8,797 matches
-
sus rezultă că pentru ca unei fapte penale să i se poată aplica „procedura specială de urmărire și judecare a unor infracțiuni flagrante“ este necesar ca pedeapsa să fie cuprinsă între 3 luni și 5 ani, ori infracțiunile de furt de țiței, produse petroliere, gazolină, condensat, etan lichid sau gaze naturale din conducte sunt pedepsite cu închisoare de la 4 la 18 ani.“ De asemenea, așa după cum am arătat, aceste conducte (magistrale), de obicei, sunt amplasate în afara localităților, ori aceste locuri nu sunt
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
stagiul regizoral devenise primejdios de lung, au pus capăt proiectului și prieteniei inițiale. There Will be Blood redă deopotrivă istoria unui petrolist, dar și un fragment din istoria aurului negru pentru care curge sînge. Pentru Daniel Plainview (Daniel Day-Lewis), extracția țițeiului este o afacere de familie, familie compusă în cazul lui din tată și fiu, H.W. Plainview (Dillon Frasier), un copil care crește la umbra sondelor în adăposturi înjghebate unde bărbații dorm adesea pe scîndura goală. Metodele primitive de extracție
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram
DECIZIA nr. 123 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301165]
-
plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Lupșa
DECIZIA nr. 123 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301165]
-
zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din
DECIZIA nr. 123 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301165]
-
este mixtă și una este japoneză. Între primele 100 de corporații, 50 sunt europene și 25 americane. Cea mai mare corporație din lume activează în industria de echipamente electrice și electronice, dar în primele 10 sunt 4 corporații din industria țițeiului și 3 din industria autovehiculelor. Între primele 100 de corporații, 11 sunt din industria autovehiculelor, 10 din industria țițeiului și 9 din industria de echipamente electrice și electronice. Este remarcabilă, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din servicii recent privatizate, precum
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mare corporație din lume activează în industria de echipamente electrice și electronice, dar în primele 10 sunt 4 corporații din industria țițeiului și 3 din industria autovehiculelor. Între primele 100 de corporații, 11 sunt din industria autovehiculelor, 10 din industria țițeiului și 9 din industria de echipamente electrice și electronice. Este remarcabilă, de asemenea, ascensiunea CTN-urilor din servicii recent privatizate, precum telecomunicații, utilități și servicii poștale - care împreună reprezintă aproape 20% din topul primelor 100 de corporații transnaționale. Tabelul 1
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
putem observa că topul primelor 10 corporații din țările în curs de dezvoltare seamănă mult cu topul primelor 10 corporații din toată lumea în privința gradului de concentrare după domeniul de activitate: corporațiile din industria echipamentelor electrice și electronice, telecomunicații și industria țițeiului reprezintă 60%, respectiv 70% din aceste topuri. În plus, această împărțire alimentează o confuzie născută din însăși definirea prea simplistă pe care UNCTAD o dă corporațiilor transnaționale. Pe de o parte, în țările în curs de dezvoltare și în tranziție
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
organizată a violenței (vezi violența grupărilor criminale). În ultimă instanță, spune Strange, piața mondială nu poate fi condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf asupra prețului țițeiului. Pe lângă consensul privitor la slăbirea funcțiilor statului (opinie parțial discutabilă, după cum am văzut anterior), între economiștii neoclasici am sesizat un dezacord subtil referitor la natura specifică a relațiilor dintre CTN și statul-gazdă. Vernon (1971) susține că raportul dintre filiala unei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
FINTIȘ, Ioan (6.VII. 1954, Finta, j. Dâmbovița), poet și publicist. Este fiul Tudorei (n. Matei) și al lui Alexandru Vintilă, muncitor. Frecventează Școala Generală din Finta (1961-1969), Liceul Industrial de Petrol din Ploiești (1969-1974) și Facultatea de Tehnologia Prelucrării Țițeiului și Petrochimie a Institutului de Petrol și Gaze din același oraș (1975-1980). Devenit inginer, lucrează în petrochimie la Pitești (1980-1983) și ulterior la Ploiești. În timpul studenției frecventează Cenaclul literar „I.L. Caragiale” din Ploiești, se afirmă ca autor de poezii și
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
de alimente și de alte lucruri trebuincioase omenirii. Creșterea productivității Înseamnă creșterea profiturilor. Este adevărat că industrializarea poate face oamenii să trăiască mai bine, Însă poate și să dăuneze. De exemplu, anual se produc scurgeri de milioane de tone de țiței din tancurile petroliere, intoxicând și omorând pești, păsări și mamifere marine. Despăduririle masive au slăbit mult capacitatea Mamei Natură de a neutraliza influența nocivă a industrializării asupra mediului nostru și contribuie În mare măsură la inundațiile anuale, din ce În ce mai grave, din
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în premieră componenta „religioasă” a socialismului. Ca să fie țiței sub sonda de la Ursei, trebuie să vrei și să crezi cu destulă tărie că este, și atunci va fi. Cei care nu sunt în stare de asta se numesc „defetiști”. Sondorul Ioan este un înainte credincios care, așteptându-l neclintit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propria familie, de viața lui, de oameni. El este vestitorul din pustie. I se alătură secretarul de partid Dobre (Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vestitorul din pustie. I se alătură secretarul de partid Dobre (Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței nu mai însemnăm nimic, murim”. Și, pe cale de consecință, țiței se făcu. Tot în premieră, în Erupția apar primele secvențe „capitaliste” în care protagoniștii nu sunt burghezo- moșieri, ci tovarăși ai zilelor noastre. Muzică de jazz, restaurant-bar, toalete de seară sofisticate, cocteiluri - într-un asemenea mediu se mișcă niște tovarăși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce a comprimat-o în același timp, transformând o în straturi de rocă. Picăturile de țiței s-au infiltrat în jos prin rocile permeabile, roci conținând pori sau crăpături prin care pot pătrunde lichidele sau gazele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și presiune, ce a comprimat-o în același timp, transformând o în straturi de rocă. Picăturile de țiței s-au infiltrat în jos prin rocile permeabile, roci conținând pori sau crăpături prin care pot pătrunde lichidele sau gazele. Țițeiul și-a continuat drumul până când a întâlnit un strat impermeabil sau solid, acumulânduse în straturile de roci permeabile din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de căldură și presiune, ce a comprimat-o în același timp, transformând o în straturi de rocă. Picăturile de țiței s-au infiltrat în jos prin rocile permeabile, roci conținând pori sau crăpături prin care pot pătrunde lichidele sau gazele. Țițeiul și-a continuat drumul până când a întâlnit un strat impermeabil sau solid, acumulânduse în straturile de roci permeabile din imediata apropiere, numită de geologi ,,capcană”. 3. Gazele naturale se găsesc împreună cu petrolul sau îmbibate în nisip și pietriș în straturile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un strat impermeabil sau solid, acumulânduse în straturile de roci permeabile din imediata apropiere, numită de geologi ,,capcană”. 3. Gazele naturale se găsesc împreună cu petrolul sau îmbibate în nisip și pietriș în straturile subsolului formează la adâncimi mai mari decât țițeiul. Cărbunii, petrolul și gazele naturale nu se găsesc la aceeași adâncime față de suprafața terestră, lucru datorat schimbărilor suferite de către scoarță de-a lungul milioanelor de ani. Suprafețe ce acum constituie uscatul erau odinioară mari, iar mările au fost cândva suprafețe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se atribuie pentru reducerea sulfaților scopul obținerii de către bacterii a grupărilor -SH necesare biosintezei aminoacidului esențial cisteina, printr’un proces foarte costisitor din punct de vedere energetic. Faptul că aceste bacterii sunt întâlnite și în zona periferică a zăcămintelor de țiței [16], le apropie de bacteriile metanogene (și ele strict anaerobe), deci pledează pentru valoarea rH optimă reducătoare pe care noi le-am recunoscut-o; aceasta este cu atât mai plauzibilă cu cât și metanogenele și sulforeducătoarele se situează printre primele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
preponderent segmentul instalației de răcire ce deservește instalația tehnologică propriu-zisă sau instalațiile de alimentare cu apă (în special în zonele stagnante). De altfel, unul dintre locurile clasice în care acestea au fost întâlnite sunt conductele de apă și zăcămintele de țiței la interfața cu apa [16]. În aceste condiții putem sublinia posibilitatea instalării unei biocenoze cuprinzând bacterii sulforeducătoare în rolul de consumator, respectiv unele chemoautotrofe, precum bacterii sulfooxidante ori ferobacterii, în rolul de producător, în chiar segmentul de deservire al instalației
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
readus la viață economia Rusiei, Ediția curentă nr. 267 din 12 mai 2010, (http://www.eco.md/article/2980/); footnote> Cei mai mari consumatori de resurse naturale sunt: S.U.A., China și Uniunea Europeană. Încă de la începutul secolului XXI, consumul mondial de țiței brut tinde spre 85 de milioane de barili pe zi, cel de gaze naturale a atins circa 2.700 de miliarde metri cubi pe an, iar cel de cărbune solid a evoluat spre 5.000 de milioane tone pe an
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
miliarde metri cubi pe an, iar cel de cărbune solid a evoluat spre 5.000 de milioane tone pe an.<footnote Cristian Băhnăreanu, op. cit., p. 29; footnote> Creșterea economică pe care o înregistrează Federația Rusă se fundamentează pe creșterea prețului țițeiului și pe încrederea într-o stabilitate economică creată de Putin după 2000, ceea ce face ca numărul investițiilor străine să crească. „Majoritatea marilor consumatori și-au îndreptat atenția spre regiunile bogate în resurse din bazinul Mării Caspice, Caucaz, statele C.S.I. și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
statutul de perdant economic a fost atribuit Rusiei prin devalorizarea rublei și intrarea în incapacitate de plată a datoriilor."0 Cei mai mari consumatori de resurse naturale sunt: S.U.A., China și Uniunea Europeană. Încă de la începutul secolului XXI, consumul mondial de țiței brut tinde spre 85 de milioane de barili pe zi, cel de gaze naturale a atins circa 2.700 de miliarde metri cubi pe an, iar cel de cărbune solid a evoluat spre 5.000 de milioane tone pe an
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a atins circa 2.700 de miliarde metri cubi pe an, iar cel de cărbune solid a evoluat spre 5.000 de milioane tone pe an.241 Creșterea economică pe care o înregistrează Federația Rusă se fundamentează pe creșterea prețului țițeiului și pe încrederea într-o stabilitate economică creată de Putin după 2000, ceea ce face ca numărul investițiilor străine să crească. „Majoritatea marilor consumatori și-au îndreptat atenția spre regiunile bogate în resurse din bazinul Mării Caspice, Caucaz, statele C.S.I. și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]