3,981 matches
-
brânză nu le displăcea. Unii dintre ei, devenind ușor alcoolici, au învățat chiar denumirile originale ale produselor, iar sătenii din satul bunicilor lui Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele așezări din nordul îndepărtat. A fost înființată și o asociație culturală non-profit, ardeleano-laponă, care-și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele așezări din nordul îndepărtat. A fost înființată și o asociație culturală non-profit, ardeleano-laponă, care-și propusese ca scop valorificarea bogățiilor spirituale ale celor două entități demografice, demonstrându-se cu argumente științifice că aveau puncte de istorie comună și
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
capătul Căii Victoriei. - Da, am zis eu. - În ’44, acolo se afla o bodegă. Eram și eu tânăr pe atunci, flăcău. Mâncam la bodega aia aproape în fiecare seară. Ce mâncare bună aveau, ce băutură... Aduceau vin de la Panciu și țuică de prună de la Pitești. Mai încolo, pe strada Sevastopol era Fabrica de Pâine “Bărăganul”. Am luat într-o zi, pâine de acolo. 34 de oameni eram la rând. I-am numărat. Am cumpărat pâinea și când să plec, s-a
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
au găsit la o familie din apropierea minei o cameră de închiriat, provizoriu. Maistrul l-a însoțit, și ajunși în cameră s-au așezat la discuții. Inginerul nu obișnuia să consume alcool, dar cum gazda le-a adus o căniță cu țuică de prune au gustat din ea. Maistrul i-a comunicat că ajutorul miner care provocase acel accident, plecase cu transfer la o altă mină, mult mai departe. Nu știa mai multe despre acel individ. După ce au mai stat de vorbă
INGINERUL PARDOS TRĂDAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371133_a_372462]
-
ani, în afară celui în care sîntem ști cum ni l-am petrecut. În 08.04.1986 am fost la cartofi la Moisei, nu s-a ales nimic din ziua aceea. În 08,04,1987 am fost de am fiert țuică la cazan, nu s-a ales nimic nici din ziua aceea. Acum să-ți povestesc cum a fost și în anii din urmă, care mi aduc aminte într-o mică măsură cum mi i-am petrecut. Cînd am împlinit 17
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ȚUICA LU' PĂSĂRILĂ Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului - Al dracu’ Păsărilă!... Al dracu’ Păsărilă!... nu mai contenește Petre Clăpăugea să exclame înciudat, învârtindu-se ca leul în cușcă, prin curtea propriei
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
care abia trecuse. Toată reflecția asta despre fundurile curților lor, o făcuse el mai demult, acum nu-i arde de filozofie... și nici de glumă. E nervos... E supărat pe Păsărilă... pe viață... pe toată lumea. Simte că o gură de țuică l-ar lecui de toată neliniștea ce-i umblă acum prin organism, așa cum împărtășania liniștește sufletul muribundului, dându-i, acolo, pe patul de moarte, liniștea pe care nu și-a găsit-o toată viața. - Păi, cum?... Crezi că scapi?... Al
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
tinde amenințător săi scoată ochii. - Fiu, fiu, fiuuuu, fiu!... fluieră el pe lângă gard „parola de recunoaștere”, cu speranța că-n clipa următoare va vedea silueta deșirată a vecinului său ițindu-se printre rândurile de vie, camuflând cu mâna gâtul „jumătății” de țuică de corcodușe, ce ar trebui să tindă să-i iasă rebelă dintr-un buzunar al pantalonilor. Spre disperarea sa, nu se întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
întâmplă nimic. Mai fluieră de vreo două-trei ori în același mod, însă, din păcate și cu același rezultat. Resemnarea și speranța se luptă pe viață și pe moarte, în sufletul său. O parte din el și-a luat adio de la țuica lui Păsărilă, însă o altă parte n-ar pleca încă de lângă gardul ce desparte cele două proprietăți („cele două funduri”, ar fi spus el în momente mai bune), trăgând încă nădejde la o miraculoasă apariție a aducătorului leacului supărărilor sale
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
s-aștepte prea mult, pentru că la foarte scurt timp chemarea se repetă, pe o tonalitate superioară și cu-n început evident de iritare. Căpătând certitudinea că a auzit bine de prima dată, lui Petre îi pieri pentru moment pofta de țuică, se înfipse cu mâinile în buruienile crescute din abundență în apropierea gardului, rupse în grabă câteva mănunchiuri, le puse la subraț și porni în viteză spre casă. Răspunse abia când ajunse la poarta grădinii: - Ho, fă! Ce-i?... Ce țipi
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
fapta bună pe care tocmai o făcuse, fără să fi avut vreo clipă intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele îi vin „ca turnate”. „Aș vrea eu să dea târcoale, da’ nu dă, nenorocitu’!...”, gândi Petre
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
niște fasole la fiert. - Mă duc acu’!... răspunse bărbatul, cam fără chef, întrucât sarcina pe care tocmai o primise îl îndepărta nepermis de mult de gardul din fundul grădinii, unde ar fi putut s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare acru, iar, mai nou, și puturos. Petre Clăpăugea nu a auzit de vulpea lui Esop
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
grăbește pentru Lucreția, care trebuie să pună fasolea la fiert și pentru el, care, ca un optimist incurabil ce este, mai trage nădejde că dacă nu va întârzia mult la fântână, ar mai putea avea o șansă la „întâlnirea” cu țuica lui Păsărilă (ordinea motivelor e „puțin” diferită, dar aspectul acesta e lipsit de importanță). Fântâna cu pricina se află la cinci curți de locuința lui Clăpăugea. Fusese construită cu multă vreme în urmă, de Moș Tufan, bunicul lui Radu Tufan
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
pentru sine, îndepărtându-se și prinzând din zbor un „nu-i bine”, rostit de Florica drept răspuns la întrebarea tatălui său. În ciuda șchiopătatului, drumul până la fântână și-napoi îl parcurse destul de repede, de spaima că din cauza apei ar putea pierde țuica. Îi veni să râdă. „E ca și cum aș da țuica, pe apă - își zise. Ce-ar mai râde păluga de Stemate, de i-aș spune!” Dându-și seama că zâmbește aproape cu toată gura, mergând singur pe uliță, își reprimă jenat
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
nu-i bine”, rostit de Florica drept răspuns la întrebarea tatălui său. În ciuda șchiopătatului, drumul până la fântână și-napoi îl parcurse destul de repede, de spaima că din cauza apei ar putea pierde țuica. Îi veni să râdă. „E ca și cum aș da țuica, pe apă - își zise. Ce-ar mai râde păluga de Stemate, de i-aș spune!” Dându-și seama că zâmbește aproape cu toată gura, mergând singur pe uliță, își reprimă jenat surâsul ce-i împodobise, câteva clipe, fizionomia, privind totodată
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
560 î. Hr.), fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, probabil sclav eliberat. Fabulele sale, culese pentru prima oară de Demetrios din Faleron (sec. 4 î. Hr.) au fost prelucrate în versuri de Babrios și Fedru. 25.02.2012 Referință Bibliografică: Țuica lu' Păsărilă / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 828, Anul III, 07 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Liviu Gogu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Voican-Ghioroiu LA CRÂȘMA DRUMEȚU (Lui Gheorghe Zamfir) - Flori de măr, flori de gutui, Vine neica printre vii..., Sus, în culme la Dobrețu, Intră-n crâșmă “La Drumețu” Hai, hai, dorule... hai! Să-ți cânte Zamfir din nai, Să petreci cu țuică fiartă - La Petruța sprâncenată. Să-ți dea vin din Piscul Mare Și desert...o sărutare, Un grătar de mititei - Să te-mbeți cu ochii ei. Hai, hai, dorule...hai! Sârba-i veselă din nai, Când o cântă din guriță Și
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
gaborului, că nu stai acilea, breee! Mare noroc avușăși că mă găsî pă mine, că de ierea boala aia dă madam Calistru, dă la trei, care n-are minte nici cât găina mea dăn baie, o beleai. Hai, dă o țuică, că merităm! Doar că profesorul, beneficiind de caloriile celor două porții de terci primite în arest, urca voios pe scară și nici nu mai băgă în seamă ce a urmat la gura administratorului care își văzuse sacrificiul ignorat. În casă
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
erau totuși oameni de acțiune, restaurante cu specific național în care, seară de seară, își înecau amarul cu sarmale, mămăligă, tochitură, cârnați de Pleșcoi, brânză de burduf, mititei, ciorbă de burtă sau, spre dimineață, de potroace, udate din plin cu țuici, răchie de Turț, sau vinuri dulci de Cotnari. Ca să nu mai vorbim de artiștii care plângeau de dor pe strunele cobzelor ori de maneliștii care aduseseră cu ei, nu numai averile ci și sfintele noastre tradiții. Astfel sleitele civilizații ale
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
lui Horea unde gospodine harnice și pricepute au pregătit la foc de lemne ospățul nelipsit de la hramurile din Oltenia. După ce au fost sfințite bucatele de către preoți, toți cei adunați aici au fost serviți cu sarmale, friptură, colivă, cozonac, ouă roșii, țuică și vin, pregătite din mici danii pentru binele sufletelor celor vii și în memoria celor morți, pentru mulțumirea tuturor celor veniți din alte localități pentru a participa la hramul Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Olănești. Cu bucuria întipărită pe chip enoriașii
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
dar ținea morțiș să se înțeleagă cu noi în această limbă și să nu asculte de translatorii noștrii, așa că după ce a servit-o pe Ruth, oricum greu de mulțumit,cu mâncarea altuia, ne-a turnat berea în pahare mici de țuică, iar unul din bolurile cu sos l-a adus când déjà trecusem la desert.Dar ce e o călătorie fără asemenea întâmplări? Să revin la scopul propus, de-a vă prezenta acest oraș, care pentru buddhiștii din Sri Lanka și nu
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
-i cazul. Bine atunci eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele făcute într-un an de zile, se trecea și țuică sau vin pe lista produselor, alături de ulei, grâu și porumb și alte produse ale culturilor de bază. Din restul de produse o parte se folosea pentru furajarea sectorului zootehnic și cea mai mare parte se preda la baza de recepție
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
cu mama după lemne în pădure, sau cu Joiana la păscut, fugind pe ascuns la gârlă unde era să mă înec de câteva ori sau dând o mână de ajutor pe arie la treierat sau la cazan când se făcea țuica. Câteodată prindeam frânturi din dialogurile lor și chiar îmi făceam de lucru pe la tarabele vecine trăgând cu urechea și așteptînd să-și termine istorisirea, fără să-i întrerup. Așa de pildă într-o zi, l-am auzit pe un tinerel
AMINTIRI DIN CARTIER de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348952_a_350281]