9,827 matches
-
le fie imposibil să dobândească încrederea în viață, iar credința în Dumnezeul creștin să fie premisa oricărui "da" spus vieții și a oricărei etici. Despre ateism și agnosticism ni se vorbea deseori în timpul cursurilor universitare, dar totdeauna în formă foarte abstractă. Și despre filozofii moderni se vorbea, dar în mod separat de soarta fiecăruia dintre ei. Ca și cum un sistem spiritual ar fi dat naștere altuia și acesta, la rândul lui, unui al treilea! În spatele întrebărilor gânditorilor precursori ai filozofilor laici moderni
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Doar omul are capacitatea de a reflecta asupra morții. Numai el are la dispoziție o limbă cu structuri diferite ale frazei, posedă capacitatea să gândească strategic, să evalueze alternativele actelor sale și să reflecte asupra lui însuși: toate premisele gândirii abstracte și ale condițiilor mentale orientate către persoane sau obiecte precum iubirea și ura, convingerile și dorințele, temerile și speranțele. Chiar Charles Darwin definise omul drept "ființă morală": animalul este condus de instincte și prin însăși natura sa nu își poate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
astăzi devenit chiar simbol al unui comportament etic, și evident prin conștiința de sine, și ea concept etic, care constituie premisa unui limbaj cu sintaxa complexă. Doar omul dotat cu limbaj este capabil, precum am spus, de un raționament strategic abstract și de autoreflecție, are stări mentale precum iubirea, ura, temeri și speranțe, convingeri și dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici umane
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorbește peste tot de o întoarcere la morală, de necesitatea eticii în economie, politică, știință și îndeosebi în sport, un mediu tulburat de numeroase scandaluri. Dar nu este suficient că filozofii vorbesc numai de imperativul categoric, teologii doar în sens abstract de conștiință, iar politicienii, liderii economici, oamenii de știință, directorii și funcționarii sportivi de necesitatea încrederii, de conștiința propriei responsabilități și conștiinciozități. Trebuie mai degrabă să fim concreți și practici, să avem curajul de a vorbi despre valori și standarde
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o dezbatere despre ceea ce reprezintă o problemă controversată încă din Evul Mediu târziu, și anume dacă ideile noastre sunt doar nume (nomina) pentru a indica manifestările singulare ale realității, cum susține curentul de gândire al nominaliștilor, sau dacă ideile noastre abstracte au un fundament în lumea reală, cum spuneau realiștii. În prezent ar fi ca și cum ne-am întreba: sensul lucrurilor se află în lucrurile însele sau doar în mintea noastră, în gândirea noastră? Lucrurile au un sens inerent, care locuiește în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
istorică reală. Studiul aprofundat al exegezei catolice și protestante pe care îl concretizam în cursurile mele, în seminarii și diverse publicații, era alimentat de dorința imensă de a-l cunoaște pe acest Isus "necunoscut". Într-adevăr, esența creștinismului nu este abstractă și dogmatică, nici o doctrină generală, ci dintotdeauna a fost o figură istorică vie: Isus din Nazaret. Astfel, de-a lungul anilor, am reconstruit profilul extraordinar al Nazarineanului pe baza unei bogate cercetări biblice din ultimii două sute de ani, am reflectat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
global; nu există o supraviețuire a planetei noastre în pace și dreptate fără o nouă paradigmă a relațiilor internaționale fondată pe modele etice globale". Astfel lua sfârșit conferința mea din acel moment. Pentru ca această viziune să nu rămână generică și abstractă, a trebuit să mă dedic problemelor practice ale politicii și economiei, lucru ce a solicitat o muncă intensă, dar care mi-a permis să argumentez și să concretizez idei ce le împărtășeam de foarte mult timp și pe care le
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
179 Credința în viața viitoare și incinerarea IV / 183 Reflexii cu prilejul Anului Nou /187 Ultima dorință sau "Las cu limbă de moarte..." /190 P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" din Belgrad [Răspuns] / 196 Bibliografie / 199 Abstract / 207 Anexe / 217 Calinic I. Popp Șerboianu sau începutul triumfului "Curajul este începutul triumfului!" Plutarh (46-125) Dacă ar fi să încerc să caracterizez, într-un singur cuvânt, viața și, mai ales, activitatea arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu, asumându-mi în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
biserică. Secolele trecute, deci, și-n special cele primare și evul mediu, au constituit era speculațiilor metafizice. Pontifii bisericei nu se mulțumeau numai cu fixarea dogmelor și canoanelor, ci-și mai găseau timp liber, să disece tot felul de chestiuni abstracte, pe care imperios le cerea mintea omenească. Cu începutul secolului al XX-lea, biserica creștină este nevoită să-și încadreze activitatea în elementul social și să-ntindă mâna frățească științei, care i-a adus atâtea servicii, devenind astfel mai mult
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este Cremațiunea. Procesul Cremațiunii în fața științei, religiei și a tradițiilor strămoșești. Crematoriul din Capitală, Cum se face arderea cadavrelor. Un spectacol de groază... și de poezie, cu un cuvânt introductiv de Nicolae Minovici, ed. II, Tip. "Graiul Românesc," București, 1936. Abstract The cornerstone of modern Romanian cremationist movement is the life and work of Archimandrite Calinic I. Popp Șerboianu. He was a complex and contradictory personality of his time, who stood out through several important activities. He was an activist member
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cremațiunea și religia creștină Ignoranță sau necredință? Mi-e frică de fericire Respectul datorat morților Învierea Credința în viața viitoare și incinerarea Reflexii cu prilejul Anului Nou Ultima dorință P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al Soc. "Oganj" Bibliografie Abstract Anexe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a lumii, o lume în sine. Și aceasta în ciuda faptului că, în cunoașterea lumii, facem abstracție tocmai de calitățile sensibile și, în general, de tot ceea ce este tributar subiectivității, pentru a nu reține, ca existînd în mod veritabil, decât formele abstracte ale universului spațio-temporal. Aceste forme se pretează atunci unei determinări geometrice care este aceeași pentru orice spirit. Se înfățișează astfel, în locul impresiilor individuale și al opiniilor variabile pe care le suscită acestea, o cunoaștere univocă a lumii, a ceea ce este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
condiția permanentă a propriei sale posibilități. În sfîrșit, în măsura în care lumea spiritului, cu legile și creațiile sale proprii, se sprijină, se pare, pe o natură, pe o corporalitate umană sau animală, această natură nu este, tocmai, lumea științei cu idealitățile sale abstracte, este cea a vieții o lume la care nu există acces decât în interiorul unei sensibilități ca a noastră și care nu ni se dezvăluie niciodată decât prin intermediul jocului fără sfârșit al aparițiilor sale subiective, care se schimbă și se reînnoiesc
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nostru la biologie: nu cunoașterea științifică este cea care îi permite să asimileze cunoașterea științifică ce este conținută în carte el nu își mișcă mâinile sau ochii și nu își concentrează cugetul în virtutea unei astfel de cunoașteri. Cunoașterea științifică este abstractă, este intuirea intelectuală a unui anumit număr de semnificații ideale. Însă actul de a-și mișca mâinile nu are nimic abstract. Cunoașterea științifică este obiectivă, întâi de toate în sensul că este cunoașterea unei obiectivități, care la rândul ei nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu își mișcă mâinile sau ochii și nu își concentrează cugetul în virtutea unei astfel de cunoașteri. Cunoașterea științifică este abstractă, este intuirea intelectuală a unui anumit număr de semnificații ideale. Însă actul de a-și mișca mâinile nu are nimic abstract. Cunoașterea științifică este obiectivă, întâi de toate în sensul că este cunoașterea unei obiectivități, care la rândul ei nu este percepută decât în virtutea faptului că se găsește în acea condiție de a fi acolo în față, și astfel de a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Însă aceasta nu este ea însăși posibilă decât pe fondul vieții în sine. Raportarea la obiect este perceperea obiectului, fie că este vorba de perceperea sensibilă a obiectului sensibil sau de perceperea intelectuală a unui obiect inteligibil precum numărul, raportul abstract, idealitatea de orice fel etc. Or cunoașterea conținută în perceperea obiectului nu se epuizează nicidecum în cunoașterea obiectului. Ea presupune cunoașterea percepției înseși, care nu mai este conștiința, raportarea intențională la obiect, ci viața. Este ceea ce reiese din cogito-ul lui
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cunoașterii științifice care să meargă mână-n mână cu o atrofie a culturii, cu regresul său în anumite domenii sau în toate domeniile deodată și, la capătul acestui proces, nimicirea sa. Or o atare imagine nu este nici ideală, nici abstractă, este cea a lumii în care trăim, o lume în care tocmai a apărut un nou tip de barbarie, mai grav decât toate cele care l-au precedat și din cauza căruia omul riscă într-adevăr astăzi să moară. Numesc praxis
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
atunci a fi natura lucrurilor, el a extras de aici un motiv puternic pentru a lăsa unele dintre intuițiile sale să ajungă la deplina maturitate, fapt care avea să ducă în cele din urmă la ceea ce aveam să numim pictură abstractă. Să ne mărginim la a observa deocamdată că apropierea instituită între anumite producții estetice, pe de-o parte, și științifice, de cealaltă parte, are o semnificație inversă față de aceea care se crede că i-ar putea fi dată. Chiar dacă nervurile
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
legile matematice sau fizice pe care savantul caută a le descifra pornind de la ele. Acum, dacă în afara semnificației pe care au pentru savant, astfel de reprezentări sugerează o alta artistului sau iubitorului de artă, este tocmai pentru că lumea științifică este abstractă, pentru că ea provine din neluarea în considerație a elementelor sensibile ce aparțin a priori naturii și astfel oricărui lucru natural. Dacă acele culori și forme sensibile se mențin pe plăcile fotografice, unde sunt susceptibile să ne impresioneze prin armonia înfățișării
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sensu, această excludere este imposibilă, de vreme ce, așa cum tocmai am amintit, sensibilitatea este condiția transcendentală a tot ceea ce este susceptibil a căpăta forma unei "lumi". Sensibilitatea este eliminată doar din lumea științifică. Și acesta este motivul pentru care această lume este abstractă. Ceea ce înseamnă: o lume în care nu mai este luată în considerație sensibilitatea, care subzistă totuși drept condiție nesesizată a sa. Este tocmai ce a arătat analiza reproducerilor fotografice la microscop ale unor materiale diverse: caracterul lor științific nu le
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și aceasta deoarece acțiunea nu este în sine nimic obiectiv, și nici nu ar putea fi. O astfel de cunoaștere a devenit, tocmai, cunoașterea unei obiectivități, adică a unui proces natural redus de altfel de către știință la parametrii săi ideali abstracți, la determinările fizico-matematice ale lumii științei galileene. Acțiunea și cunoașterea identificată ca fiind cea a științei cad de acum una în afara celeilalte, cea dintâi nemaifiind decât un soi de curiozitate empirică, "acțiunea" prin care savantul își mișcă globii oculari sau
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fi puse în operă și reglate, de către ele însele totuși și pentru ele însele pentru ele: pentru ca ele să se pună în funcțiune și să se întâmple în fine tot ceea ce se poate întâmpla. Tehnica este natura fără om, natura abstractă, redusă la ea însăși, exaltându-se și exprimându-se pe sine, autodezvoltarea sa, în așa fel încât toate virtualitățile și potențialitățile incluse în ea trebuie să fie actualizate, pentru ele și pentru ceea ce sunt ele, pentru dragostea lor față de ele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realitate, nu pierd orice legătură cu viața, ci rămân în mod tainic subordonate valorilor de uz și, prin intermediul acestora, muncii vii. Nu numai că banii nu sunt decât o reprezentare de grad secund a acestei munci (ca reprezentare a muncii abstracte sau sociale, care este reprezentarea muncii reale sau vii), dar investirea lor necesară într-un proces efectiv de producție, schimbul lor contra valorilor de uz ale materiilor prime și ale mașinilor și, încă și mai important, contra muncii vii care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
realiza". Astfel, universul tehnic proliferează asemenea unui cancer, auto-producându-se și auto-normându-se pe sine, în absența oricărei norme, în perfecta sa indiferență față de tot ceea ce nu este el față de viață. Dezvoltarea economică, cu legile sale în aparență autonome, cu finalitatea sa abstractă, cu contradicțiile sale neînțelese, cu efectele sale imprevizibile, era trăită de către oameni, din momentul în care reprezintă o lume specifică, ca un destin străin, ce le rezervă alternativ prosperitate și sărăcie, iar cel mai adesea pe aceasta din urmă. Acest
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este tocmai situația științei în relația sa cu domeniul culturii. Atâta vreme cât nu luăm în considerare decât intenția științifică modernă și coincidem într-un anumit fel cu ea, nu ne preocupăm de fapt decât de natura redusă la determinările sale matematice abstracte de o natură din care au fost expulzate toate proprietățile subiective. Considerând drept esențială această ființă determinată științifică, ba mai mult, considerând-o ca fiind singura care există cu-adevărat, și în același timp singura cunoscută în mod riguros, universal
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]