idei, atunci să ne legăm de catargul înțelepciunii și al credinței, spre a nu fi robiți de iluzia științei. Mai bine este
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]