1,168 matches
-
spus și el atunci, toate aceste cuvinte, și că „musculița“ Ippolit a luat-o de la el, din cuvintele și lacrimile lui de atunci. Era sigur de asta și, cine știe de ce, acest gând făcea să-i tresalte inima în piept. Ațipi pe bancă, dar neliniștea i se prelungi și în somn. Chiar înainte de a adormi își aminti că, pasămite, Ippolit va ucide zece oameni și râse de absurditatea acestei ipoteze. În jurul lui era o liniște splendidă, învolburată doar de foșnetul frunzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
încruntându-și sprâncenele. La ce te gândești în sinea dumitale când visezi de unul singur? Poate îți imaginezi că ești feldmareșal și că l-ai învins pe Napoleon! — La asta, pe cuvânt de onoare, mă gândesc, mai ales înainte de a ațipi, râse prințul, doar că nu pe Napoleon îl tot înfrâng, ci pe austrieci. — N-am chef deloc să glumesc cu dumneata, Lev Nikolaevici. Cu Ippolit o să mă văd eu însămi; te rog să-l previi. Și găsesc că e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iar altora nu le merge nicidecum... — Nu-i așa că la dumneata te-ai gândit, adăugând aceste cuvinte? observă Aglaia. — Da, la mine, răspunse prințul neremarcând în întrebare nici un fel de bucurie răutăcioasă. Numai că, în locul dumitale, eu n-aș fi ațipit nicidecum; prin urmare, oriunde te aciuiezi, adormi imediat? N-a fost deloc frumos din partea dumitale. — Păi n-am dormit toată noaptea, apoi m-am plimbat, m-am plimbat, am fost la muzică... — La care muzică? — Acolo unde a cântat ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am dormit toată noaptea, apoi m-am plimbat, m-am plimbat, am fost la muzică... — La care muzică? — Acolo unde a cântat ieri fanfara, apoi am venit aici, m-am așezat, m-am gândit, m-am tot gândit și am ațipit. — Deci așa? Asta schimbă lucrurile în favoarea dumitale.... Dar de ce te-ai dus la locul unde a fost concertul? — Nu știu, așa... — Bine, bine, pe urmă; mă întrerupi mereu, dar ce mă privește pe mine că ai fost la locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să observe că i se pun întrebări și că el nu face decât să surâdă. Ultima noapte și-o petrecuse oftând și gemând, încât o chinuise pe Nina Alexandrovna, care, cine știe de ce, îi încălzise toată noaptea comprese; spre dimineață ațipise brusc, dormise patru ore și se trezise într-o criză puternică și haotică de ipohondrie, care se încheiase prin cearta cu Ippolit și „blestemul asupra acestei case“. Ce-i din jur observaseră, de asemeni, că în aceste trei zile cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Luna, pentru a le oferi iubitei mele. Dar nu degeaba: pentru o stea, un sărut; pentru un luceafăr, două sărutări, iar dacă în plasă se va prinde și luna, o voi cere de soție. Îmbătat de vraja priveliștii nocturne am ațipit. Nu știu cât am dormit, dar când am deschis ochii, ia astrele de unde nu-s. Lumina roșietică a zorilor de zi îmi mângâia pleoapele împovărate de dulceața somnului... Și totuși, ca să cuceresc inima iubitei trebuie ca și în noaptea ce vine să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
venit un civil care s-a interesat de noi și care își oferea serviciile: de pildă, să transmită familiilor noastre că noi eram bine. Vă dați seama că am fost toți foarte circumspecți la asemenea propunere. Cum încercam noi să ațipim, la un moment dat am auzit ricoșeuri în turelă și când m-am uitat am văzut că trăgea din Palat. Am localizat, se trăgea de undeva de deasupra și de undeva de la etajul unu. Am deschis foc cu antiaeriană, cu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
era țintuit pe un zid, cam la înalțimea unui om, și pe el, un ghiveci cu busuioc. O roabă de tablă ruginită, cu o roată cu cauciucul desumflat, era plină de flori crescute parcă la întâmplare. Bărcile de pescari erau ațipite printre pietre, aproape ca mine. Era numai bun un espresso la umbră, cu Marco vorbind tare la telefon, si, mamma, no, mamma, și o americancă sobră și taciturnă, cu o cafea... americană, evident. O clientă mai veche si statornică a
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de aceea filmul lui Cristi e important și frumos pentru că îți oferă această întrebare, te invită să-ți vezi limitele făcându-te să-ți dorești să le depășești. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Cota de piață a morții Florin L|Z|RESCU Ațipesc cumva în fața televizorului, schimbând canalele mai mult din reflex decât din interes. E vară, Turul Franței s-a terminat, Chivu s-a transferat în sfârșit undeva, apar semne de ploaie, discuțiile despre pensii s-au cam fâsâit, mai toți politicienii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ale romanului, ca o emblemă a neputinței și a eșecului. Intenția auctorială este, în mod cert, autoironică, deoarece în universul ficțional al psihiatrului Ion Vianu trebuie să existe o oglindă ce deformează și descompune, un fals ascultător ce mormăie și ațipește în timpul travaliului psihanalitic. Joseph uzează de tehnici narative elaborate pentru a-și spune povestea. Ceea ce nu poate fi spus direct se transformă în tulburătoare pagini confesive, trimise lui Daniel sub formă epistolară. Istoria sa este ancorată într-un loc îndepărat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantică [devenire], pe care o ilustrez, prin glose, cu primele două verbe din fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se) putrezi "a deveni putrezit", a ațipi "a deveni cuprins de somn", a degera "a deveni degerat, amorțit de frig". Pentru unele verbe, apartenența la clasa inacuzativelor depinde de tipul de subiect, astfel încât, în destul de multe situații, un subiect inanimat sau unul animat ori uman nonagentiv este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot avea citiri pasive)155: (a) schimbare de stare: Se ațipește ușor la televizor În închisoare, se degeră și acum Cum se devine membru? În materie de suport tehnic, pentru telefon se evoluează fantastic Unii dintre conducătorii noștri au ajuns să spună că acolo se involuează, că oamenii se transformă într-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii degeră în tren part. degerat, -ă nom. degerarea, degeratul A DEVENI Ion devine neputincios part. devenit, -ă nom. − (devenire "schimbare, transformare progresivă a lucrurilor") A EVOLUA Sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește în fața blocului Fierul ruginește part. ruginit, -ă nom. ruginirea, ruginitul A (SE) TRECE Pepenii se trec repede Răceala trece într-o săptămână part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul NEREFLEXIVE A AȚIPI Ion ațipește în timpul filmului part. ațipit, -ă nom. ațipirea, ațipitul A DEGERA Călătorii degeră în tren part. degerat, -ă nom. degerarea, degeratul A DEVENI Ion devine neputincios part. devenit, -ă nom. − (devenire "schimbare, transformare progresivă a lucrurilor") A EVOLUA Sistemul economic evoluează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în rafale răgușite în direcția vizitatorilor". Semnificația cazului relatat atinge niște dimensiuni grotești, mai ales după ce, timp de săptămâni de intensă supraveghere, lui Săsărman îi dispar doi purcei. Resemnat, acesta încearcă să găsească o explicație: Totdeauna vine o clipă când ațipești de oboseală, la zori, și în clipa aceea de toropeală hoțul apare, lucrează rapid, ca la carte (subl. lui Th. Codreanu) și până te dezmeticești, mai caută-i urma..." Oricât de mult s-ar păzi, țăranul este furat cu carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
târziu. La sfârșitul anului 1966, Război și pace, de L.N. Tolstoi și Oblomov al lui Goncearov au făcut obiectul observațiilor. O conferință a lui G. Călinescu despre Tolstoi îl intrigă: "În unele studii (nu-i cazul conferinței despre Tolstoi), Călinescu ațipește uneori părând un pedant erudit"(839). Notațiile zboară de la un autor la altul, fără zăbava necesară. Dar având în vedere vârsta și vremurile, ele sunt demne de luat în seamă. De altfel Labirintul... este un volum întreg de note amalgamate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în referințe anterioare ție, timp! geam ce le desfaci înainte, spațiu! poetica limitei la poetica iluziei, cenzura la autocenzură pînă la conformismul social, unicul mesaj al artei, noroc de tren, ceremonia sens urmează etape atipice, grasul s-a resemnat să ațipească, fesul pe cap, mîinile pe burtă, recules, te las pe tine să întîmpini în spațiul nonfigurativ, cîine abstract al democrației, ce-mi ești! lumea s-a dus purtînd numirile vechi, Sascut, Adjud, pînzele de becuri ale marii parcări între pierderi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mangalia Sighetu Marmației, pare gol, dar stă pentru schimbarea locomotivei pe diesel-electrică, mă grăbesc să iau bilet, dacă nu vreți să urcați!... din ușa vagonului indiciile vestimentare de la mare, el la primul geam semn cu mîna încoace, femeia, ce să ațipesc, șase sacoșe cu marfă! din una curge pe piatră un pîrîiaș de zăr, leagă-le pe toate cu o sfoară, gară de băieți fără somn, recuperarea limbajelor marginale, să scrii mîinilor încrucișate tehnică de supraviețuire, violențele verbale rutinate altă tehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tata, poți să fii frate cu mine, că te topăsc! floarea-soarelui, miriște, limbajul bricolaj, parola cîțiva coclauri, turele astea de dimineață și de noapte! cu regret, mergem la Salonta, voi? un control de rutină, da' n-am apucat nici să ațipesc, țîgan la poartă, directorul american în poartă, nici mama nici tata că deja mă și sună! în loc de Holod Salonta, merge la Vașcău prin Ciumeghiu, aicea? s-a văzut, în stație cu acceleratul Timișoara Iași și cu personalul Oradea Timișoara, două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adoarmă, deși se culcase încă de la ora 9. Ținea ochii închiși, se foia și o ușoară transpirație rece îl alunga și mai mult pe moșul Ene. Pe la orele două dimineața, somnul încă nu venise și abia pe la ora patru a ațipit puțin, așa, între vis și realitate. Părea, totuși, destul de odihnit și în minte reîncepe șlefuirea dialogului cu primarul. Am fost medic jumătate de secol și am alinat suferințe. Vă cer, distinse domnule primar, cu disperare aș spune, să-mi alinați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceasuri pe zi la televizor să stea opt, sau mă car să nu coboare la cinci. Avem un public pasiv? Să-l facem și mai pasiv. Avem un public leneș? Să-l facem inert. Să avem doar grijă ca atunci când ațipește de tot să-l scuturăm abil cu ceva „tare“, atât cât să întredeschidă pleoapa. Ideal e telespectatorul imobil, cel care face din fotoliul propriu centrul tuturor activităților domestice: mănâncă la televizor, doarme la televizor, se ceartă la televizor ș.a.m.
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Când am rămas doar cu Maia, veneam destul de des la imaș pentru că cineva trebuia s-o facă; se așeza sub nuc și vreme de un sfert de oră, cel mult jumătate de oră, o lăsam cu ochii închiși, uneori chiar ațipea și brusc se ridica frecând între degetele mâinii și inspirând puternic frunze de nuc și parfumul lor. Mai peste tot în casă găseai frunze de nuc, probabil de aceea nici nu se punea problema în cazul bunicii, la câte straie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Cum să te oamoare? așa frumusețe de țigancă, vrea s-o îmbrățișeze chefliul. Fugi de-aici, miroși a băutură. Ptiu! Ptiu!se depărtează de el țiganca și-l împinge. Ofensat pe moment de spusele tinerei țigănci, pleacă la locul lui, ațipea puțin, dar având mâncărici sub limbă iarăși pornea la plimbare prin autocar spunând vrute și nevrute. Când ajungea în dreptul țigăncii, începeau aceleași comentarii. Într-un târziu am adormit și eu și când m-am trezit, se lumina de ziuă. Acum
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă, Relule, o cameră-i dormitor, ai să vezi. Cealaltă-i birou’ lu’ moș Victor și aicea-i birou’ meu. Doar c-ațipisem nițel, sfinte Dumnezeule, nu mai știu ce dracu’ visam când m-au trezit câinii... Puloverul lui negru are piepții ciuruiți de stropi de sudură, iar blugii Îi sunt Înroșiți de rugină și cu fermoarul rupt, lăsând să se vadă șortul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]