2,626 matches
-
decor. Focalizare pe un element cheie, considerat de către autor ca fiind important. Abordări descriptive Deși tipurile de descriere sunt numeroase, ne exprimăm preferința pentru câteva dintre ele. Abordarea autenticistă (transmisia directă sau reality show-ul). Extrem de productivă și lesne de abordat ni se pare a fi abordarea autenticistă. O numim astfel pentru că ea implică un grad sporit de implicare a autorului în text. Scrisă la persoana întâi și la timpul prezent, această descriere oferă, pe lângă un spor de credibilitate, multiple alte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
etc. Cel mai indicat ar fi planul nestorian: început și final în forță. Un bun final trebuie să convingă și să surprindă cititorul. Forțând puțin lucrurile, putem completa sfaturile lui Jose De Broucker (1995, p. 81) aplicându-le, în funcție de genul abordat: Pentru știre. Finalul poate fi un detaliu mai puțin important („A părăsit locul accidentului, demarând în trombă”) sau o precizare necesară („Domnul ministru a refuzat să comenteze”). Sunt excluse în știre elementele subiectiv emoționale, confesiunile etc. În schimb, este posibil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unghiul de abordare drept: ...perspectiva din care sunt ordonate elementele textului. Alegerea greșită a unghiului poate transforma detaliul în element esențial sau invers (C.F. Popescu, 2002, p. 399). Confundat câteodată cu ideea principală, acest unghi delimitează semnificația majoră a faptului abordat. Să luăm un lucru simplu: o mașină. Într-un articol de opinie, această temă poate fi abordată din punct de vedere financiar, economic, social, erotic, psihologic, religios, cultural, antropologic etc. Ar fi greșită suprapunerea tuturor acestor abordări. Oricum, nu vom
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Fiecare subiect (temă, idee) devine nucleu în jurul căruia se organizează celelalte elemente. Acest tip de organizare este eficient în portret, recenzie, comentariu, cronică-reportaj, editorial, relatare. Conform secvenței logice. Ideea numărul 1 este cauza ideii numărul 2 etc. Organizare bloc. Este abordată și epuizată o problemă, apoi a doua etc. Flashback. Se începe cu un moment important, după care se revine la desfășurarea cronologică. (Acest plan îl regăsim la „cronologia inversă”, n. n.) Abordarea dramatică. Se realizează prin acțiune, dialog, descriere. Abordarea impresionistă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atunci când par corecte. Exemplu: „Printr-un contract semnat pe ultima sută de metri a guvernului Năstase... 30 milioane euro pentru finul lui Mitrea ca să facă curățenie 10 ani în trenurile Săgeata Albastră” (Gândul, 22 iunie, 2005). Țineți cont de genul abordat, de lungimea textului. Articolele de opinie cer titluri mai incisive, cu verbe puternice, vag acuzatoare. Reportajul permite un titlu mai metaforic, mai elegant. O știre mizează clar și la obiect pe sintagma-cheie. Nu vă chinuiți să găsiți un titlu înainte de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
obligatoriu, verificabil. Sintetic și cu darul preciziei nuanțate, Michel Voirol (1992) subliniază o distincție fundamentală dacă în știre informația se raportează la fapte, în comentariu, raportarea se face la idei. În orice caz, orice tipologie a știrii, indiferent de criteriile abordate (informație furnizată de la fața locului/informație prelucrată în birou), trebuie să începem cu începutul - cu depeșa de agenție. Știri de agenție Adeseori nesemnate, știrile de agenție presupun o muncă ingrată și monotonă. Tipicul redactării nu se schimbă practic niciodată și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
informare și documentare independentă, referate, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje care pot constitui subiectul unor evaluări punctuale, dar nu obligatoriu. Elevul adaugă în portofoliu materialele pe care le consideră necesare, materiale ce-l reprezintă, subliniind atitudinea și interesul față de domeniul abordat. Într-un anumit sens, portofoliul este un companion al formatului, un martor și un stimulent pentru dezvoltarea elevului. Translat în mediul digital, portofoliul dobândește noi dimensiuni, asigurând funcționalități didactice în cel puțin trei direcții: predare, învățare, evaluare. În ceea ce privește suporturile propriu-zise
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
menită să-l conducă pe elev la surse de informații diferite de cele utilizate la școală, precum și la forme de comunicare mai complexe. Tematica și sursele de informare recomandate trebuie să sensibilizeze elevul și să stimuleze interesul său pentru domeniul abordat. Portofoliul nu-și atinge scopul, dacă tematica are un grad accentuat de generalitate, alunecând în vag și indeterminare, iar elevul este „ajutat” de membrii familiei pentru realizarea activităților. Există mai multe ipostaze ale portofoliului: sursă de învățare, mijloc de prezentare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
precis variabilele de stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități este un sistem probabilist. Imprecizia sau incertitudinea din descrierea sistemului se datorează acestei caracteristici proprii sistemului. Natura, tehnica, economia sau societatea, oferă multiple exemple de procese sau
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
600 metri, diferența este foarte mică de 1,8 secunde pentru grupa experiment-. Aceste aspecte confirmă încă o dată că în procesul de învățare, antrenorul este tentat să pună accentul pe latura pregătirii fizice generale, în defavoarea aspectelor strict legate de proba abordată. Iată de ce, considerăm că studiul efectuat vine în sprijinul antrenorilor de atletism, care au grupe de începători și doresc să formeze viitori alergători de garduri. Aplicarea teoriei informației și abordarea sistemică ne-a obligat să surprindem aspectele de ordin calitativ
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ce se pregătea. Conceptul nu exista ca atare în literatura noastră de specialitate, deși era cât se poate de prezent în discursul pedagogic european și american. Aș putea spune chiar că era la modă! Colegii au primit cu interes tema abordată și m-au încurajat să continui cercetarea și promovarea acestei abordări noi. Evenimentul 2. Un an mai târziu, mi-am propus să public un articol legat de temele cross-curriculare într-o revistă de profil din țara noastră. Editorul m-a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trebui să se producă din perspectiva răspunsului la două întrebări: • În ce măsură experiențele de învățare au fost relevante pentru elevi? În ce măsură experiențele de învățare au fost motivante pentru elevi? Orice proces de revizuire curriculară trebuie să încerce să sporească relevanța temelor abordate și motivația pentru studiu și implicare a elevilor cărora li se adresează. 1.3.2. Temele cross-curricularetc " 1.3.2. Temele cross‑curriculare" Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul că trăim într-o lume caracterizată de dinamism și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
proiecte și dezvoltarea unor materiale care să fie pretestate în școli-pilot. 2. Proiectele integrate conduc la abandonarea totală a organizării procesului de învățământ pe discipline. Derularea proiectului este determinată în cea mai mare parte de conținutul subiectului sau al problemei abordate și de modul de organizare a procesului în timp. Din acest ultim punct de vedere, varianta cea mai întâlnită este aceea a proiectelor săptămânale, centrate pe oportunitățile de învățare oferite de situațiile și problemele vieții cotidiene. Această alternativă are multe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o diversitate mare de abordări, dar care se încadrează, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, în cele trei domenii tematice propuse inițial. Contextul sociocultural și educațional al școlii, precum și competențele cadrelor didactice implicate au fost principalele criterii de selecție a temelor abordate. Topul preferințelor tematice arată după cum urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
securitate națională ca politică publică, folosind metoda interdisciplinară a analizei politicilor publice, atât pentru explicarea fenomenelor complexe din domeniul securității naționale, cât și pentru a recomanda modul ideal de formulare a unei politici de securitate. Pentru a face prezentarea problematicii abordate cât mai clară, vom analiza politicile publice apelând la următorul model al unei politici ce cuprinde etape precum stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziei, implementarea politicii, evaluarea. În acest model, stabilirea agendei privește procesul prin care problemele ajung În atenția
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
director științific al publicației „Quaderni dell’ umanismo” (Romă) și conduce, la București, revista „Ausonia”. Clasicist de structură lansoniană, B. își va localiza eforturile istorico-literare în aria literaturilor greacă și latină, cu o anume preferință pentru cea din urmă. Exclusivitatea spațiului abordat indică un reflex firesc al fizionomiei intelectuale și al metodologiei acestui spirit riguros ordonator. Prima lucrare publicată în volum este teza complementară de doctorat, Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le deuxième livre des „Guerres civiles” (1933), susținută
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și politicilor viitoare ar putea să se concentreze pe aceleași domenii, abordate insuficient pentru a reduce semnificativ decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Acesta este un obiectiv al Deceniului. La fel de importantă este investiția în capacitatea administrativă a autorităților naționale, regionale și locale, cu scopul de a putea aborda problemele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și cel intervievat; - rolul precis determinat pe care fiecare dintre aceștia îl deține în cadrul relației amintite; - informația culeasă apărută ca rezultat al unei strategii într-un circuit cu dublu sens. Ca tehnică neformală, am folosit interviul ghidat sau concentric, problemele abordate fiind sistematizate într-o listă de control care cuprinde punctele esențiale în jurul cărora cercetătorul organizează și dirijează cursul interviului. Cercetătorul are libertatea de a formula întrebările, de a determina succesiunea acestora, de a pune întrebări suplimentare atunci când situația o impune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
boli coronariene, a descoperit că persoanele care aveau un confident cu care să poată vorbi despre orice aveau o rată de supraviețuire de trei ori mai ridicată comparativ cu cei ce nu aveau un astfel de confident (Dolbier, Steinhardt, 2000). Abordate împreună, cercetările au relevat rezultate ce ilustrează că atât cantitatea, cât și calitatea suportului social sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare atunci când suportul social este relaționat cu sănătatea. Specificitate/globalitate în măsurarea suportului social. Specificitatea indică măsura în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Al doilea lanț de dependențe se referă la: neputința organismelor internaționale de a găsi soluții eficiente la problemele terorismului internațional - acțiunea militară americană prin ignorarea Consiliului de Securitate al ONU”. Lucrarea prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu se impune, prin temele abordate, ca o apariție necesară în domeniul studiilor axate pe problemetica proceselor de globalizare și integrare europeană. Analizele realizate sunt un subiect de reflecție pentru cercetătorii în domeniu, cadrele didactice universitare, studenții care doresc să se specializeze în domeniul politicilor sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
înțelege evoluția, de la simplu la complex, de organizare biologică și psihocomportamentală. Dezvoltarea trebuie privită ca o accentuare a complexității structurii și funcțiilor, ca o orientare către maturizarea morfologică. Aceste două procese au loc concomitent, astfel că ele trebuie înțelese și abordate complementar (Albu, 2006). În decursul vieții, organismul uman parcurge trei etape distincte: a) etapa de evoluție sau perioada de creștere și dezvoltare, ce se întinde de la naștere până la criza de evoluție caracteristică adolescenței (de la 0 la 18-20 de ani); b
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cicatricea fără să clipească și mi-a spus cu o sinceritate ce părea să vină din inimă: —Anna, îmi pare foarte rău pentru ce s-a întâmplat. —Mulțumesc. Apoi a plecat și nu a făcut nici un efort - o situație stânjenitoare, abordată exact așa cum trebuie. Brooke întotdeauna făcea lucrurile așa cum trebuie. Era persoana cea mai atentă la ceea ce se cuvine din câte am întâlnit vreodată. Știa, de asemenea, exact ce să poarte pentru fiecare ocazie și lucrul cu pricina se afla deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
anume? Cutia de șervețele era acum o grămăjoară de fâșii de carton. Eisler le mătură din poală. — N-am participat niciodată la ședințele lor. — Știm, dar trebuie să aflăm cine mai venea acolo în afară de membrii fondatori și care erau subiectele abordate. Nu știu! Mal îi aruncă o nadă colaterală: Încă te mai excită Claire, Eisler? O protejezi? Știi că se mărită cu Reynolds Loftis. Cum te simți când știi asta? Eisler își lăsă capul pe spate și izbucni în râs. — Relația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
stomatolog nu este numai de a reface integritatea morfologică a arcadelor dentare, ci și restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat. În concluzie, este necesară restaurarea homeostaziei întregului sistem și prevenirea apariției de noi dezechilibre. Deci, în stabilirea diagnosticului și executării tratamentului trebuie abordată maniera modernă, curați vo-profilactică. Această manieră preocupă și alte școli de stomatologie și așa se explică de ce în ultima perioadă s-au propus mai multe definiri, cum ar fi: “sistem dento-maxilar” (Possell), “sistem ocluzal” (Kawamura), “sistem oro-facial” (Prelipceanu). Cu toate că nu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
face o introducere în interpretarea simplă a Bibliei. Una dintre temele tratate a fost legătura dintre „istoriile” Bibliei și „istoria” definită de lumea modernă, adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente și mărturii credibile. Chestiunea abordată era delicată. Pe de o parte, teologia tradițională afirmă că Dumnezeul Bibliei, spre deosebire de „divinitățile păgâne” care aparțin lumii imaginare a mitului, este un Dumnezeu „care acționează în istorie”. Pentru teologia creștină este într-adevăr esențial să putem spune că afirmațiile
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]