1,220 matches
-
el însuși numai atunci când torturează și ucide, se transformă în profetul unei orori apocaliptice. O oroare cu care nici o societate nu este pregătită să lupte. Romanul lui Bret Easton Ellis studiază abisurile de neînțeles ale nebuniei și reușește să surprindă absurditatea violenței din vremurile noastre - de fapt, din oricare alte vremuri. Finalul rămâne deschis. Romanul a fost ecranizat în anul 2000, cu Christian Bale și Willem Dafoe în rolurile principale. Lunar Park Traducere din limba engleză și note de Teodor Fleșeru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
decât restul, dar spun că s-au săturat să aleagă mereu răul mai mic. Istețimea constă în faptul că, utilizând drept paravan scuza sus pomenită, ei preferă să atace răul mai mic, girând în confruntarea directă răul mai mare. Iar absurditatea logicii lor (dacă e vorba aici de logică, fiindcă eu cred că tot emoțiile, simpatiile și antipatiile sunt de vină) e dată de ignorarea realității vieții politice. Nu cea românească, ci viața politică în general. În politică alegem întotdeauna răul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Ceaușescu, respingătoare chiar în opinia masei membrilor de partid. Cu asemenea ochi trebuie citită „Scrisoarea”, situând-o în contextul acelor timpuri, pentru că numai așa poate judeca cineva un act politic. „Scrisoarea” demasca necruțător violarea Constituției și a drepturilor omului, denunța absurditatea și cinismul „sistematizării satelor”, abuzurile și crimele Securității, demonstra falimentul economiei planificate, stupiditatea politicii agrare și consecințele dezastruoase ale politicii de asimilare forțată a minorităților naționale și, în sfârșit, descria izolarea flagrantă a României în Europa. Penuria de alimente, întunericulde
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
de această ocazie și au permis crearea unor frumoase colecții particulare în secolul al XIX-lea, au existat și distrugeri voluntare regretabile. Astfel, distrugînd "o întreagă adunătură de cărți de rugăciuni și de devoțiune inutile, cărți de legende și alte absurdități teologice", după termenii unei ordonanțe a lui Joseph al II-lea, a dispărut o mare parte a literaturii religioase, care lipsește cercetării de astăzi. CARTEA MODERNĂ I. Revoluția industrială și cartea Inovațiile tehnice, legate de revoluția industrială, au asigurat producției
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
schimb de enervări. Enervările reprezintă pentru cei doi autori o formă de revoltă, de eliberare, un soi de exercițiu terapeutic prin care tinerii întorși din exilul occidental încearcă să se adapteze, să reintre în sistem și să facă față tuturor absurdităților din peisajul românesc autohton, să-și mențină capetele la suprafață, înnotând prin „mâlul ușor mirositor al țării-mamă“. Ceea ce enervează cel mai mult pare a fi combinația, fatală și aberantă, între „comunism și consumism“, o combinație care caracterizează perioada de tranziție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
un adevăr. Și cred că în Hârtia va fi albastră s-a văzut un adevăr extraordinar: că ne-am împușcat ca proștii unii pe alții și că alții au profitat de lucrul acesta. E un film absurd acela, de o absurditate dureroasă. Porumboiu avea 13 ani când a fost Revoluția, Radu Muntean era în armată atunci, plus Mitulescu, că și el a făcut un film. Și Mungiu a realizat acum un film foarte bun, care e selecționat la Cannes. Ei simt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
activiștii cu șepci muncitorești începeau să mohorască peisajulă. Printre amintiri din anii de-atunci, Nicolae Balotă a strecurat și geneza cărții sale despre absurd (apărută cu titlul Lupta cu absurdul - singura concesie făcută cenzuriiă. Mai întâi Sartre și Camus, apoi absurditatea cotidiană și, în fine, Nicu Steinhardt jucând piesele lui Ionescu în închisoare, în șoaptă, ca să nu audă turnătorii. A, da, și Kafka povestit de Balotă colegilor de celulă (generali, episcopi etc.Ă în „subpământa“ de la Pitești ( Metamorfoza se pare că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
mâine să nu fie și mai rău, pentru că sunt condiții suficiente și pentru astfel de situații. Dar să lăsăm aceste probleme în grija altora mai competenți, sau a puterilor supranaturale care stăpânesc și dirijează lumea aceasta,turmentată de incertitudini și absurdități, din cauza unor ființe umane care vor să-și arate puterea mușchilor și nu mai încap în spațiul pe care-l au. Crezul meu a fost ca, în aceste rânduri din prezenta carte, să evoc frumusețile locurilor unde am crescut, pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vorbesc cu comandantul sau orice ofițer care să mă asculte, nu cu cel care mă acuzase de spionaj la Constantinopol în 1937... Și atunci ca și acum nu pot să nu mă abțin să nu izbucnesc în râs în fața acestei absurdități, stupidități... Dar iată că într-o seară, un locotenent englez tânăr, mare cât ușa, intră în cameră și mi se adresează: Domnule Vizanty, vă rog să mă urmați, luați-vă toate lucrurile, tot ce aveți. Nu vroiam să mă gândesc
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
din Straja dragonilor : „Nu caut suferința, dar caut iubirea cu atâta ardoare, încât suferința cea mai grozavă nu mă înspăimântă, nu mă împiedică. Adevărul e, desigur, că, oricât de fără speranță ar fi iubirea, ea tot ascunde speranță, nu din absurditate, ci fiindcă, în spiritualitatea ei, poate fi atât de adâncă și de pură, încât știe că ființa iubită, dacă și-ar cunoaște o singură clipă sâmburele ideal ce este iubit, s-ar absorbi luminii care îl scaldă. În acest mod
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din Aiud, se instalase un al treilea director). Cum eu însumi poetizam sârguincios, așternând cu versuri nicidecum promițătoare (refrenul celor trei sau patru strofe de câte cinci versuri ale unui poem suna: „Aprilie, luna florilor de mai“ - de a cărui absurditate nu-mi dam deloc seama) pagini peste pagini de caiete liniate purtând pe copertă chipul prințului moștenitor, ar fi fost normal să caut a-l avea de îndrumător pe profesorul Hulea. Mă socoteam însă liber-cugetător, iar el era prea religios
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
suferi. Nu caut suferința, dar caut iubirea cu atâta ardoare, încât suferința cea mai grozavă nu mă înspăimântă, nu mă împiedică. Adevărul e, desigur, că, oricât de fără speranță ar fi iubirea, ea IANUARIE 1949 tot ascunde speranță, nu din absurditate, ci fiindcă în spiritualitatea ei poate fi atât de adâncă și de pură, încât știe că ființa iubită, dacă și-ar cunoaște o singură clipă sâmburele ideal ce este iubit, s-ar absorbi luminii care îl scaldă. În acest mod
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
legislativă și de conducere (altfel spus, cu gestionarea puterii instituite) și cu luptele pentru cucerirea și conservarea puterii (intrigile de curte sau de partid), pe de altă parte, atunci afirmația despre o disjuncție între aceasta și experiența urbană este o absurditate. Jocurile puterii au influențat întotdeauna structurarea orașelor. În sensul cel mai larg al termenului, urbanismul "acoperă orice acțiune conștientă vizând conceperea, organizarea, amenajarea sau transformarea orașului și a spațiului urban 1"; istoria sa este dominată de viziuni religioase, pragmatice sau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lui Roland și consulul roman câtă era între Brutus al Tri bunalului revoluționar și cel de pe Capitoliu. Toată vremea cuprinsă de avântul de a-i transforma pe francezi în greci sau în romani, nu voia cu nici un preț să recunoască absurditatea sistemului ei, pe care îl apăra cu o căldură pe măsura grației sale și, de câte ori această femeie mă uimea prin frumusețea gândurilor și elevația cuvintelor ei, n-o mai puteam recunoaște pe cea care, cum mărturisea chiar ea, frecventa tribunele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
permisiune lui Gil Blas. Am întrebat cu umilință în ce consta familiaritatea și grosolănia care îi displăcuseră atât de mult. Domnul de Pradt a binevoit să-mi explice, spunându-mi: „V-ați urcat pe scenă alături de mine, mi-ați reproșat absurdități, contradicții, mi-ați spus Domnule abate! Socotiți că publicând scrierile mele am abdicat de la rangul pe care îl ocup în societate? Oare nu știți că aparțin măreției Franței? Ați vorbi așa unui Montmorency?“ A! - mi-am zis eu în sinea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Bradbury deconstruiește deconstructivismul. Ni se spune: ... datorită Deconstructivismului, adevărul e o chestiune nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă duce la prozelitism, așa că el cochetează cu dușmanii deconstructivismului în șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul nu se mai conectează cu obiectul". Descrie noi direcții "încurcate" care mistifică înțelegerea. Aparent autorul lui Mensonge îl laudă pe Mensonge și semenii lui în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
La aceasta, răspundeam că văd în propria noastră experiență un amestec al banalității cu oroarea a ceea ce a devenit soarta oamenilor în acei ani cheie ai deceniului ’50. Tot ce ni s-a întâmplat a căpătat acea notă de tragică absurditate ce făcea ca, plecând de la nimic, dictatura totalitară să te închidă într-un angrenaj care putea să te ducă la închisoare sau să te ferece pentru totdeauna în situații fără ieșire. Câți n-au devenit, asemeni nouă, actori fără voie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a fi rostit fraze de genul „bârfelor de cafenea“, despre sosirea iminentă a americanilor, speculând pe imposibilitatea ca America să abandoneze țările Europei de Est. Dacă procesele din acea epocă și arhivele vor fi dezvăluite, se vor descoperi mulțimea și absurditatea trăncănelilor și a pronosticurilor asupra sosirii americanilor, care au însemnat ani de închisoare pentru autorii lor. Această formă de speranță populară era strâns legată, la românii de atunci, de un trecut liber, încă apropiat de subconștientul persoanelor adulte. Oameni simpli
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
neamenințînd aproape niciodată nici mai multe dintre ele deodată, nici chiar una singură în întregime; consolînd uneori pe dușmanii rațiunii, părînd a nu dori în religie decît o semi-toleranță, în politică decît o semi-libertate; menajînd despotismul atunci cînd ei combăteau absurditățile religioase și cultul atunci cînd se ridicau împotriva tiraniei; atacînd aceste două flagele pînă la originea lor, chiar și atunci cînd păreau că nu se luptă decît cu abuzurile revoltătoare sau ridicole și lovind acești arbori funești la rădăcinile lor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Dumnezeu este necesară. 4. Prin urmare, existența lui Dumnezeu este ori necesară ori imposibilă. 5. Doar dacă conceptul de Dumnezeu este contradictoriu sau absurd din punct de vedere logic poate fi imposibilă. 6. Dar nu există nici o contradicție sau absurditate în conceptul de Dumnezeu. 7. Prin urmare, Dumnezeu există cu necesitate 277. Malcolm argumentează că nu există decât două posibilități pentru existența unei ființe nelimitate: ori este necesară, ori este imposibilă. Charles Hartshorne sintetizează argumentul lui Malcolm astfel: 1) Dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existenței logic necesare, atunci se va ajunge la concluzia că nu există nici un Dumnezeu 412. Paradoxul lui Findlay este sintetizat astfel de către Michael Palmer: a) o ființă contingentă nu ar merita să fie venerată; b) o ființă necesară este o absurditate logică. În acest context, cerințele religiei sunt subminate de logică. Dacă este logic posibil ca Dumnezeu să nu existe, sau altfel spus, să îl concepem pe Dumnezeu ca fiind contingent, atunci existența lui Dumnezeu nu este doar îndoielnică ci și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne ajută să vedem că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul filosofilor că argumentul ontologic reformulat din perspectiva logicii modale este un argument valid. Sunt criticate premisele care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de a păcătui a rămas mai departe în om. Iar dacă ar fi lecuit păcatul suprimând libertatea omului, aceasta ar fi însemnat o nouă desfigurare a lumii, săvârșită acum de însuși Creatorul ei. În Dumnezeu, lucrul acesta însă e o absurditate. Suprimarea libertății omului ar fi însemnat o modificare în planul creației divine: adică o schimbare de gând, o imperfecțiune, lucru de neconceput în cugetarea eternă a lui Dumnezeu! Creștinismul creează lumea din nou asociind pe om la lucrarea divină. Principiul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făcea din legea lui Hristos legea statului. Tot așa de neîntemeiată e afirmația că există artiști creștini fără să existe o artă creștină. Din partea unui autor, care nu crede în istoricitatea Bisericii, pare logică afirmația. Dar ca e o simplă absurditate de vreme ce Biserica există în istorie și, disciplinând pe artiști, a dat naștere unei formidabile arte creștine, de stiluri unitare și proprii, cum e arta bizantină sau romano-catolică. Aproape fără excepție teologii protestanți, când discută această problemă, se găsesc într-un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
popoarele ortodoxe n-au zămislit o sculptură monumentală și o muzică instrumentală de strălucirea și de amploarea artei statuare și a simfoniei occidentale. Unde lipsește stimulentul direct al religiei, lipsește și bogăția formelor de artă în discuție. Ar fi o absurditate să credem că popoarele ortodoxe n-au dispoziții naturale pentru sculptură și pentru muzica simfonică. Exemplul grecilor, care din cel mai sculptural popor din lume au devenit, prin ortodoxie, ca și inexistenți în această artă, ne arată că dispozițiile native
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]