KorAP: Find »[drukola/base=țintă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...968 >

24,184 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233

care se bazează afacerea. IV. Analiza de competitori - Prezentarea lor pe scurt. - Avantajul competițional pe care-l presupune afacerea. V. Perspectivele afacerii: scopuri, obiective și ținte - Proiecția trebuie făcută pe cel puțin cinci ani. - Obiectivele să fie specifice, măsurabile, iar țintele clare. - Proiecțiile evoluției acțiunilor și profitului sunt esențiale. VI. Planul financiar - Trebuie precizat modelul financiar, costurile și profitul estimat pentru următorii trei ani. VI. Cerințele privind resursele Umane; Tehnologice; Resursele necesare din afara companiei (cu precizarea furnizorilor). VII. Riscuri și beneficii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
în care finanțarea inițiativelor se face aproape exclusiv pe bază de proiecte, motiv pentru care a ști să elaborezi și să implementezi proiecte devine condiție sine qua non pentru a avea succes. Pentru majoritatea managerilor români planificarea strategică, obiectivele, scopurile/țintele și indicatorii de performanță nu sunt noțiuni chiar atât de familiare precum sunt pentru managerii occidentali sau asiatici; cultura planificării, a monitorizării și a evaluării este, pe de o parte, departe de realitatea din România, pe de altă parte, din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Johns (1996, p. 152), performanța este „măsura în care un membru al unei organizații contribuie la realizarea obiectivelor organizației”. Performanța este deci direct legată de atingerea scopurilor, dar se măsoară prin intermediul gradului de atingere a obiectivelor și mai ales a țintelor. Performanța este asociată în bună măsură în organizațiile de tip profit prin ținte referitoare la nivelul profitului obținut de acționari. În cazul organizațiilor nonprofit performanța se referă la atingerea unor ținte referitoare la impactul asupra beneficiarilor: gradul de satisfacție a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
organizații contribuie la realizarea obiectivelor organizației”. Performanța este deci direct legată de atingerea scopurilor, dar se măsoară prin intermediul gradului de atingere a obiectivelor și mai ales a țintelor. Performanța este asociată în bună măsură în organizațiile de tip profit prin ținte referitoare la nivelul profitului obținut de acționari. În cazul organizațiilor nonprofit performanța se referă la atingerea unor ținte referitoare la impactul asupra beneficiarilor: gradul de satisfacție a acestora, numărul de beneficiari, impactul social global al activității organizației. Conceptele frecvent asociate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
gradului de atingere a obiectivelor și mai ales a țintelor. Performanța este asociată în bună măsură în organizațiile de tip profit prin ținte referitoare la nivelul profitului obținut de acționari. În cazul organizațiilor nonprofit performanța se referă la atingerea unor ținte referitoare la impactul asupra beneficiarilor: gradul de satisfacție a acestora, numărul de beneficiari, impactul social global al activității organizației. Conceptele frecvent asociate cu performanța sunt: eficacitatea, eficiența și costul. Cătălin Zamfir (1974, p. 100) oferă o definiție funcțională a eficacității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
propriu, o cultură bazată pe angajament față de clienți, relații directe, promovarea unor concepte precum „cetățenie globală”, succesul echipei și spiritul de învingător. „Efectul Dell” trece dincolo de beneficiile transformărilor pe bază de IT în mai multe segmente ale economiei și societății. Țintele Dell pe piață sunt, în special, micile afaceri cărora le oferă suport informațional, îmbunătățirea educației publice, modernizarea educației la nivelurile de elită și susținerea cercetării avansate. Ca măsură a performanțelor sale, poate cea mai evidentă este creșterea de productivitate: Dell

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
000 Concept Magazin cu discount-uri de mărfuri generale Cumpărături pentru întreaga familie la o singură oprire (plus magazine de specialitate) Depozite cash-and-carry pe bază de statut de membru (46 de milioane de membri în 2003, mulți dintre ei, organizații) Ținta o reprezintă clienții care au nevoie doar de produse alimentare, farmaceutice și generale. Sunt amplasate în zone cu supercentre Sursa: HYPERLINK "http://www.walmartstores.com" www.walmartstores.com 2. Centrarea pe oferirea de prețuri mici (prin bune relații cu furnizorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
în care se produce berea în cea mai modernă fabrică din România. Evenimentul a fost inițiat în urmă cu cinci ani, pe data de 1 Decembrie, de Ziua Națională a României. Evenimentul este efectiv bine organizat și atinge mai multe ținte: creează fidelitate în rândul consumatorilor, este un element de publicitate de Ziua Națională a României, sărbătoare legală în care nu se lucrează și se consumă oricum băuturi alcoolice, și valorifică puterea de impact și de transfer a imaginii pozitive a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
să raționalizeze costurile; - să fidelizeze angajații prin training și printr-un pachet de stimulente financiare legat de performanță; - să fidelizeze clienții oferind servicii de calitate, mai avantajoase decât cele ale concurenților, - să treacă la un management bazat pe obiective și ținte precise. O foarte importantă investiție a managerului a fost în propria specializare, în cadrul unui program MBA de doi ani, predat de profesori americani în colaborare cu Universitatea din București, sub forma unor cursuri intensive predate în weekenduri. Pe baza celor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Universitatea din București, sub forma unor cursuri intensive predate în weekenduri. Pe baza celor învățate, managerul a elaborat o analiză complexă a afacerii și a construit o bază de monitorizare și planificare strategică prin metoda Balanced Scorecard. În anul 2005, țintele stabilite au fost atinse, veniturile au crescut cu 37% și alte două puncte de vânzare au fost deschise (vezi tabelele pentru detalii financiare). Iată performanțele firmei pentru anul 2005: UMT Declarația de Venituri 2005 (dolari USD) (Income Statement) Vânzări nete

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Criteriile de diferențiere față de competitori vor accentua calitatea (în special a serviciilor), raportul preț - calitate și nu doar prețul, pe termen scurt, criteriul principal de alegere al multor clienți. Consolidarea imaginii de distribuitor profesionist de produse și servicii este principala țintă pe termen lung pentru UMT. Referințe bibliografice Atkinson, A.A., Kaplan, R.S. & Young S.M. (2004), The Balanced Scorecard. Management Accounting, Upper Saddle River, NJ: Pearson Education, pp. 353-396. Marshall D.H., McManus, W.W., Viele, D.F. (2004), Cost Analysis for Control

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
o rezistență semnificativă la schimbare și un interes clar în menținerea status-quo-ului. Iată cum aș descrie eu strategia și viziunea actuale pentru Universitatea din București: Situația prezentă a operaționalizării obiectivelor strategice ale Universității din București: Zona Țintă Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/ Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Fără măsuri Nu există - Obiective declarative - Asigurarea de absolvenți competitivi - Fără măsuri calitative Nu există 2. Stabilitate financiară Supraviețuire (menținerea status-quo-ului) - Bilanțul anual (surplus - deficit pentru fiecare facultate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
bani pentru personalul didactic și decizional care se comportă ca acționarii firmelor private, și nu ca mandatari. 3. Predare, cercetare și proces administrativ Instruire eficientă - Nu există o evaluare a rezultatelor instrucției și nici o cercetare sau teste de evaluare. - Fără ținte clare, doar afirmații generale: „Instrucția este obținută cu principii și metode moderne și ar trebui să fie în permanență deschisă la achiziții noi” (Articolul 22 din Carta Universității București). - Există o îmbunătățire recentă în controlul calității dar, de fapt, criteriile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
București). - Există o îmbunătățire recentă în controlul calității dar, de fapt, criteriile de performanță și evaluare sunt în continuare subiective. Cercetare de înaltă calitate - Numărul de proiecte finanțate prin competiție - Suma de bani atrasă din proiectele de cercetare - Nu există ținte - Nu există măsurare a calității rezultatelor cercetării - Nu există cod deontologic pentru cercetare - Există o comisie națională pentru cercetare academică; aceasta doar „verifică” și distribuie finanțarea pentru proiecte de cercetare 4. Învățare și dezvoltare pentru personal - Menținerea personalului și promovarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
cercetare 4. Învățare și dezvoltare pentru personal - Menținerea personalului și promovarea a cât mai multora în poziții mai înalte (pentru salarii mai bune) - Număr personal - Număr personal promovat - Ponderea profesorilor în totalul cadrelor didactice - Numărul de studenți/profesor - Nu există ținte clare - Datorită experienței reduse de evaluare din partea studenților și a colegilor (peer-review) scopul dezvoltării profesionale a profesorilor este îndeplinirea cantitativă, formală, a criteriilor de promovare, interesul fiind în menținerea status-quo-ului, și nu în dezvoltare personală. 5. Satisfacția clienților - Respectarea regulilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
scopul dezvoltării profesionale a profesorilor este îndeplinirea cantitativă, formală, a criteriilor de promovare, interesul fiind în menținerea status-quo-ului, și nu în dezvoltare personală. 5. Satisfacția clienților - Respectarea regulilor și supunere față de Ministerul Educației ca principal client. - Fără indicatori formali clari Ținte informale: - Fonduri suplimentare obținute prin rectificări bugetare - Mai mulți studenți finanțați de la buget pentru anul academic următor - Ministerul Educației este considerat cel mai important client (fiind cea mai importantă sursă de bani și de reglementări) - Nu se măsoară nici satisfacția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
cel mai important client (fiind cea mai importantă sursă de bani și de reglementări) - Nu se măsoară nici satisfacția studenților, nici cea a angajaților O propunere de strategie pentru Universitatea din București: Măsurarea obiectivelor dezirabile pentru Universitatea din București Zona Țintă Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Numărul de premii naționale și internaționale - Media „mediilor la bacalaureat” pentru studenții admiși - Să devină prima Universitate românească pentru cel puțin jumătate din domeniile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
fiind cea mai importantă sursă de bani și de reglementări) - Nu se măsoară nici satisfacția studenților, nici cea a angajaților O propunere de strategie pentru Universitatea din București: Măsurarea obiectivelor dezirabile pentru Universitatea din București Zona Țintă Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Numărul de premii naționale și internaționale - Media „mediilor la bacalaureat” pentru studenții admiși - Să devină prima Universitate românească pentru cel puțin jumătate din domeniile (facultățile) sale - Cercetare anuală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
mai rapid, subiectivitatea și solidaritățile diverse (între cei care aparțin aceleiași generații, cei de la aceeași facultate etc.). Evaluarea de către studenți și colegi (peer-review) ar trebui să fie un criteriu esențial, la fel de important ca evaluarea din partea șefilor de departamente, decanilor etc. Țintele clare, măsurabile și de comun acord stabilite de cadrele didactice și conducere, îndrăznețe pe termen mediu și lung, ca și contribuția fiecăruia la atingerea obiectivelor facultăților și Universității ar trebui să devină baza analizării performanțelor și acordării de recompense (salarii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
și Dezvoltarea Personalului Studenți de înaltă calitate Absolvenți competitivi pe piața muncii Cercetare de cea mai bună calitate Procesele de predare, cercetare și administrare Instruirea și dezvoltarea personalului Satisfacția beneficiarilor Obiectivele subsumate acestui scop sunt mai mult declarative. Nu există ținte clare și indicatori referitor la acest scop. Performanțe financiare Acesta este un scop important pentru entitățile care acționează ca niște “acționari”: Ministerul Educației, Conducerea la diverse niveluri și personalul didactic în ansamblu. Performanțe în formare/ instruire și în cercetare 1

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Nul 6. Ia decizia în cadrul limitelor 3. Formulează întrebări 5. Face propuneri de soluții și sugestii privind decizia 4. Face propuneri de soluții 1. PREGĂTIREA ȘI DEFINIREA PROIECTULUI (ideea, documentarea/ studiul de fezabilitate, prezentarea, aprobarea) 2. PLANIFICAREA (stabilirea activităților, obiectivelor, țintelor, responsabilităților, termenelor ) 4. ÎNCHEIEREA PROIECTULUI ȘI EVALUAREA 3. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI (realizarea activităților, atingerea obiectivelor, monitorizarea) O viziune strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Predare eficientă Cercetare de cea mai înaltă clasă Administrare profesionistă și eficientă Reducerea la minim a deficitelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648

atât. Televiziunile profită tot mai mult de faptul că telespectatorul se simte bine când înțelege ceva, având sentimentul că este asemenea multor altor persoane (care se înțeleg), coborând gradul de inteligență al programelor până la nivelul mediei diferitelor categorii de public țintă. Părând că evită să complexeze telespectatorii, nu fac decât să le gâdile orgoliul; un spectator astfel amețit va îngurgita mult mai ușor produsele promovate de reclame, ele părând că fac parte din acea atmosferă de lume în care se simte

Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
nu o scrie e nevoie doar de decență (mă suspectez deseori că nu o am!). Impunerea diverselor sisteme de evaluare ne-a condus la un nou gen (literar?): autorul de maculatură. Poate că acest tip uman ar trebui să constituie ținta predilectă a ecologiștilor, el reprezentând o formă de neantizare a pădurii. Singura salvare în fața acestor devoratori ai pădurii (care suntem fiecare dintre noi, cel puțin uneori) o constituie Internetul. Toată știința noastră este un studiu al relațiilor; conceptul de substanță

Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124

din punct de vedere financiar și de a servi cu succes la dezvoltarea mondială a sportului. Richard W. Pound, fost vice-președinte al CIO și fost președinte al Comisiei CIO de marketing, a declarat că: „În 1980, Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterilor politice și a fost, într-adevăr, prizoniera virtuală a tensiunilor la nivel mondial. A fost lipsită de unitate, ca o parte a universalității, și nu a avut resurse financiare pentru a-i conferi autonomia și independența

Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
A existat doping atât în vestul cât și în estul Europei. Alături de componentele ale puterii, sportul și-a găsit locul pe scena relațiilor internaționale, odată cu globalizarea fenomenului olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai des folosită. Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterii politice și a fost, într-adevăr, prizoniera virtuală a tensiunilor la nivel mondial. A fost lipsită de unitate, ca o parte a universalității, și nu a mai avut resurse financiare pentru a i conferi autonomia și

Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]