1,113 matches
-
textile 239.1 Fabricarea covoarelor, cu excepția covoarelor din fibre tari și cocos 239.2 Fabricarea linoleumului, a hârtiei de acoperit parchetul pe bază de carton cu pâslă și a altor produse de acoperire 239.3 Fabricarea pâslei .31 Fabricarea pâslei țesute .32 Fabricarea pâslei nețesute 239 239.4 Fabricarea de panglici, chingi, șireturi, trese, pasmanterii și tuburi din materiale textile 239.5 Fabricarea materialelor textilelor elastice 239.6 Fabricarea tulurilor, dantelelor, dantelelor cu ochiuri largi și articolelor similare 239.7 Fabricarea
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
de filtrare (1) Fire și benzi din politetrafluoretilenă impregnată, chiar tratate cu ulei sau grafitate Componente de aparatură pentru filtrare sau purificarea apei prin osmoză inversă, constituite în special din membrane din materiale plastice consolidate pe interior cu material textil țesut sau nețesut, înfășurate în jurul unui tub perforat inserat într-un cilindru din material plastic cu o grosime a pereților de cel mult 4 mm, ansamblul putând fi inclus într-un cilindru cu grosimea pereților de 5 mm sau mai mare
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
31 + .32 + .34 + .41 + .42 + .44 + .91 + .92 +. 94] m2 T 17.20.33.50 Țesături din fibre artificiale discontinue, din fire de diferite culori 5516 [.13 + .23 + .33 + .43 + .93] m2 S 17.20.40.10 Catifele și plușuri țesute și țesături tip "chenille", (excl. țesăturile buclate tip buret și țesăturile buclate similare, din bumbac, țesăturile textile cu smocuri, panglicile) 5801 m2 S 17.20.40.33 Țesături buclate tip buret și țesături buclate similare, din bumbac 5802.1 m2
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
croșetată) 6302.51 kg S 17.40.13.55 Lenjerie de masa din in (excl. cea tricotată sau croșetată) 6302.52 kg S 17.40.13.59 Lenjerie de masă din fibre artificiale sau sintetice și din alte materiale textile țesute sau nețesute (excl. cea de bumbac, de in) 6302.[.53.90 + .59 kg S 17.40.13.70 Lenjerie de masă din fibre artificiale nețesute 6302.53.10. kg S 17.40.14.30 Lenjerie de toaletă și de bucătărie
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
40.15.30 Perdele, draperii și storuri de interior, garnituri și draperii de pat din materiale tricotate sau croșetate 6303.1 m2 S 17.40.15.50 Perdele, draperii și storuri de interior, garnituri și draperii de pat din materiale țesute 6303 [.91 + .92.90 + .99.90] m2 S 17.40.15.70 Perdele, draperii și storuri de interior, garnituri și draperii de pat din materiale nețesute 6303 [.92.10 + .99.10] - S 17.40.16.30 Tapiserii țesute manual (de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din materiale țesute 6303 [.91 + .92.90 + .99.90] m2 S 17.40.15.70 Perdele, draperii și storuri de interior, garnituri și draperii de pat din materiale nețesute 6303 [.92.10 + .99.10] - S 17.40.16.30 Tapiserii țesute manual (de tip Gobelin, Flandra, Aubusson, Beauvais și tapiserii cu acul (inclusiv cu punct mic, cu cruciulițe), confecționate sau nu 5805 buc. S 17.40.16.53 Cuverturi de pat (cu excepția plăpumilor umplute cu puf) 6304.1 - S 17.40
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
NACE 17.51: Fabricarea de covoare și mochete 17.51.11.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, cu puncte înnodate 5701 m2 S 17.51.12.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, țesute (excl. cele cu smocuri sau șuvițe) 5702 m2 S 17.51.13.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, cu smocuri 5703 m2 S 17.51.14.30 Covoare și alte acoperitoare de podea, din pâslă (excl.
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
smocuri 5703 m2 S 17.51.14.30 Covoare și alte acoperitoare de podea, din pâslă (excl. cele cu smocuri sau șuvițe) 5704 m2 S 17.51.14.90 Alte covoare și acoperitoare de podea (excl. cele cu puncte înnodate, țesute, cu smocuri, din pâslă) 5705 m2 S NACE 17.52: Fabricarea de frânghii, sfori și plase 17.52.11.33 Sfori, corzi, frânghii și cabluri, din sisal sau alte fibre textile din genul "Agave" măsurând >100 000 decitex, din
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din materiale textile (excl. articolele brodate) 5807 - S 17.54.11.70 Trese în piese; articole de pasmanterie și pompoane, ornamente (excl. cele tricotate sau croșetate) 5808 - S 17.54.12.30 Tuluri și alte pânze tip tul (excl. cele țesute, tricotate sau croșetate) 5804.10 - S 17.54.12.50 Dantele excutate mecanic, în bucăți, benzi sau motive 5804.2 - S 17.54.12.70 Dantele executate manual, în bucăți, benzi sau motive 5804.30 - S 17.54.13.30
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
50 Pulberi sau granule abrazive naturale sau artificiale, pe suport doar din hârtie sau carton 6805.20 m2 @ S 26.81.12.90 Pulberi sau granule abrazive naturale sau artificiale, pe suport (excl. cele pe suport doar din material textil țesut, pe suport doar din hârtie sau carton) 6805.30 m2 @ S NACE 26.82: Fabricarea de alte produse minerale nemetalice, n.c.a. 26.82.11.68 Fibre de azbest, amestecuri pe bază de azbest sau pe bază de azbest
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848. Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere, mori, fabrica de țesut mătase, săpun, covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Ca și consecință imediată, este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere „ceaptă”, un fel de voal cu zgardă de bănuți din argint, iar în picioare opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau părul în cosițe, iar nevestele își transformau cosițele într-un coc numit „conei
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
opinci sau ghete înalte. Fetele își împleteau părul în cosițe, iar nevestele își transformau cosițele într-un coc numit „conei”. Ambele costume în mare parte erau confecționate în casă, costumul de sărbători deosebindu-se de cel de „purtat” prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mor fete nemăritate, acestea vor fi înmormântate cu haine de mireasă. Mortul se așează de către vecinii care îi sunt rude în sicriu - „cupârșeu” de brad, în care s-a pus otavă sau „mozdrițe” - talaș. Acesta se acoperă cu un cearșaf țesut anume în război, cu fitău la capăt. Peste el este așezat mortul. In mâna lui se pune un spin de măcieș curățat de ghimpi doar atât cât cuprinde palma. Cu aceasta sufletul lui își va face loc pe cărare, în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
încă din secolul al XII-lea, dar originea lui este greu de găsit. Se crede că batik derivă din cuvântul indonezian "tik", adică "puncte-puncte".Procedeul realizării batik-ului este simplu dar foarte migălos.. Pentru "batik"-ul tradițional se utilizează bumbac fin țesut și ocazional mătase. Au existat două tradiții paralele în executarea "batik"-ului, una pentru familia regală și una pentru oamenii de rând. Mai nou batik-ul este produs în fabrici cu o adevarată industrie în Java. Java este căminul "batik"-ului
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
lucru se reflectă în "batik". Pekalongan este un alt centru important în coasta de nord a Javei în fabricarea batik-ului iar designurile florale viu colorate arată influențele chinezești. Cuvântul indonezian "ikat", care înseamnă "a țese", denumește un tip de stofă țesuta manual, cu un model complicat și minuțios în care ață este prelucrata înainte de a fi țesuta. Probabil, acesta tehnică a intrat în Indonezia acum 2000 de ani odată cu migrația culturii Dongson din Chină de Sud și Vietnam. Designul ikatului variază
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
Javei în fabricarea batik-ului iar designurile florale viu colorate arată influențele chinezești. Cuvântul indonezian "ikat", care înseamnă "a țese", denumește un tip de stofă țesuta manual, cu un model complicat și minuțios în care ață este prelucrata înainte de a fi țesuta. Probabil, acesta tehnică a intrat în Indonezia acum 2000 de ani odată cu migrația culturii Dongson din Chină de Sud și Vietnam. Designul ikatului variază în funcție de satul de unde provine și de sexul purtătorului, iar unele stiluri sunt fabricate doar pentru anumite
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
așezărilor rurale cu funcții predominant agricole (creșterea ovinelor și bovinelor). Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului național. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului, industria energetică și activitățile artizanale (dărăcit, țesut, brodat, sculptură obiectelor din lemn). Actualmente localnicii desfășoară o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic în zonă. În anul 2014, comuna a fost puternic inundată. • Localitatea: Vaideeni • Populația totală la data 31.dec.2002 este de 4275 locuitori. (2011: 3
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
corpusculii (glomus) din zonele sino-carotidiană și aortică și intervin și în reglarea circulației. Informațiile de la aceștia sunt transmise pe calea nervilor vag și glosofaringian la neuronii respiratori bulbari influențând respirația. Corpusculii au o irigație foarte intensă (2000 ml/100 g țesut) fiind foarte sensibili la scăderea pO2, creșterea pCO2, scăderea pH, reducerea presiunii arteriale, hipertermie sau creșterea activității simpatice și vasoconstricția ce o însoțește. Chemoreceptorii aortici sunt stimulați în special de hipoxie și influențează mai ales frecvența respirațiilor, în timp ce receptorii sino-carotidieni
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care posedă aproape 40.000 de pori. Fiecare por produce o singură fibră foarte fină. Fibrele sunt trase de calamistrum, un set de pieptene de păr, situat în vârful cribellumului. Firele mai fine sunt împletite în jurul unor mai groase. Mătasea țesută cu ajutorul acestor structuri are un aspect pufos și nu este lipicioasă. Majoritatea speciilor sunt ecribellate. Pânzele circulare (sferică) sunt construite din fire radiale, de care se fixează firele spirale. Firele radiale se fixează de obiectele din jur sau se țes
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
stăpânii că, lovit de moarte în lupta cu Cassio, Rodrigo a dezvăluit toate planurile lui Iago și descoperă îngrozită trupul neînsuflețit al Desdemonei. Atrași de țipetele ei, sosesc Cassio, Iago și Lodovico. În fața tuturor, Emilia mărturisește ceea ce știa despre intrigă țesuta în jurul batiștei pierdute. Otello ordona arestarea lui Iago, apoi înfigându-si un pumnal în piept se prăbușește alături de cea care a murit nevinovată.
Otello (Verdi) () [Corola-website/Science/307626_a_308955]