1,080 matches
-
abisali au fost introduși după studiile făcute datorită psihanalizei. S. Freud spunea: , adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea creatologiei spre factorii abisali, cu toate că experimentarea, și cu atât mai mult, constituirea unei teorii științifice solide în această zonă este dificilă. Este știut, din atâtea cazuri relatate (H. Poincare, R. Descartes, D.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
adică în inconștient. Creatorul psihanalizei sugera faptul că actul creației se desfășoară sub regia inconștientului. Anca Munteanu scria: Această frumoasă metaforă poetică dezvăluie adeziunea cercetătoarei la implicarea fenomenelor abisale în creativitate. În mod incontestabil, este lăudabilă deschiderea creatologiei spre factorii abisali, cu toate că experimentarea, și cu atât mai mult, constituirea unei teorii științifice solide în această zonă este dificilă. Este știut, din atâtea cazuri relatate (H. Poincare, R. Descartes, D. Mendeleev, N. Tesla, R. Wagner, L. Blaga, etc.), că soluția la problemă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
relatate (H. Poincare, R. Descartes, D. Mendeleev, N. Tesla, R. Wagner, L. Blaga, etc.), că soluția la problemă a apărut în timpul somnului sau în momentele de relaxare ale creatorului (vezi §3.3). O problemă rămasă încă nerezolvată este dacă factorii abisali aparțin inconștientului (cum susțin psihanaliștii) sau preconștientului (în opinia neopsihanaliștilor). Preconștientul (subconștientul) este plasat strategic între conștient și inconștient și se crede că comunică cu ambele zone. În subconștient este sediul „alternativelor care dorm”. Tot aici se desfășoară analiza prin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
provin în majoritate din Orient: yoga, tehnici de meditație (zen, budism tibetan, tantrism, meditație transcedentală, cabalistică, Kundalini, etc.). În concluzie, fenomenul creator nu este rezultatul exclusiv al conștientului, ci opera comună la care participă energiile psihice de la suprafață și energiile abisale. 4.2 Factorii biologici Destinul fiecărei ființe umane este condiționat și de zestrea sa biologică. Creativitatea, ca orice formă a manifestării umane, nu se poate sustrage de la această condiționare. 4.2.1 Rolul eredității Pentru a se demonstra rolul eredității
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cioran lipsa de religiozitate, nihilismul și, în ultima vreme, faptul că și-a pierdut modestia și discreția adaptându-se moralei occidentale. S. are, în genere, „o bună așezare”, cum ar spune Noica, față de valori. În I. L. Caragiale vede un scriitor „abisal” de talie mondială, în Mateiu descoperă fastul și dulceața melancoliei, la Eminescu, Blaga, Iorga, Rebreanu observă ceea ce trebuie. Numește fundamentalismul, de orice fel, o „nebunie logică” și pe Hristos un „mântuitor cosmic”, în sensul dat de Teilhard de Chardin. Îi
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
peste cap”, deznădejdea roade „temeliile dorinței de a fi”. Nu mai este Însă clasicizata confuzie bonomă a celor care „la mijloc de rău și bun” par bucuroși să dea „cu sâc din Isarlâc...”. Cicloanele negre ale Istoriei au lăsat urme abisale și durabile, premisele par pe veci schimonosite, ruinate, promițând doar noi dezastre. Dramatica Gomoră a neantului și-a Întunecat peisajul și pedepsele. „Aici binele și răul se suspendă sunt identice/ Aici fiecare poartă În cârcă Întreaga umanitate/ iar efortul său
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
personaje oficiale (Michaux - Vasile Nicolescu, traducătorul poetului francez; Răcănel - Nicolae Dragoș; Ziarul Costache - România liberă, condusă Într-o vreme de o tovarășă Costache), ca și prieteni (Krohadze, Umanistul de Serviciu, Berdiaev, Anchetatorul apatic, Hașurelu, Păcătoasa Magdalena, Tête d’Or, Bulgarul abisal, Ana Ipătescu și Micul Soț, Ponderosul, Nasul În coate). Jocul burlesc diminua doar momentan asprimile militante. Diavolul cu limba ascuțită se alinta În tabieturi și siestă și lentori, Întârzia În sinuozități și delicii boierești. Setea de absolut se ondula domestic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anilor ’60, cu ecou prelungit și deviat azi În clișeul politic al „corectitudinii” (termen care și-a impus convenționalitatea de „stânga”, dar care merită o discuție ne-partizană mai profundă și mai onestă, care să țină seama de contrastele sociale abisale ale Americii de ieri și de azi), nu solicită decât dezaprobarea lui Bellow. Prietenia cu Alan Bloom ( În care cititorii au fost ghidați să-l recunoască pe Ravelstein), ideologul elitist și criticul sarcastic al decăderii democrației americane Într-un carnaval
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căuzași! Vom merge cu analiza până la capăt. Au fost imprimate CÂTEVA SUTE de exemplare format CARTE POSTALĂ. Pag. 125 - “... menționăm pe inginerul Georgel Moraru pe a cărui ramură s-au difuzat cca 1400 de manifeste ...” (Câteva sute ... cca 1400, diferențe abisale!). Imi permiteți dle Stoica o întrebare, mai de-a casei ? “Ce vrăji a mai făcut ... Samanta?” N. n. - Corect ar fi fost să arătați în ce dimensiune au fost imprimate manifestele întrucât caracterele folosite la scris erau invariabile : Format A4 sau
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are aici culoarea, sau mai degrabă îmbinările de culori și tușa nu extrem de pronunțată, dar fermă. Nepurtând niciun fel de nume, tablourile se desprind de locurile care le-au inspirat, raportându-se astfel la meleagurile
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
eul liric aspiră să găsească antidotul antinomiilor trup-spirit, individ-univers, viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a o feri de nonsens și dispariție. De la poezia ca plâns abisal, D. evoluează spre a-i conferi un statut transcendental - „sensul lumii e poezia”. Sedus de teoria mallarmeană a creării unui limbaj poetic în sine, ermetic, sibilinic, dar și de demonstrațiile suprarealiste, care acordau prioritate întâmplărilor de la nivelul subconștientului și al
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
Este prea mult și, se știe, modernitatea este caracterizată, spun francezii, de exces. Este prea mult deci, da, este vorba tocmai despre discursul francez despre modernitate. Literatura, ca unul dintre elementele ei, nu e, În această carte altfel foarte frumoasă, abisală, nevrotică, dominată de demonul teoriei și stăpînită de mania paradoxului, aflată mai presus de orice sub imperiul Rupturii, decît o idee despre literatură, ea Însăși formulată În urma unei priviri „absolutizante”. Cred că ar trebui să nu absolutizăm noi, cei care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
efervescență greu de Întîlnit din Renaștere Încoace. Studiul literaturii devine curînd o psihanaliză, pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe de alta. Or, În vreme ce oscila Între aceste trei roluri: epifania unui suflet național, a unei psihee individuale, abisale și a unui inconștient lingvistic, literatura se Îndepărta tot mai mult de adecvarea ei la ceea ce se numește „norme estetice”. Estetica baumgarteniană, un capitol de psihologie senzualistă Într-un secol materialist, al XVIII-lea, urmată de cea a lui Edmund
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
chiar „somptuoasă” (Marian Papahagi). Simbolurile cele mai frecvente din primul volum, În odăile fulgerului, sunt lebăda, cârtița, norii, fulgerul, aripa, cuvântul. Ele au întotdeauna o dublă funcție, antrenând acorduri metapoetice, în căutarea unei expresivități ce vizează, dincolo de retorica fastuoasă, tematica abisală (singurătatea, tăcerea, melancolia), convertită în atitudini existențiale. Familiarizat cu tehnicile și temele liricii moderne, C. cultivă ambiguitatea, contrastul dintre reflexivitate și confesiune, dintre sensul literal al poemului și semnificația dedusă din relaționarea imaginilor și comentariilor care-l compun. În aceste
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
o dă viața, intransigența unora, greșelile și abuzurile comise tocmai din dorința de a nu greși, spaima de banal, de ratare - toate acestea într-o perioadă când se lupta pentru un ideal în numele căruia părea că merită sacrificat orice. Sondând zonele abisale ale subconștientului, mergând cu analiza dincolo de gest, până la stadiul intențiilor, autoarea le întocmește adevărate fișe biografice personajelor sale - tineri artiști a căror viață, la numai 23 de ani, ia întorsături ciudate. Al doilea roman, Dulce Brigitte, continuă să investigheze lumea
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
iar C. era o bună observatoare și avea o temă a sa (lupta femeii - contra prejudecăților, a constrângerilor familiale, contra propriei firi - pentru a-și cuceri personalitatea și libertatea), românele alunecă într-o coloratura sentimentală și schematizează grăbit psihologia erosului. Abisalul iubirii fiind abordat doar în treacăt, în prim-plan trec, datorită prizei asupra unui public larg, erotismul, deviațiile instinctului, libertinajul. Personajele nu capătă individualitate. Reușită este pictură de mediu: mediile cosmopolite, în Trupul care își caută sufletul, și atmosfera de
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
o stratagemă: îi publică fotografia într-o revistă; romanul va anexa scrisorile primite de la cei care pretindeau că-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid, fără tentația abisalului, dar convingător la nivelul ansamblului comportamental, suferă din pricina manierei monocorde. Strict vorbind, romanul Racul este urmărirea unui proces de conștiință: tatăl moare, fiul îi regândește existența, presupunând o crimă și identificând ipotetic asasinul, rând pe rând, în douăsprezece personaje, toate
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
Siegel, 2004, p. 155) și a plonja într-o stare ușor modificată de conștiință, care este starea alfa, plasată între 8-12 Hz, așa cum se poate detecta encefalografic. Tehnicile de relaxare provoacă o încărcare energetică, întrucât se nutresc din resursele noastre abisale, chiar dacă doar din cele de suprafață. Mai precis, dintre cele două tipuri de energie existente (constituțională și cea destinată activității), ea o revitalizează pe cea dintâi. Tipul de relaxare pe care îl vizează sofroterapia este unul mai profund, de tip
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
debordante și nici a unor 207TRAUMA ȘI SUFERINȚA elucubrații speculative, ci semnifică rodul unei proeminente capacități de esențializare a unui portofoliu cazuistic impresionant ce reunește circa 6.000 subiecți care, prin intermediul terapiei psihedelice, au realizat „călătorii”în propriul lor ocean abisal. Cartea lui Grof intitulată Tărâmurile inconștientului uman (1975/1987), lansează această nouă hartă a inconștientului, validată ulterior printr-o cazuistică impresionantă, provenind de pe întreg mapamondul și care a beneficiat de respirația holotropică, o altă metodă grofiană importantă. Această digresiune a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta formarea unei veritabile matrici, a unui sistem Coex care va avea o influență remarcabilă asupra statusului psihologic și social al persoanei în cauză (Grof, 1983, 2002). întrucât zona abisală se structurează pe trei paliere distincte, aceste sisteme Coex sunt prezente la fiecare nivel, chiar dacă sub denumiri diferite. S-a constatat că atunci când o asemenea formațiune este accesată, indiferent la ce nivel, ea se propagă ca o reacție în lanț
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În lumea "sacralizării" nu e nevoie de singularități ireductibile, de structuri psihologice abisale care să caracterizeze în mod absolut indivizii. Definiția genialității condiționează excepționalitatea de cunoașterea unui dat, nu de o dispoziție interioară. Este cea de-a doua caracteristică, după perspectiva cantitativă asupra genialității, care face modelul atractiv pentru o cultură emergentă. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rafinat (ca un gurmet) un sentiment abrupt, devastator, acela al iubirii-ură. Creștinismul va distruge acest sentiment incredibil de complicat, îl va stârpi pur și simplu; dar în tragedia greacă iubirea-ură există în forme variate care dau seamă despre o psihologie abisală nemaivăzută. Medeea iubește ca o nebună inclusiv după mulți ani de la căsătorie: ea nu este o femeie bătrână (chiar dacă este mai în vârstă decât Iason, chiar dacă e „coaptă“), nu este nici urâtă (frumusețea ei l-a fascinat odinioară pe Iason
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
rele, gri, neplăcute, triste, fără a te scoate cu totul, eventual, din cele triste... E.B. ...Da, există o melancolie. Dar să știți, chestia asta era programatică pentru mine, fiindcă în perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se mai poate așa", toți erau extraordinar de supărați, profund și profunzi. Chiar ca un soi de frondă, mi-am spus atunci, "domnule, dar eu scriu pe fericire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]