4,216 matches
-
lucrările la masa lungă de protocol. Raluca Radu - anul trei, făcuse o remarcă interesantă la un moment dat: - Știați că pe dealurile din spatele grajdurilor trăiesc fazani? Uneori, dimineața, se aude cântecul masculului chemând femela. E un cântec ascuțit, ca un țipăt poruncitor, sigur l-ați auzit și voi. Când colegii ei dădură din cap râzând, fata se întinse pentru a atinge penele de un verde metalic care acopereau capul și gâtul exemplarului împănat. Acesta este un mascul, se întoarse spre ceilalți
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
și vei surzi. Iar lumina în negru-alb Cât ai clipi va deveni neagră-roșie, Precum cafeaua în sânge Și mauritanca În focul ... (2) Casa vibră În timpul somnului de noapte Fără niciun motiv aparent. Poate că s-a smucit, Aruncându-se în urma Țipetelor de despărțire ale berzelor. Însă doar păcatele și eu - Greutate de neridicat, de neînvins, Ca un adaos suplimentar La gravitația pământului. Berzele s-au topit în depărtări. Iar casa a rămas. De la o mișcare, aparent fără sens, Dens Au apărut
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
supliciurile bestiale la care erau supuse victimile.Metode crâncene, inventate pentru ca victima să moară, greu în chinuri groaznice.Și astăzi îmi trec prin ochii minții acele năluci ale trecutului din Evul Mediu, ale căror chinuri le văd și ale căror țipete de durere le aud.Răceala lungilor coridoare de marmură a simțit-o și Giordano Bruno. Am vizitat și locul unde a fost schingiuit în timpul inchiziției,pentru a-și mărturisi erezia. El fiind teolog și filozof umanist în epoca Renașterii.Concepția
UN MIC ISTORIC AL CASTELULUI „SANT ANGELO” de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368505_a_369834]
-
mai mult goală. În curtea cea mare a bogatului era o liniște desăvârșita. Slugile trebăluiau în tăcere, stăpânul ședea mai mult în casă, ieșind foarte rar, nimeni nu-i călca pragul..... În schimb, în curtea săracului, era mereu larmă mare: țipete, râsete, țopăieli, hârjoneli, dojeni, ce mai, tot ce se poate întâmpla într-o curte cu cinci copii și doi părinți iubitori. De dimineața până seara, Soarele privea și se minuna. Cum se poate ca într-o familie cu atâtea greutăți
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
era aplecat, ea s-a apropiat surprinzându-l și pe el cu o lovitură teribilă în același punct vulnerabil, scoțându-l din circulație, ca să nu mai poată tenta multă vreme astfel de mârșăvii contra niciunei femei, el a scos un țipăt sugrumat pe care ea i l-a curmat repede lovindu-l cu sete în plină figură și apoi cărându-i pumni și șuturi pe unde se putea. După ce le-a plătit cu vârf și îndesat celor doi idioți tentativele lor
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
înțelegând cauza acelui moment de ezitare și intuind drama din sufletul Laurei. - Da, doamna doctor! Este fratele meu, întări Iuliana, ștergându-și lacrimile ce-i porniseră în alergare pe obraji. Ochii Laurei și întregul chip se luminară subit. Cu un țipăt scurt se aruncă și elimină spațiul ce o separa de cel așteptat cu răbdare, suferință și credință, timp de mai bine de trei ani. Acolo, pe acel scaun de pe care Iustin a descoperit-o fără să o vadă, doar auzindu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid[ Guvid, guvizi = nume generic dat unor specii de pești mici, cu capul mare lățit și cu corpul subțiat spre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
doream să-l rănesc, sau să-mi rupă nailonul, riscând să moară, îmi era milă de el, căci era lipsit de posibilitatea de a-și lua zborul. Din senin, peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului S-a pomenit luată în brațe, cu crizantemă cu tot și mângâiată : -Hai, nu mai plânge! Nu mai plânge! Nu s-a întâmplat nimic. Au aruncat pocnitori copiii cei răi. Încetă cu țipetele dar tot mai plângea cu sughițuri. Domnul care o ducea în brațe, un tânăr înalt, cu palton de blană și căciulă brumărie de astrahan continuă să o mângâie : -Hai, liniștește-te, fetiță mică! Spune-i lui nenea cum te cheamă
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
Acasa > Poeme > Devotament > 3 POEME DE DRAGOSTE Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CULCĂ-MĂ BLÂND Cuprinde-mi țipătul și-acoperă-l, cum se acoperă focul, și stinge-l în faldurile dragostei tale și-apoi culcă-mă blând ca pe o auroră! ÎN URMA MEA Despletită în amurguri târzii las în urma mea mireasma primăverii dintâi, pentru a mă reîntoarce în casa în
3 POEME DE DRAGOSTE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367868_a_369197]
-
locul în care muncesc eu. Clatină din cap, semn că știe el mai bine, trage cu putere de limba claxonului de pe ghidon și se năpustește către un grup de fetițe care se îndreaptă liniștite către poarta înconjurată cu gard viu. Țipetele copiilor mă însoțesc o mare parte din drumul spre locul meu de muncă. Nu pot să nu zâmbesc, imprimându-mi în memorie aerul de satisfacție deplină înflorit pe fața năzdrăvanului în momentul în care sperietura nimerise la marele fix. Însă
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
raze și flori, ascunde-ți invidia ce te roade! Cheamă-i și pupă-i în fund pe cioroipanii tăi! Eu mă las sărutat de zâmbetul Primăverii. Însă bătrânul pom avusese dreptate. Deasupra câmpiei se roteau stoluri-stoluri ciorile. Croncăneau întruna, scoțând țipete prelungi sau ascuțite. Astfel că veștile alarmante ajunseră la Palatul de Gheață Veșnică. Tremurând de mânie, dar mai ales de frică, Negru-Cioară transmise îngrozitoarea veste generalului Prăpădenie. - Să trăiți, domn’ general! Jale mare! - Ce jale, mă? - A intrat în țară
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
sărutat și vraja s-a schimbat! Ne-ntâlnim doar la răsărit și la apus: Ea noaptea e un corb, eu ziua sunt un lup. Noaptea-i place să zboare în lumina lunii, frații mei urlă, sirenele îi ajută, împletiți cu țipete răgușite de corb... Zorile ne preschimbă, ea mă sărută, eu alerg iute să-mi apăr haita vânată. Referință Bibliografică: Între apus și răsărit / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor
ÎNTRE APUS ŞI RĂSĂRIT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 () [Corola-blog/BlogPost/367962_a_369291]
-
acum, mai așteptați! îi potoli împăratul, ridicând mâna. Duceți prizonierii la cuptoare și-i lăsați în paza căpcăunilor. Până atunci ne mai gândim, mai chibzuim. Soldații din gardă înșfăcară pe Mărțișor și pe Norocel, cu toată împotrivirea lor disperată și țipetele lui Norocel. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-12 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: „Tulburatu-s-a de întristare ochiul meu, îmbătrânit-am între toți dușmanii mei.“ David, Psalmul 6 ECOUL NAȘTERII MELE Sunt un copil al cuvântului, născut pe brațele plânsului, botezat de țipăt, crescut din rădăcinile lumii, înecat în apa botezului, de unde mă-ntorc strigând mereu în ecoul nașterii mele. URSITOARELE De la naștere am fost înfășată într-o pânză țesută din lacrimi, ursită să plătesc polița, pe care Natura - sora Soartei - mi-a
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
din 07 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Sobrietate, zîmbete, gând arcuit Albastru înnotând spre infinit Atingeri, cântece, strune inserate In simfonii răstignite, necântate Gingășia, candoarea, inima valsului Demascare inocentă a neputinței falsului Negarea socratică, protecția zeilor Dansul păgân, înlănțuirea corifeilor Țipăt de rază în pulberi solare Vuiet vulcanic în ochi de ninsoare Unduiri carpatine în șoapte stelante Străluciri nebuloase, temelii diamante Dialog împărat reflectat în petale Oglinzi aurite a cuvintelor tale Liant invizibil izvorît de sub pleoape Suverană departe, suverană aproape. Referință
PRIETENIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368071_a_369400]
-
de clipă chiar. Deci te obliga să iei o atitudine. Căci nu puteai să cedezi: era proba de credință sau de necredință. Nu te jucai. Dar nu m-am folosit așa, până în adâncul deliberativ al lucrurilor, ca la căpătâiul morților. Țipete ... sentimente omenești ... muribunzii vedeau draci, așa cum știm că vin. Vedeau păcatele așa cum le-au făcut, nu cum le-au spovedit. Și vroiau sa le spovedească, dar nu mai puteau ... Înapoi nu se mai putea, căci venise aia, moartea. Moartea nu
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
doream să-l rănesc, sau să-mi rupă nailonul, riscând să moară, îmi era milă de el, căci era lipsit de posibilitatea de a-și lua zborul. Din senin, peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
unghie de speța în care ei fuseseră chemați. Se prefăceau că nu văd cum mama se chinuia să aducă fata spre mașină. Cu chiu cu vai Andreia este urcată în ambulanță. Terezia asista neputincioasă, dar revoltată, la această scenă. Auzi țipetele nevricoase ale asistentei: − Dacă nu dai mâna la mine, stăm aici până mâine dimineață! Sigur atunci asistenta ar fi vrut să-i ia tensiunea fetei, dar, în general, copiii simt când nu sunt iubiți și refuză cu îndârjire orice gest
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
soare, făcând balonul să se ridice. Cucaras, în picioare, cu mâna streașină la ochi, scruta plaja de la un capăt la celălalt. Vântul dinspre uscat, din ce în ce mai viguros, încerca să abată balonul copiilor spre larg. Aceștia se opuneau cu toată energia, scoțând țipete ascuțite. Soarele intrase într-un fel de pâclă, încât dimensiunile discului său păreau să se fi mărit. Asta e prea de tot, murmura Cucaras. E prea de tot, frate! Toate au o limită. Nu lăsa limpede să se înțeleagă la
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
de relatarea bătrânului căpitan, încât zgomotul puternic, survenit pe neașteptate, mă determinase să tresar puternic. După încetarea modulațiilor sale prelungi, un vânt prăfos măturase plaja, aruncând în apa mării mai multe obiecte ușoare de pe țărm. Câțiva oameni se repeziseră cu țipete să-și strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă care stând fusesem feriți de efectul circulației tot mai intense a curenților de aer. Observasem numaidecât că
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
este cunoscută din acel minunat timp, în care am dat formă cuvintelor, frământărilor mele legate de tema cunoașterii Cuvântului. Foamea mea de cer (Aș vrea) Să botez locul și întâmplările Lângă cer Ferindu-mă de viscolul îndoielilor Al încovoielilor Ori țipetele dăltuite Pe poarta poemelor. Iubirea este foc ziditor În care dansează fulgere-n cercuri Clădind nemurirea! O voce răscolitoare se lovi De timpanul meu încins -Doar cei ce se golesc de sine devin cupe care se umplu cu focul sacru
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
Ochii-mi injectați te văd iarăși pe tine. Rămân fixați pe pereții albi și stinși de viață... Te văd printre ruine. Îți dau scumpa mea fată, viața-ntru-un pocal. Inima să-ți bată, sângele să-ți curgă. Acceptă acest dar... Printre țipete de liniște, aud un ticăit ce îmi bubuie între tâmple. Îl văd. Te văd. Trup nenorocit adus la realitate! Ochii tăi din ac de brad precum o scoică se deschid. Îți zâmbesc ca prima dată... Dacă rămâi, nu o să cad
DACĂ RĂMÂI de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367577_a_368906]
-
care atârnă viața caută epava în aval cuvintele de pe vremuri spărgând liniștea adună firmiturile în încrengătura zorilor de zi. CÂND BUZA DE CUVINTE-MI SÂNGEREAZĂ (pentru Paul Celan) Vântul înghețat zdruncină cadranul încovoaie către umbră acele tăios în asfințitul roșu țipăt de pasăre. TRECĂTOR e tot ce-i însuflețit veșnic dăinuiesc doar cântecele de pe țărm - înscripții de piatră în fluviul timpului. NELINIȘTE Gândurile-mi sunt altundeva. Ca flori de piersic purtate de ape s-au dus spre alte climate, spre-o
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]